miercuri, 17 aprilie 2019

Ediția din 19 Aprilie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera Delta (Partea a 2-a)


În cadrul ediției din 19 aprilie a Izvoarelor de filosofiene propunem să continuăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii captivante.
În cele 50 de minute de emisie vom continua periplul printre conceptele filosofice trecute în dicționarul grecesc în dreptul literei delta, călătorind în domenii filosofice precum etica, estetica, logica, epistemologia sau retorica. Din această călătorie peste mai bine de două milenii și jumătate de cultură europeană, ne vom întoarce cu sensurile originare ale ideilor de dreptate (δίκη), dialectică (διαλεκτική), dialog (διάλογος) sau gândire (διάνοιᾰ). 

Pentru a ne ghida meandrele întortocheate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din Bucureștiși coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, 19 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.


Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 9 aprilie 2019

Ediția din 12 aprilie: Sfârșitul utopiei digitale. Provocări etice ale reglementării internetului


          Pentru emisiunea din data de 12 aprilie am pregătit o dezbatere despre libertățile și interdicțiile lumii digitale, prilejuită de faptul că, pe data de 26 martie a anului curent, Parlamentul European a adoptat controversata propunere de directivă pentru ceea ce a fost numită „reforma internetului”. Această directivă a pornit dezbateri ample în lumea academică, dar și în societatea civilă, privind accesul liber la informație, precum și privind oportunitatea etică a reglementării unui domeniu care, până acum era liber.
      Dintre multiplele articole problematice ale acestei directive, cel mai problematic articol și, totodată, cel care a creat cele mai viscerale reacții este cel privitor la obligativitatea introducerii filtrelor de conținut pentru a scana toate informațiile încărcate pe utilizatori pe servere – inclusiv cele private – în vederea detectării eventualelor materiale care încalcă legile drepturilor de autor. Un astfel de demers, spun eticienii, ne plasează într-o dilemă etică privitoare, pe de o parte, la necesitarea respectării legilor drepturilor de autor în lumea digitală și, pe de alta, pericolul apariției unor abuzuri privitoare la confidențialitatea datelor personale, precum și la blocarea accesului liber la informație, lucru ce ar putea avea implicații dramatice în stoparea evoluției culturale, științifice și tehnologice a omenirii.
        Este oportună cenzurarea celui mai complet „depozit” de cunoaștere pe care omenirea a reușit să-l clădească în întreaga sa istorie? Cum putem împăca respectarea legilor de copyright cu asigurarea accesului liber și nediscriminatoriu la informație, atât de important pentru evoluția omenirii? Cum poate fi justificată cenzurarea unei realități care, propriu-zis, nici măcar nu există în termenii în care există realitatea cotidiană?
         La toate aceste întrebări vom încerca să prefigurăm un răspuns alături de Constantin Vică, lector universitar doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

        Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 12 aprilie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 2 aprilie 2019

Ediția din 5 aprilie 2019: Miza socratica a filosofiei. Metoda maieutică în gândirea modernă și postmodernă


Socrate, așa cum știm cu toții, a practicat filosofia dialogând cu atenienii în întreaga sa viață, inclusiv înainte de a muri, fără să ne lase nimic scris. Cele câteva aforisme atribuite lui Socrate: „cunoaște-te pe tine însuți”, „știu că nu știu nimic”, „este mai bine să înduri o nedreptate, decât să o săvârșești”, „filosoful trebuie să fie el însuși făuritorul înțelepciunii sale”, par a fi singurele lucruri pe care el le-a lăsat posterității.
Pe de altă parte, numele lui Socrate este asociat cu filosofia însăși și, prin urmare, dacă filosofăm atunci mintea noastră trebuie să-l ia pe Socrate ca punct de reper. În alți termeni, de la Socrate nu ne-a rămas o filosofie sau o înțelepciune pe care trebuie să o învățăm și s-o aplicăm în viața noastră, ci o concepție asupra filosofiei și adevărului.
Socrate nu a predat o filosofie, ci un mod de a gândi metodic, adică o cale de a ajunge la adevăr urmând anumite trasee privilegiate de reflecție, cum ar fi de pildă, dialogul competitiv amorsat de întrebările puse la „firul ierbii”.  Așa ne explicăm de ce istoricii filosofiei, la unison, susțin că Socrate a trasat harta gândirii europene și că modul lui de a filosofa trebuie văzut similar unei rădăcini care alimentează copacul cu diversele flori ale gândirii contemplative. Pe scurt, metoda sa maieutică fundată pe dialog și dezbatere imparțială, pe examinări critice și argumente  raționale cu scopul de a scruta adevărul par a fi intrat în fondul intim al gândirii filosofice europene.
Ce valoare are metoda sa maieutică dacă privim gândirea lui Socrate plecând pe firul istoriei?
Iată principala întrebare la care vom răspunde în ediția din 5 aprilie a Izvoarelor de filosofie, plecând de la o lucrare incitantă și insolită în spațiul gândirii românești, Metoda maieutică în gândirea filosofică, apărută recent la Editura Academiei Române și semnată de către d-na Oana Vasilescu, doctor în filosofie și cercetător asociat la Institutul de filozofie şi psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române. Domnia sa posedă o dublă specializare universitară, literatură și filozofie, fapt care ne reamintește de perioada de aur a filosofiei românești, atunci când literatură se afla într-o alianță fericită cu filosofia.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 5 aprilie 2019, între orele 21.10-22.00.