miercuri, 12 iunie 2019

Edițiile din 14 și 21 iunie 2019. Cum e cu putință ceva nou? Cercetarea filosofică românească între erudiție interpretativă și creație conceptuală

Dacă ar trebui să raportăm la anumite figuri geometrice activitatea filosofilor, atunci ideea de cerc pare a descrie cel mai bine eforturile lor reflexive și contemplative. Căci, așa cum remarca celebrul matematician și filosof Alfred North Whitehead, întreaga filosofie europeană poate fi văzută în cerc, ca o înșiruire de note de subsol la dialogurile lui Platon.
Opinia lui Whitehead, susțin istoricii filosofiei, nu este deloc paradoxală, întrucât pe masa de lucru a filosofilor stau și astăzi aceleași teme și probleme insolubile enunțate de Platon înainte de era creștină, încă din sec. al IV-lea.
Daca așa stau lucrurile, atunci ne putem întreba, așa cum o făcea Constantin Noica într-o lucrare de tinerețe apărută în 1940, cum e cu putință ceva nou în filosofie? Este oare filosofia doar un comentariu exegetic la ceea ce s-a spus deja, o interpretare savantă și erudită ce se învârte în același cerc de probleme sau produce noi concepte, noi cunoștințe și noi metode de lucru similare activităților de cercetare din știință? În fond, se întreba Noica, există un specific al cercetărilor de tip filosofic și, dacă răspundem afirmativ, care ar fi acesta?
Aceste întrebări nu sunt, cum ar părea la prima vedere, retorice. Ele au devenit tot mai actuale pe măsură ce activitatea de reflecție și contemplație filosofică s-a instituționalizat, adică s-a profesionalizat în institute de cercetări cu profil filosofic, atât la nivel universitar, cât și academic. Simplu spus, astăzi nu vorbim doar despre creativitate și performanțe individuale în filosofie, ci și despre o creativitate filosofică colectivă măsurabilă, ce se desfășoară în organizații de profil.
Creativitatea individuală în filosofie gândită secole de-a rândul ca o emanație inefabilă, este  astăzi evaluată după criterii cantitative riguroase ce corelează obligațiile ce decurg din fișă postului, cu eforturile individuale ale „angajatului-filosof”. Așa se explică de ce, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, practica filosofică academică actuală privilegiază reflecția sistematică, bazată pe distincții conceptuale și metode riguroase, pe analize și clarificări logice și metodologice, pe argumentare și cercetare critică aplicate atât temelor clasice, „platoniciene”, cât mai ales provocărilor generate de stilul nostru actual de viață.
Ce sens mai au astăzi distincțiile dintre „filosoful social politic”, „filosoful didactic” și „filosoful propriu-zis”, pe care le propunea Mircea Vulcănescu pentru a înțelege complexitatea gândirii românești din perioada interbelică? Care este profil intelectual actual al filosofului cercetător? Ce obligații îi sunt fixate prin fișa postului și care se desfășoară în mod efectiv cercetarea filosofică „planificată”? Care sunt criteriile și instrumentele de evaluare a activității de cercetare filosofică? Ce contează mai mult în evaluare, cărțile apărute în spațiul public ori articolele publicate în revistele de specialitate? Este cercetarea filosofică a variantă a muncii de cercetare științifică? Care sunt domeniile de „avangardă” în cercetarea filosofică și ce fel de mecanismele trebuie accesate pentru obținere de granturi? Mai există „cercetare liberă” în filosofie?  Cum are loc cercetarea filosofică în Institutul de cercetări filosofice și psihologice „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române? Care sunt standardele de acceptare a articolelor ce apar în revistele de specialitate publicate de acest institut?
Acestea sunt, în principal, întrebările pe care le vom adresa, în două ediții succesive ale Izvoarelor de filosofie, dlui Dragoș Popescu, cercet. șt. dr. gradul I la Institutul de filozofie și psihologie ”Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, unul dintre cei mai harnici și erudiți filosofi din tânăra generație de gânditori români. Domnia sa a semnat mai multe cărți de autor și zeci de articole de specialitate din domeniul logicii și al filozofiei, totodată este traductor de filosofie din germană și, deopotrivă, coordonator, alături de acad. Alexandru Surdu, al impresionantei lucrări de sinteză Istoria logicii românești. Invitatul nostru este, simultan, redactorul șef al prestigioaselor reviste de specialitate: „Revista de filosofie” și „Revue Roumanie de Philosophie.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, când vom difuza cele două ediții consecutive dedicate cercetării filosofice românești, vineri 14 iunie 2019 și, respectiv vineri 21 vineri 2019, între orele 21.10-22.00.


Realizator: Constantin Aslam








miercuri, 5 iunie 2019

Ediția din 7 iunie: De la Leonardo Da Vinci la jocurile pe calculator. Cercetări filosofice și științifice în lumea artei



Pentru ediția din această săptămână ne-am propus să explorăm modul în care filosofia își dă mâna cu știința și cu informatica în studiile actuale de avangardă din domeniul artelor vizuale pentru a pune în legătură lucrările unor artiști de seamă ai Renașterii cu artiștii digitali contemporani din industria jocurilor pe calculator. În vederea acestui scop, vom încerca să radiografiem posibilitățile a înțelege filosofic tendințele artistice istorice și actuale, folosind algoritmii informatici și studiul științific al asemănărilor dintre lucrări.
Încă din cele mai vechi timpuri evoluția artei a fost pusă sub semnul hazardului și al bunului plac al artiștilor. Filosofia de sistem modernă a fost însă printre primele discipline care au lansat presupoziția că în spatele evoluției istorice a artei există un principiu unitar care poate fi determinat filosofic. Ideea hegeliană a unui „sistem evolutiv al istoriei artei” a rămas în mintea noastră și, chiar și în ziua de astăzi, determină modul în care o sumedenie de cercetători din domeniul neuroesteticii, inteligenței artificiale, informaticii și filosofiei încearcă să înțeleagă arta în mod sistematic. Cum poate fi arta studiată științifică? Care sunt presupozițiile filosofice din spatele acestor studii? Ce spune arta despre modul în care noi privim lumea? Ce asemănare există între operele de artă din Renaștere și grafica jocurilor pe calculator?
La aceste întrebări vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu teza intitulată Analiza constantelor expresive din desenul contemporan și renascentist.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de  7 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 28 mai 2019

Ediția din 31 Mai - Filosofia franceză astăzi. Curente filosofice, gânditori și idei





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă invităm la o dezbatere despre cele una dintre cele mai importante culturi filosofice din peisajul global actual, anume filosofia franceză, și despre importanța acesteia pentru cercetarea filosofică din România.
După anii ’90, mediul filosofic românesc a trecut prin mai multe perioade de explorare filosofică, fiecare dintre ele marcate de orientarea preponderentă pentru o anumită cultură particulară. În anii ’90 lumea filosofică autohtonă s-a concentrat pe recuperarea gânditorilor români marginalizați de regimul comunist și pe editarea operelor lor. Aceasta este perioada în care interesul publicului iubitor de filosofie s-a concentrat asupra unor gânditori precum Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade sau Mircea Vulcănescu. Ulterior, în anii 2000, accentul cercetării filosofice românești s-a mutat pe cultura germană și, în special, spre fenomenologie și hermeneutică. Aceasta este perioada în care s-a tradus masiv operele unor gânditori precum Martin Heidegger și Hans-Georg Gadamer și s-au scris multiple cărți și studii exegetice.
Ulterior și până în zilele noastre, pare că interesul cercetătorilor și editurilor din România s-a mutat spre filosofia de expresie franceză. Acest lucru este dovedit atât de studiile de specialitate care abordează, în număr din ce în ce mai mare, probleme ridicate de filosofi francezi, însă și de multitudinea de traduceri din limba franceză care au apărut în librării. În această ediție vom încerca să vedem care sunt gânditorii francezi cei mai relevanți astăzi, acei gânditori ale căror idei au potențial pentru lumea actuală.
Pe parcursul acestei emisiuni vom încerca să surprindem specificul actual al filosofiei franceze, făcând saltul de la Derrida la Deleuze, de la Maurice Merleau-Ponty la Jean Paul Sartre și de la Michel Henry la Jean-Luc Marion. Alături de Cornel-Florin Moraru în studioul Radio România Cultural îl vom avea ca invitat pe Mihai Laurențiu Fuiorea, specialist în filosofie franceză, fost membru al grupului de cercetări doctorale multidisciplinare « Phalanstère » la Universitatea Paris 8 Vincennes Saint-Denis și actualmente profesor invitat al Universității Naționale de Teatru și Film din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbater, vineri, 31 Mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

marți, 21 mai 2019

Ediția din 24 Mai - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera Epsilon





În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie continuăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
De această dată ne vom opri asupra conceptelor filosofice aferente celei de-a cincea literă a alfabetului grecesc, epsilon, care este una dintre cele mai bogat reprezentate litere în dictionarele grecești. Cu această ocazie vom călători, din nou, prin cele mai variate domenii filosofice, cum ar fi ontologia, metafizica, etica, estetica, logica, epistemologia sau retorica. În periplul nostru ne vom întâlni cu concepte filosofice pline de istorie, cum ar fi cel de idee (εἶδος), imagine (εἰκών), ironie (εἰρωνεία) sau extaz (ἔκστᾰσις), concepte care au constituit tema de studiu a sute de gânditori în istoria filosofiei occidentale.
Pentru a ne ghida meandrele întortocheate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, 24 Mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

marți, 14 mai 2019

Ediția din 19 Aprilie - Reformele modernității în artă. Discuții actuale despre relația dintre artă și societate



Pentru ediția din 17 mai a Izvoarelor de filosofie am pregătit o dezbatere despre arta modernă și modul în care aceasta a redefinit raportarea omului contemporan la sine și la societate. Prilejul acestei dezbateri este organizarea de către Centrul de Cercetare a istoriei ideilor filosofice în colaborare cu Facultatea de filosofie a Universității din București a celei de-a VII-a ediții a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”, care va avea loc exact în ziua emisiei la sediul Facultății de filosofie, începând cu orele 9.30.
Încă din Antichitate, relația dintre artă și societate a fost una dintre temele centrale ale filosofiei artei. Fie că ne gândim la alungarea artiștilor din cetatea ideală a lui Platon, la rolul educativ și recreativ al artei observat de Aristotel sau la marele „Război al icoanelor” din Evul Mediu Bizantin, arta a constituit, de-a lungul întregii istorii a culturii occidentale,  una dintre cele mai influente instituții sociale și astfel a jucat, fără îndoială, un rol de primă însemnătate în viața oamenilor. Cum a schimbat modernitatea raportarea noastră la artă? Care este rolul social al artei actuale? Cum putem înțelege arta ca manifest al individului față de societate?
La aceste întrebări vom încerca să prefigurăm niște răspunsuri alături de invitatele noastre din studioul Radio România Cultural, Oana Camelia Șerban și Eva Ivan-Hainz – organizatoare ale Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”.

Oana Camelia Șerban este doctor în filosofie și autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, printre care amintim Capitalismul Artistic – Consumul operei de artă în patru pași, carte apărută în anul 2015 și care constituie un titlu esențial tema luată de noi în dezbatere. La ora actuală Oana Șerban este cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice, Asistent Universitar al Facultății de Filosofie din București.



Eva Ivan-Hainz este din anul 2017 doctor al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, cu teza doctorală intitulată „Puncte de vedere moderne în înțelegerea operei de artă”, și co-organizator al Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri dedicate artei moderne, vineri, 17 Mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru




joi, 9 mai 2019

Ediția din 10 mai 2019, Educația între autoritatea și putere. Controverse filosofice de ieri și de azi



              Ideea că autoritatea părinților asupra copiilor și a școlii asupra elevilor se află într-o profundă criză, la care asistăm neputincioși și întrunește condițiile unei axiome de la care plecăm pentru a înțelege lumea faptelor educaționale actuale. Mai ales după ce lumea reală este invadată continuu și remodelată de către valorile lumii digitale. Presiunea industriilor recreative, utilizarea telefoanelor inteligente și a tabletelor în timpul destinat învățării, mobilizarea exclusivă a resursele digitale în rezolvarea temelor pentru acasă, prezența excesivă a elevilor pe rețelele de socializare, dezinteresul pentru lectură și meditație personală etc. sunt văzute, de regulă, ca factori cauzali ce au erodat lumea de valori, idei și concepte prin intermediul cărora, încă de la vechii greci, școala a dobândit prestigiu și autoritate.
                 De ceva vreme, în spațiul nostru public, există chiar voci ale profesorilor care susțin că deficitul de autoritate a școlii a fost și mai mult slăbit odată cu adoptarea în 2016 a „Statutului Elevului”, documentul care limitează, prin lege, atât autoritatea profesorilor, cât și puterea administrativă a școlii asupra elevilor. Astfel, elevii pot contesta orice notă pe o lucrare scrisa și, deopotrivă, dacă sunt în clasele a XI-a și a XII-a pot cere schimbarea unui profesor de la clasă. Deopotrivă, elevii sunt consultați asupra disciplinelor studiate, evaluează semestrial cadrele didactice, au dreptul de a contesta notele primite, nu au obligația de a veni îmbrăcați în uniformă etc. În schimb, profesorii nu mai pot face observații elevilor în fața clasei, nu au dreptul de a le confisca telefoanele mobile, chiar daca ele sunt folosite neautorizat în timpul orelor, iar sancțiunile pot fi aplicate, în circumstanțe explicit formulate de lege, doar de învățător, diriginte sau directorul școlii.
             Mai mult decât atât, de curând, pentru prima dată în România, am asistat cu toții la un fenomen de contestare vehementă a autorității școlii chiar în perioada examenelor de simulare. Cum se știe, un număr semnificativ de elevi au boicotat simulările care preced examenul de bacalaureat, preferând ca în loc de răspunsuri la întrebările testelor să-și exprime, atunci când nu au predat foile de examen goale, opiniile personale asupra școlii și a întregului sistem de învățământ.
             Se poate face școală fără recunoașterea autorității profesorului, a disciplinei și regulamentelor școlare? Ce valoare mai are tradiția educațională europeană în contextul tehnicilor actuale de învățare digitală? Marile opere filosofice și pedagogice care au reflectat asupra naturii umane și au propus idealuri formative înalte mai sunt încă viabile? În fond, poate exista educație fără autoritate?
             Acestea sunt principalele întrebări la care vom încerca să răspundem în dezbaterea din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, plecând de la conținutul unei cărți de excepție în cultura noastră reflexivă, Autoritate și educație, semnată de Emil Stan și apărută de curând la Editura Polirom din Iași.
             Invitat în studio este autorul acestei cărți, cunoscutul eseist și filosof, prof. univ. dr. Emil Stan, unul dintre cei mai buni profesionişti ai domeniului filosofiei educaţiei, autor de lucrări de specialitate cu largă audienţă în străinătate și, deopotrivă, în spațiul nostru intelectual și educațional.
Va aștept pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 10 mai 2019, între orele 21.10-22.00.

Realizator: Constantin Aslam

miercuri, 17 aprilie 2019

Ediția din 19 Aprilie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera Delta (Partea a 2-a)


În cadrul ediției din 19 aprilie a Izvoarelor de filosofiene propunem să continuăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii captivante.
În cele 50 de minute de emisie vom continua periplul printre conceptele filosofice trecute în dicționarul grecesc în dreptul literei delta, călătorind în domenii filosofice precum etica, estetica, logica, epistemologia sau retorica. Din această călătorie peste mai bine de două milenii și jumătate de cultură europeană, ne vom întoarce cu sensurile originare ale ideilor de dreptate (δίκη), dialectică (διαλεκτική), dialog (διάλογος) sau gândire (διάνοιᾰ). 

Pentru a ne ghida meandrele întortocheate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din Bucureștiși coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, 19 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.


Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 9 aprilie 2019

Ediția din 12 aprilie: Sfârșitul utopiei digitale. Provocări etice ale reglementării internetului


          Pentru emisiunea din data de 12 aprilie am pregătit o dezbatere despre libertățile și interdicțiile lumii digitale, prilejuită de faptul că, pe data de 26 martie a anului curent, Parlamentul European a adoptat controversata propunere de directivă pentru ceea ce a fost numită „reforma internetului”. Această directivă a pornit dezbateri ample în lumea academică, dar și în societatea civilă, privind accesul liber la informație, precum și privind oportunitatea etică a reglementării unui domeniu care, până acum era liber.
      Dintre multiplele articole problematice ale acestei directive, cel mai problematic articol și, totodată, cel care a creat cele mai viscerale reacții este cel privitor la obligativitatea introducerii filtrelor de conținut pentru a scana toate informațiile încărcate pe utilizatori pe servere – inclusiv cele private – în vederea detectării eventualelor materiale care încalcă legile drepturilor de autor. Un astfel de demers, spun eticienii, ne plasează într-o dilemă etică privitoare, pe de o parte, la necesitarea respectării legilor drepturilor de autor în lumea digitală și, pe de alta, pericolul apariției unor abuzuri privitoare la confidențialitatea datelor personale, precum și la blocarea accesului liber la informație, lucru ce ar putea avea implicații dramatice în stoparea evoluției culturale, științifice și tehnologice a omenirii.
        Este oportună cenzurarea celui mai complet „depozit” de cunoaștere pe care omenirea a reușit să-l clădească în întreaga sa istorie? Cum putem împăca respectarea legilor de copyright cu asigurarea accesului liber și nediscriminatoriu la informație, atât de important pentru evoluția omenirii? Cum poate fi justificată cenzurarea unei realități care, propriu-zis, nici măcar nu există în termenii în care există realitatea cotidiană?
         La toate aceste întrebări vom încerca să prefigurăm un răspuns alături de Constantin Vică, lector universitar doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

        Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 12 aprilie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 2 aprilie 2019

Ediția din 5 aprilie 2019: Miza socratica a filosofiei. Metoda maieutică în gândirea modernă și postmodernă


Socrate, așa cum știm cu toții, a practicat filosofia dialogând cu atenienii în întreaga sa viață, inclusiv înainte de a muri, fără să ne lase nimic scris. Cele câteva aforisme atribuite lui Socrate: „cunoaște-te pe tine însuți”, „știu că nu știu nimic”, „este mai bine să înduri o nedreptate, decât să o săvârșești”, „filosoful trebuie să fie el însuși făuritorul înțelepciunii sale”, par a fi singurele lucruri pe care el le-a lăsat posterității.
Pe de altă parte, numele lui Socrate este asociat cu filosofia însăși și, prin urmare, dacă filosofăm atunci mintea noastră trebuie să-l ia pe Socrate ca punct de reper. În alți termeni, de la Socrate nu ne-a rămas o filosofie sau o înțelepciune pe care trebuie să o învățăm și s-o aplicăm în viața noastră, ci o concepție asupra filosofiei și adevărului.
Socrate nu a predat o filosofie, ci un mod de a gândi metodic, adică o cale de a ajunge la adevăr urmând anumite trasee privilegiate de reflecție, cum ar fi de pildă, dialogul competitiv amorsat de întrebările puse la „firul ierbii”.  Așa ne explicăm de ce istoricii filosofiei, la unison, susțin că Socrate a trasat harta gândirii europene și că modul lui de a filosofa trebuie văzut similar unei rădăcini care alimentează copacul cu diversele flori ale gândirii contemplative. Pe scurt, metoda sa maieutică fundată pe dialog și dezbatere imparțială, pe examinări critice și argumente  raționale cu scopul de a scruta adevărul par a fi intrat în fondul intim al gândirii filosofice europene.
Ce valoare are metoda sa maieutică dacă privim gândirea lui Socrate plecând pe firul istoriei?
Iată principala întrebare la care vom răspunde în ediția din 5 aprilie a Izvoarelor de filosofie, plecând de la o lucrare incitantă și insolită în spațiul gândirii românești, Metoda maieutică în gândirea filosofică, apărută recent la Editura Academiei Române și semnată de către d-na Oana Vasilescu, doctor în filosofie și cercetător asociat la Institutul de filozofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române. Domnia sa posedă o dublă specializare universitară, literatură și filozofie, fapt care ne reamintește de perioada de aur a filosofiei românești, atunci când literatură se afla într-o alianță fericită cu filosofia.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 5 aprilie 2019, între orele 21.10-22.00.


miercuri, 27 martie 2019

Ediția din 29 Martie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera Delta




Pentru ediția din 29 martie a Izvoarelor de filosofie ne propunem să continuăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii captivante.
De această dată a venit timpul să zăbovim asupra conceptelor filosofice aferente literei delta, concepte care au marcat în mod fundamental destinul filosofiei în domenii precum cele ale metafizicii, eticii, esteticii, logicii sau epistemologiei. Reprezentând în alfabetul fenician – de unde a și fost preluată de greci – pictograma unei uși care se deschide, litera delta ne va deschide și nouă un nou orizont de înțelegere a unor idei filosofice precum cele de dialectică (διαλεκτική), dialog (διάλογος), democrație (δημοκρᾰτία)  sau posibilitate (δύνᾰμις), idei care sunt uzitate încă și astăzi în literatura filosofică.
Pentru a ne ghida meandrele întortocheate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, 29 Martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru



marți, 19 martie 2019

Ediția din 22 Martie 2019: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Despre mesajele filosofice ale muzicii rap actuale




Deși nu suntem totdeauna conștienți de acest lucru, filosofia este prezentă peste tot în viața noastră cotidiană, chiar și în locurile în care nu ne așteptăm. Astfel, gândirea filosofică, în mod paradoxal, poate fi detectată nu doar în cărțile sau articolele, numite emfatic, „filosofice” ci, în mod implicit,  și în expresiile artistice atât de contestate de cultura elitistă, cum ar fi graffitti-urile care acoperă fațadele blocurilor ori melodiile difuzate de radiourile comerciale și nu numai. 

Pentru ediția din 22 martie vă propunem o dezbatere neconvențională despre presupozițiile filosofice ale muzicii hip-hop și despre prejudecățile pe care le avem față de cultura pop (eng. pop culture) în general. 

Doriți să aflați care este legătura dintre Grasu XXL, Andrei Pleșu și Aristotel? Dar dintre Pacha Man și filosofi fundamentali ai istoriei filosofiei politice precum Thomas Hobbes sau Jean Jacques Rousseau? Oare unde se întâlnesc Deliric, Silent Strike cu etica grijii și bio-etica atât de discutată în mediile academice actuale? 

Plecând de la aceste întrebări vom sonda, cu mijloacele filosofiei, prejudecățile culturale care înconjoară ca un halou cultura pop și, cu precădere, muzica rap. Vom încerca să scoatem la iveală ce se ascunde în spatele unor melodii și fenomene culturale încadrate până nu de mult la categoria „subcultură”, dar care, în lumina studiilor actuale din domeniul filosofiei postmoderne, capătă valoarea unor teme de studiu ignorate de filosofia tradițională și academică. 

Este posibil ca muzica rap să spună mai multe despre lumea noastră decât o sumedenie de texte din canonul tradițional al filosofiei. Tocmai de aceea vom supune dezbaterii această lume fascinantă a muzicii rap și a culturii pop, cu solide inserții provenite din gândirea modernă și antică, dar și cu exemplificări muzicale, împreună cu dl. Victor Popescu, doctor în filosofia valorilor, specialist în etica mass-media și în fenomenologie, actualmente redactor de științe socio-umane la Editura Trei. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre vineri, pe data de 22 martie, începând cu ora 21.10 pe undele Radio România Cultural.

Realizator: Cornel-Florin Moraru



miercuri, 13 martie 2019

Ediția din 15 Martie: Cuvintele fundamentale ale iubirii. Perspective filosofice și teologice



Despre iubire se vorbește în mai multe moduri și, dacă ar fi să privim în istoria gândirii occidentale, lecția Antichității și a Evului Mediu rămâne, chiar și astăzi, exemplară. Avem o iubire pasională, o iubire familială, una prietenească și exemplele pot continua. Dintre toate acestea însă, primele două au jucat un rol fundamental în dezvoltarea culturii europene, fiind studiate și analizate atât de filosofii Antichității clasice, cât și de filosofii creștini medievali.
Dar istoria fascinației privitoare la Iubire coboară până în timpuri mitologice. De la Eros văzut ca prim zeu născut din Haos, la iubirea platonică descrisă în dialogul Banchetul și până la Iubire ca nume atribuit lui Dumnezeu însuși în tradiția creștină, toate gândurile filosofilor și teologilor deopotrivă tind să conveargă către acest sentiment fundamental pentru orice individ din toate timpurile. Cum înțeleg filosofii ideea de iubire și cum o înțeleg teologii? Cum se aseamănă și cum se diferențiază aceste idei de modul comun în care omul actual privește iubirea? Ce avem noi de învățat din eforturile de secole ale filosofilor creștini de a da o definiție iubirii?
Pornind de la aceste întrebări vom începe dezbaterea pe care v-o propunem pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie cu prilejul lansării în România, sub egida Editurii Humanitas, a primei traduceri a cărții Eros și Agape. Prefaceri ale iubirii creștine, scrisă de Anders Nygren. Este vorba despre un studiu esențial pentru înțelegerea multitudinii de sensuri pe care ideea de iubire le-a căpătat în dezbaterile filosofico-teologice medievale și care, chiar și astăzi, la mai multe decenii de la prima ediție în limba germană, fascinează cititori din toate țările.
Pentru a pătrunde în universul acestei cărți, alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural, îl vom avea ca invitat pe Wilhelm Tauwinkl, conf. dr. al Facultății de Teologie Romano-Catolică din București și traducător al cărții tocmai menționate.Ne auzim, ca de obicei, vineri, pe data de 15 Martie, începând cu orele 21.10, pentru porția săptămânală de filosofie pe calea undelor radio.





joi, 7 martie 2019

Ediția din 8 martie 2019, Valuri, teme, controverse. Paradigma feministă în gândirea filosofică actuală



Imaginea tradiționala a filosofiei, ca domeniu al cunoașterii speculative și gândirii critice, impersonale, a suferit multiple reconfigurări, mai ales după ce filosofia feministă a argumentat că mai toate conceptele centrale ale reflecție așa-zis „dezinteresate” nu sunt neutrale valoric, ci prejudecăți intelectuale și culturale înrădăcinate istoric încă de pe vremea vechilor greci.
În paradigma feministă de gândire, cuvintele magice ale filosofiei, „ființă” „esență”, „substanță”, „logos”, „natură umană”, „rațiune” etc. nu sunt concepte operaționale care descriu lumea în mod obiectiv și universal, cât mai degrabă idei care maschează într-un mod extrem de subtil o atitudine masculină față de viață. De pildă, ideea de ego cogito, centrală în gândirea filosofică de la Descartes încoace, susține feminismul filosofic, nu este ceva neutru, dincolo de diferențele sexuale, ci ființa masculină înălțată în mod insidios la concept universal. Pe scurt, gândirea filosofică tradițională este profund marcată, în chiar „inima” ei conceptuală, de poziția social-politică dominatoare a bărbatului și, firește, de atitudinea sa sexistă.
Cum s-a transformat feminismul dintr-o mișcare socială protestatară care a militat și încă militează pentru drepturile femeilor, într-un curent filosofic de mare audiență și profunzime? Ce sensuri decupează cuvintele fundamentale ale gândirii feministe: „patriarhat”, „diferența sexuală”, „analizele de gen”, „identitatea femeii” „etica grijii”, „logica diferenței”, „deconstrucția sexismului” etc. și ce tipuri de conexiuni sunt implicate cu mișcarea feministă reală? Cum se explică varietatea deconcertantă a orientărilor feministe atât în privința tipului de militantism, cât și a orientărilor teoretice și ideatice care susțin și justifică acțiunile social-politice concrete? Și, plecând de aici, ce mai înseamnă feminism în puzderia de orientări feministe? Există anumite particularității ale orientărilor feministe românești? 
Sunt întrebări pe care le vom adresa, de Ziua Femeii, dnei Tereza-Brândușa Palade, conf univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA, nume ce s-a impus în cultura reflexivă românească actuală, printr-o serie impresionantă de cărți de autor, studii, articole și traduceri și ca membră a unor asociații filosofice internaționale de prestigiu. Domnia sa a studiat filosofie la București, Roma și Oxford, este poliglotă și posedă o amplă expertiză în mai multe domenii filosofice: metafizică, filosofie politică, etică, filosofia religiei, studii feministe etc.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 8 martie 2019, între orele 21.10-22.00.
Realizator: Constantin Aslam




joi, 28 februarie 2019

Ediția din 1 martie 2019, De la „muzica sferelor” la teoria corzilor. Ce aflăm despre noi înșine ascultând universul?



Teoria corzilor, poate ce mai spectaculoasă descoperire a fizicii recente, ce argumentează matematic că particulele elementare sunt de fapt corzi mici invizibile din care „emană materia” prin vibrație, analog cu modul în care noi cântăm la instrumentele cu corzi, readuce în dezbatere nu doar valabilitatea ideii de „muzică a sferelor”, despre care vorbea Pitagora, ci și problematicile legate de modul în care, prin simțurile noastre, avem acces la straturile de profunzime ale realității.
Este limpede că dacă plecăm de la aceste teorii care, într-un fel sau altul, susțin că sistemul armonic al sunetelor percepute și cunoscute de către noi reprezintă un caz particular al armoniei cerești, atunci ar trebui să spunem că, în ordinea cunoașterii, simțul auzului are o întâietate în raport de simțul vederii.
Putem admite această idee a precedenței epistemologice a auzului față de văz, în condițiile în care noi avem convingerea că vederea este principalul simț în cunoaștere?  Care dintre aceste simțuri detectează mai bine dimensiunile nevăzute ale universului: urechea muzicianului sau ochiul astronomului? Modulațiile sunetelor, a ritmurilor și vibrațiilor preced forma, culoarea și perspectiva vizuală?
În jurul acestor întrebări, care se interoghează filosofic asupra corespondenței dintre natura și structura intima a universului cu natura și structura simțurilor noastre - cum ar spune filosofii Renașterii, corespondența dintre macrocosmos și microcosmos - ne vom concentra în dezbaterea din această săptămână a Izvoarelor de filosofie.
Invitată în studio va fi dna dr. în filosofie Ramona Ardelean, cunoscută eseistă, autoare de articole și cărți filosofice interdisciplinare, lect. univ. asociat la Universitatea Tehnică de Construcții din București.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 1 martie 2019, între orele 21.10-22.00.
Realizator: Constantin Aslam

marți, 19 februarie 2019

Ediția din 22 februarie - Abecedarul gândirii grecești antice. Literele beta și gamma





Pentru ediția din 22 februarie a Izvoarelor de filosofie ne propunem să continuăm exercițiul cultural inedit început în luna decembrie a anului trecut cu cel de-al treilea episod al Abecedarului gândirii grecești, serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii captivante.
De această dată a venit timpul să ne oprim asupra cuvintelor cu miză filosofică trecute în dicționarele grecești la literele beta și gamma, cuvinte care au trecut de mii de ori prin mâna scribilor din Antichitate și Evul Mediu pentru a ajunge la noi. În cele 50 de minute de emisie vom încerca să refacem pe scurt traseul istoric ale acestor cuvinte-tezaur în cultura europeană antică și medievală, până la sensurile inițiale, pentru a obține o viziune istorică de ansamblu asupra unora dintre problemele care și astăzi sunt puse în discipline filosofice precum epistemologia, ontologia, etica sau logica. Printre ele, vom întâlni idei cu greutate filosofică, precum cele de gen (γένος), voință (βουλή), viață (βίος), cunoaștere (γνῶσις) sau geneză (γένεσις).
Pentru a ne ghida în aceste ținuturi pline de mister ale limbajului filosofic Antichitatea grecească, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume, 2400 de pagini și din care au apărut deja 4 volume.
Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 22 februarie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în lumea antică ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.

miercuri, 13 februarie 2019

Ediția din 15 februarie - Filosofie practică și practică filosofică. Filosofia în viața de zi cu zi.





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propunem o dezbatere despre locul filosofiei în societatea actuală, despre rolul terapeutic al acesteia și despre modalitățile în care o putem integra în viața noastră de zi cu zi.
Definindu-se încă din Antichitate, în același timp, drept cunoaștere de sine și grijă pentru sine, filosofia și-a propus dintotdeauna să aducă un plus de claritate și coerență în viețile noastre. Mărturie pentru acest lucru stau toate curentele filosofice ale Antichității târzii – cum ar fi stoicismul, epicureismul sau hedonismul –, precum și filosofia bizantină a Evului Mediu. Odată cu  venirea modernității și cu instituționalizarea filosofiei în Universități, această latură practică a filosofie a început să devină din ce în ce mai puțin prezentă. În afara mediului academic există însă o sumă de gânditori care încearcă să recupereze valențele practice ale filosofiei și să reintegreze această disciplină în viața de zi cu zi a omului de rând.
Ce relevanță mai are filosofia pentru societatea noastră? Cum putem deveni mai buni practicând filosofia? Care sunt principalele moduri în care filosofia ne poate ajuta să trecem peste greutățile și neliniștile existenței de zi cu zi? Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de vineri alături de invitatul nostru Laurențiu Staicu, prof. univ. dr. al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și membru fondator al Asociației Române de Filosofie Practică.
Vă așteptăm să vă alăturați acestei discuții radiofonice, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural sau online pe site-ul nostru, vineri, pe data de 15 februarie, începând cu orele 21.10.