Ediția din 26 martie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu (partea a 2-a

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea conceptelor filosofice grecești.

Ajunși chiar la jumătatea alfabetului, în cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care au creat istorie în filosofie și în jurul cărora s-au dus unele dintre cele mai aprige dezbateri culturale ale lumii europene. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vorbim despre „maieutica” socratică și să facem o incursiune în concepția grecească despre nebunie.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 19 martie: Cum experimentăm arta contemporană? Reflecții asupra esteticii relaționale

 

Dintre toate formele de artă, arta contemporană trezește cele mai mari dezbateri și perplexități. Tocmai de aceea, încă din anii ’90, ea a fost principalul subiect de reflecție al teoreticienilor și principalul obiect de studiu al teoriilor filosofice despre artă. Acesta este și motivul pentru care dedicăm ediția din 19 martie a Izvoarelor de filosofie unei dezbateri privitoare la arta contemporană și una dintre cele mai influente direcții în gândirea estetică actuală, anume estetica relațională.

Propunându-și să înțeleagă arta ca fenomen viu, prins în contextul social și relațional al lumii contemporane, estetica relațională a fost anunțată de practicile artiștilor avangardiști și teoretizată pentru prima oară în peisajul gândirii filosofice, prin filosoful francez Nicholas Bourriaud,  la sfârșitul anilor ’90. De atunci, ea a creat multiple dezbateri în lumea filosofiei și teoriei artei, punând sub semnul întrebării atât modul tradițional de raportare la artă, cât și rolul său social. Acum, la peste douăzeci de ani de scrierea lui Bourriaud, estetica relațională este, în continuare, una dintre cele mai discutate teorii despre arta contemporană. Cum poate arta crea în jurul său comunități? Care este sensul relațional al esteticii? Care sunt motivele de fundal ale modului în care noi, astăzi, experimentăm arta?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră de vineri alături de Petru Bejan,  filosof, eseist și critic de artă, președinte al Asociației Filosofice de Limbă Franceză din România, președinte al filialei Iași a Societății Române de Filosofie și profesor de estetică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Ca președinte al Fundației Axis și editor al revistelor „Hermeneia” și „Argumentum”, publicații academice foarte bine cotate, invitatul nostru este una dintre cele mai importante personalități ale mediului filosofic românesc actual.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 martie: „Note de subsol la Platon”. Despre continua actualitate a gândirii platonice

 

Puțini gânditori au trezit de-a lungul istoriei filosofiei atâta admirație cât a trezit Platon, care este văzut și la ora actuală ca un reper de neocolit în dezvoltarea culturii reflexive europene. Fiind văzut ca un mistic de neoplatonici, ca un teolog de creștini, ca logician de filosofii analitici contemporani și ca proto-fenomenolog de către fenomenologii moderni, el a vorbit fiecărei epoci despre problemele sale și, în același timp, încă vorbește pe limba omului contemporan.  

Ediția din această săptămână este dedicată lui Platon, unul dintre cei mai citiți, citați și traduși gânditori ai filosofiei din toate timpurile, cel în raport cu care, după spusele filosofului englez Alfred Whitehead, întreaga istorie a filosofiei europene este doar o „serie de note de subsol”. Conștienți sau nu de acest lucru, de fiecare dată când vorbim despre „idee”, „paradigmă”, „dialog” sau „dialectică”, noi înșine, prin discursul nostru, facem o „notă de subsol” la gândirea platonică și o interpretăm din perspectivă contemporană. 

În aceste condiții, merită să reflectăm asupra motivelor pentru care gândirea sa și-a păstrat relevanța de-a lungul timpului, dar și asupra motivelor pentru care dialogurile lui Platon trebuie, la anumite intervale de timp, retraduse. Ce relevanță are Platon pentru lumea secolului XXI? Este gândirea platonică o „cale regală” spre filosofie? Cum a instituit Platon cultura dialogului specifică mediului reflexiv european?

De la aceste întrebări pornim dezbaterea noastră din această săptămână, alături de filosoful Andrei Cornea – traducător, interpret a lui Platon și profesor al Facultății de litere a Universității din București. Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Humanitas, a primului volum al colecției Platon, Opera integrală, un volum care reunește douăsprezece dialoguri platonice, într-o traducere nouă realizată chiar de către invitatul nostru din această săptămână.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 martie: Rușinea ca sentiment social și starea de excepție. O încercare de înțelegere a libertății umane

 

    

Pentru ediția din această săptămână vă propunem o incursiune în antropologia filosofică și în filosofia umanului pentru a redeschide o temă milenară a gândirii europene, anume problema libertății umane și a condiției fragile a omului prins între respectarea normelor sociale și împlinirea idealurilor umanității.

Încă din perioada antică s-a observat că, adesea, există un conflict între respectarea regulilor sociale și acțiunile oamenilor de excepție. Este suficient să ne gândim la figura lui Socrate, model pentru atâția filosofi de-a lungul timpului, care a fost judecat și condamnat pentru impietatea de a pune cetățenii Atenei în fața propriei lor necunoașteri. De asemenea, ne mai putem gândi la Iisus, la Buddha sau la alte astfel de personalități față de care, prin comparație, resimțim rușine din cauza faptului că nu suntem suficient de umani, suficient de morali sau suficient de buni. Cum se poate întâmpla ca o „excepție” de la legea socială să fie văzut, după milenii, ca un personaj „de excepție” al umanității în genere? De ce adesea, când ne gândim la marile modele de umanitate, simțim rușine în fața umanității și valorilor pe care ei le întrupează? Care sunt ipostazele rușinii și ale stării de excepție și cum ne pot face ele să înțelegem mai bine felul de a fi al omului?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră alături de Andrei Cornea, profesor universitar doctor al Facultății de Litere din cadrul Universității din București și una dintre cele mai active personalități din cultura română contemporană. Ca filosof, scriitor și traducător invitatul nostru a publicat multiple studii filosofice, opere literare și traducerile unora dintre textele fundamentale ale filosofiei antice.

Prilejul dezbaterii noastre este apariția de curând, la editura Humanitas, a volumului Excepția. O încercare de antropologie filosofică, o interesantă analiză a conceptelor de dreptate și libertate, cu pornire de la sentimentul de rușine și de la ipostazele acestuia.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 5 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 26 februarie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera miu

 

În această săptămână reluăm serialul radiofonic Abecedarului gândirii grecești, o serie de emisiuni care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

Fiindcă am ajuns chiar la jumătatea alfabetului grecesc, în cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție în această săptămână, vă propunem o incursiune în istoria conceptelor care se găsesc în dicționare la cea de-a 12 literă, anume la litera miu. Cu acest prilej vom avea ocazia să descoperim, printre altele, originile ideii de matematică, să vorbim despre „maieutica” socratică și să facem o incursiune în concepția grecească despre nebunie.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 februarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 februarie: Gândirea filosofică în contexte actuale. Nietzsche și pandemia

 

Departe de a fi doar o disciplină academică, gândirea filosofică poate fi și un util instrument de înțelegere a omului în genere, prins în situații limită care îi pun existența sub semnul întrebării. Tocmai de aceea, în contextul pandemic actual, vă propunem o reflecție asupra gândirii lui Friedrich Nietzsche, unul dintre cei mai incitanți filosofi ai sfârșitului de secol XIX, și a modului în care filosofia sa ne poate face să înțelegem mai bine condiția omului contemporan.

În calitate de ultim metafizician, fondator al postmodernismului filosofic și exponent al nihilismului, Friedrich Nietzsche a fost, de-a lungul întregului secol XX, unul dintre reperele bibliografice majore, atât pentru filosofi, cât și pentru psihologi sau filologi. Motivul acestui fapt este acela că, după cum urmează să argumentăm, gândirea sa filosofică ne poate ajuta, în continuare, să înțelegem mai bine condiția omului secolului nostru, prins într-o lume în care valorile tradiționale apun și realitatea pe care o credeam imuabilă și de la sine înțeleasă, devine din ce în ce mai schimbătoare și stranie.

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la Editura Spandugino a celei de-a doua ediții a cărții „Dansul măștilor. Nietzsche și filosofia interpretării”, semnată de George Bondor, invitatul nostru din această săptămână. În calitate de profesor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, autor de multiple studii și cărți filosofice și editor fondator al revistei Meta, una dintre cele mai prestigioase publicații de specialitate dedicate hermeneuticii, fenomenologiei și filosofiei practice din România, George Bondor este, la ora actuală, unul dintre cei mai importanți gânditori din peisajul cultural românesc contemporan.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, 12 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 februarie: De la filosofie la fizica cuantică. Explorări interdisciplinare asupra conștiinței umane

 

Ideea de conștiință este o idee filosofică perenă și, în același timp, un subiect de dezbatere împărtășit atât de psihologie, cât și de teologie sau alte științe umaniste. Încă din zorii civilizației europene, aceasta s-a aflat în epicentrul dezbaterilor culturale și a constituit subiectul de reflecție al unora dintre cei mai importanți gânditori. Cu toate acestea, ideea de conștiință a rămas, în mare parte, un mister și încă  este adesea subiectul unor confuzii de sens majore.

Tocmai de aceea, ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie este dedicată cercetărilor de avangardă privitoare la natura conștiinței umane și a diverselor perspective asupra acesteia. În cele 50 de minute de emisie vom încerca să explorăm ideea de conștiință, precum și modul în care aceasta este privită din perspectiva diverselor discipline umaniste care își dispută la ora actuală acest domeniu: filosofie, teologie, psihanaliză și fizica cuantică.

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând a cărții Eul și fragmentarea conștiinței umane. O explorare din perspectiva fizicii cuantice, filosofiei, teologiei și psihanalizei, volum semnat de Ramona Ardelean și apărut la Editura Humanitas și la Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.

Pentru a ne ghida prin subtilitățile acestei discuții, o vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural chiar pe autoarea cărții în discuție, Ramona Ardelean, doctor în filosofie, eseist și publicist, actualmente lector al Universității Politehnica din București. Cu o formație interdisciplinară - master în psihanaliză, preocupări de fizică cuantică, etică și teologie -  invitata noastră este, totodată,  o colaboratoare constantă a unora dintre revistele culturale de primă mărime ale României, cum ar fi „Cultura”, „Contemporanul”, „Timpul”, „Dilema Veche”.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 5 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 29 ianuarie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera lambda (partea a 2-a)

 

Pe data de 29 ianuarie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

De această dată ne vom concentra, pentru a doua oară, asupra conceptelor filosofice care apar în dicționarele grecești la secțiunea dedicată celei de-a unsprezecea literă a alfabetului grecesc, o literă care ne oferă ocazia să vorbim despre conceptul de rațiune (gr. λόγος), despre cum concepe Platon desprinderea (gr. λύσις) sufletului de corp, despre legătura făcută de Aristotel între plăcere și suferință (gr. λύπη) și despre multe alte subiecte care au influența întreaga gândire europeană timp de mai bine de două milenii.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 29 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 22 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2020

 

Întâlnirea noastră pe calea undelor radiofonice din această săptămână va fi dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în agitatul an 2020. În cele 50 de minute de emisie, vom trece în revistă cărțile, articolele și manifestările academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.

Pentru a ne ghida în acest periplu al nostru printre cărți și gânduri, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 22 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 8 ianuarie: Proza lumii și gândirea umană. Reflecții asupra relației dintre literatură și filosofie

Lecția de bază a gândirii lui Socrate este aceea că înțelepciunea constă în „a știi că nu știi nimic”. Citindu-l pe Moliere, realizăm că toată viața am făcut proză fără să știm. Aducând laolaltă aceste două gânduri, ne dăm seama că existența noastră are pe fundal o țesătură de proză și filosofie de care cel mai adesea nu suntem conștienți. Asupra acestei relații ciudate dintre filosofie, literatură și existența umană ne-am propus să reflectăm vineri, pe data de 8 ianuarie, cu ocazia primei ediții a Izvoarelor de filosofie din acest an.

Încă din Antichitatea grecească, filosofia a avut o paradoxală relație cu proza și cu literatura în genere. Deși a aspirat dintotdeauna la un tip de cunoaștere științific, ea a îmbrăcat o formă literară ori de câte ori a dorit să își răspândească mesajul în rândul publicului. Este suficient să ne gândim la exemplul dialogurilor platonice, unde găsim o armonizare perfectă a literaturii cu gândirea abstractă, pentru a confirma această bănuială.  Dar care este, mai exact, legătura ascunsă dintre filosofie și literatură? Este textul filosofic tot un text literar sau ceva radical diferit? Ce le diferențiază pe cele două și ce anume le aduce laolaltă?

Acestea sunt întrebările de la care vom începe discuția de vineri seara cu invitatul nostru, Horia Vicențiu Pătrașcu doctor în filosofie și eseist, autor al mai multor lucrări de filozofie și lector al Departamentului de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București.

Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Eikon, a volumului intitulat Ieşirea din indiviziune. Povestiri filosofico-fantastice, volum semnat de invitatul nostru. Este vorba despre o colecție de nuvele care-și propune explorarea în formă literară a uimirilor de sorginte filosofice pe care le-am putea găsi in inima cotidianului la o privire mai atentă. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 8 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru