[Podcast] Ediția din 1 Noiembrie - Societatea spectacolului și radicalismul artistic. Rolul artei în societatea actuală

Încă din Antichitate, influența artei ca o forță socială – fie în sens pozitiv, fie în sens negativ – a fost recunoscută de toți marii filosofi. Fie că vorbim despre reticența lui Platon față de artiști sau de rolul educativ pe care Aristotel ori Augustin îl atribuie artei, de fiecare această activitate umană a fost văzută ca una dintre cele mai importante instituții sociale. Înaintând însă spre secolul XX și spre contemporaneitate, putem observa că, pe măsură ce raporturile sociale se complică și discursul politic se radicalizează, și rolul artei în societate se schimbă și discursul artistic însuși devine din ce în ce mai radical.

Pe măsură ce societatea actuală tinde spre consumerism și entertainment, arta însăși a ajuns să își redefinească scopul social, precum și instrumentele de expresie. Ea devine, într-o anumită măsură, o comoditate, un „obiect de schimb”, care nu mai trezește sentimente autentice, ci este, mai degrabă, un mediator indirect al relațiilor sociale. Vernisajele devin contexte de socializare, concertele devin mijloace de distracție, iar muzeele – simple obiective turistice pe care le bifăm pe harta de fiecare dată când călătorim. Cum se mai definește arta în contextul societății actuale? Mai poate juca arta rolul unei forțe sociale revoluționare? Care este raportul artei „pop” sau „de consum” cu arta „rafinată”?

Acestea sunt întrebările asupra cărora ne vom concentra în discuția noastră de vineri, 1 noiembrie,  prilejuită de un eveniment editorial insolit în cultura noastră – Apariția la Editura Universității din București a celui de-al treilea volum al revistei International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture. Este vorba despre un volum coordonat de Knut Ove Arntzen (profesor de studii teatrale la Universitatea din Bergen, Norvegia), Karoline Skuseth (membra a Performing Arts Hub, Norvegia) și Oana Șerban (asistent universitar al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București), care cuprinde contribuții ale unora dintre cei mai importanți la ora actuală artiști, teoreticieni și filosofi ai artei, pe tematica relației dintre artă și societate în contextul lumii în care trăim.

Alături de Cornel Moraru în studioul Radio România Cultural va fi prezentă una dintre coordonatoarele volumului, Oana Șerban – doctor în filosofie, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF) și autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, printre care amintim Capitalismul Artistic – Consumul operei de artă în patru pași, carte apărută în anul 2015.

Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, de data de 1 noiembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

[Podcast] Ediția din 25 Octombrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera zeta

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

Vom continua aventura noastră printre conceptele filosofice ale limbii grecești cu cuvintele trecute în dicționar sub egida literei zeta, literă care, în alfabetul fenician, de unde a fost moștenită de greci, semnifica, în același timp, imaginea unei săbii de luptă. Înarmați cu uimire filosofică privitoare la originea cuvintelor vom călători, ca de obicei, prin domenii filosofice variate, de la fizicalism la etică și de la metafizică la estetică, ghidați de această misterioasă și interesantă în același timp literă. Astfel, vom regăsi în periplul nostru concepte încă folosite în limbajul filosofic contemporan, cum ar fi cele de viață (gr. ζωή) sau viețuitoare (ζῷον), cel de pictură (ζωγραφία) sau cel de cercetare (ζήτησις).

Pentru a ne ghida în această odisee pe tărâmurile uitate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 Octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

[Podcast] Ediția din 18 octombrie: Bioetica experimentală – Un nou domeniu de cercetare filosofică în România.

            Epoca în care trăim, cu marile descoperiri din domeniul cercetării științifice și al tehnologiei, au ridicat un tip de probleme etice pe care nu le-am întâlnit în trecut și pe care teoriile etice tradiționale nu sunt făcute să le rezolve. Așa stau lucrurile, spre exemplu, în domeniul cercetării medicale și al sistemului de sănătate, unde necesitatea dezvoltării unor noi medicamente pentru cele mai cumplite afecțiuni ale organismului nostru au dus la niște practici discutabile din punct de vedere etic, cum ar fi testarea pe animale, testarea neautorizată pe subiecți umani sau accesul diferențiat și discriminatoriu la îngrijirile medicale.

Tocmai de aceea, în ultimii ani, comunitatea filosofică de cercetare în domeniul eticii aplicate a propus diverse abordări interdisciplinare, care să folosească diversele domenii ale cunoașterii științifice actuale – cum ar fi neuroștiințele, biologia, sociologia, psihologia experimentală și altele – pentru a se adresa acestor probleme specifice vremurilor în care trăim. Astfel a luat naștere unul dintre cele mai noi domenii ale eticilor aplicate, un domeniu căruia îi dedicăm dezbaterea de vineri, anume cel al bio-eticii experimentale. Acesta își propune să caracterizeze în mod sistematic și pornind de la date empirice, procesele cognitive care au influență asupra judecăților morale în contextul complexului sistem de sănătate și asigurări sociale din societatea noastră.

Mai putem aplica principii etice cu carieră filosofică îndelungată, cum ar fi cel al al egalității de șanse, în condițiile sistemului medical actual? Cât și cum putem să ne îmbunătățim abilitățile fizice și cognitive pe cale medicală și ce probleme etice ridică această practică? Cum putem urma principiul de respect pentru persoana umană, în cazul persoanelor cu afecțiuni neurologice?

La toate aceste întrebări vom încerca să răspundem vineri seară alături invitatul nostru din această săptămână, Emilian Mihailov – doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și director executiv al Centrului de cercetare în Etică Aplicată .  Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

[Podcast] Ediția din 11 octombrie - Aplicații terapeutice ale filosofiei. Psihoterapia existențială și originile sale în existențialism

      Încă din Antichitatea greacă, filosofia s-a definit ca un demers terapeutic ce își propune să îmbunătățească modul de trai al omului. Fie că ne gândim la filosofie ca „pregătire pentru moarte”, așa cum este ea definită de către Platon, sau ca „medicină a sufletului”, cum o considera Cicero, rol terapeutic a fost central până la sfârșitul Evului Mediu creștin. Începând însă cu Descartes și cu proiectul filosofiei ca „știință universală”, acest rol terapeutic a fost, încetul cu încetul, marginalizat de către filosofi în favoarea unei orientări mai degrabă teoretice, interesată de posibilitatea unei cunoașteri absolute și infinit adecvate a realității. Astfel, în secolul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, rolul terapeutic al filosofiei a fost, cel puțin la nivelul practicilor societății în care trăim, transferat către psihologie, odată cu scrierile fundamentale ale lui Sigmund Freud și Carl Gustav Jung.

        Dar reorientarea filosofiei către existența individuală și problemele acesteia, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a creat discuții aprinse atât în domeniul psihologiei, cât și în domeniul filosofiei, născând două curente de gândire care, deși se revendică de la aceleași surse, promovează viziuni despre om și problemele existenței sale simțitor diferite. Este vorba despre existențialismul filosofic și psihoterapia existențială.

        Pentru ediția din 11 octombrie, vă propunem un dialog între filosofie și psihologie, care are ca miză punerea în discuție a unor idei centrale pentru omul contemporan și stabilirea punctelor comune și a diferențelor dintre înțelegerea lor psihologică și cea filosofică. Ce este anxietatea și cum putem scăpa de ea? Care este sensul existenței umane? Este lumea în care trăim atât de absurdă pe cât pare în anumite momente? Cum putem face față ideii că moartea este singurul eveniment sigur al existenței noastre?

        De la aceste întrebări va porni dezbaterea de săptămâna aceasta alături de invitații noștri: Victor Popescu, doctor în filosofia valorilor, specialist în etica mass-media și în fenomenologie, actualmente redactor de științe socio-umane la Editura Trei, și Petre Rădescu, psihiatru, psiholog specializat în psihoterapie analitic existențială și membru fondator al SAEL – Societate română de Logoterapie, Consiliere, Însoțire și Psihoterapie Existențială Analitica.

         Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

[Podcast] Ediția din 4 Octombrie: Problema libertății în epoca Big Data. Considerații etice asupra ratingului de încredere socială

Ideea de „libertate” este o idee perenă a filosofiei, care a captivat mințile multor filosofi și oameni politici încă de la primele reflecții filosofice ale Antichității.  În numele acesteia s-au scris sute de tratate, s-au conceput legi și s-au dus războaie. Dar poate că nici o altă epocă a istoriei universale nu ridică atâtea probleme privitoare la ideea de libertate cum ridică epoca noastră, o epocă în care algoritmii inteligenți și marile baze de date informatice ne pun în fața unor provocări etice fără precedent în istoria omenirii.

Discuția despre sensul și limitele legitime ale sferei a libertății individuale a devenit însă una foarte acută în mediile filosofice, mai ales în ultimii ani, după anunțarea de către statul chinez a implementării complete, până în anul 2020, așa-numitului „rating de încredere socială” – un ansamblu sisteme de monitorizare informatică a comportamentului social al individului, menit să restrângă anumite drepturi celor al căror istoric social este discutabil.

            Până unde pot merge statele în restrângerea drepturilor individuale ale cetățenilor? Care sunt problemele filosofice și etice ale unui „sistem de încredere socială”, ce își propune monitorizarea și contabilizarea tuturor abaterilor – fie ele și minore – de la conduita presupusă „corectă” de către guvern? Ce impact ar putea avea un astfel de sistem asupra modului în care ne raportăm la semenii noștri și la societate în genere?

            De la aceste întrebări va porni dezabaterea noastră de vineri seara, care-l va avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe Laurențiu Gheorghe, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și specialist în filosofie moral-politică. Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru