miercuri, 19 decembrie 2018

Ediția din 21 Decembrie: De la asceză la hedonism. Filosofia sărbătorii în zilele noastre.


Pentru ediția din 21 decembrie a Izvoarelor de filosofie, ultima dinaintea mult așteptatelor sărbători de iarnă, vă propunem o dezbatere despre sensurile filosofice, religioase și culturale ale ideii de sărbătoare în societatea actuală. Pentru acest lucru, vom explora modurile în care s-a schimbat raportarea noastră la sărbători din timpurile biblice, în care sărbătoarea este pusă în strânsă legătură cu asceza și postul, până în zilele noastre, când sărbătorile de iarnă par a fi expresia pură a hedonismului și delectării culinare.
Deși sărbătorile sunt atestate în toate culturile din cele mai vechi timpuri, modul în care oamenii se pregătesc de sărbătoare diferă. Dacă în cultura greacă și romană precreștină, sărbătorile erau prilej de procesiuni ritualice, manifestări artistice și ospețe fastuase, în cultura creștină, idea de sărbătoare ajunge să fie una foarte ascetică și centrată pe sisteme complexe de prohibiții, cum sunt cele păstrate în Vechiul Testament.
Chiar și cea mai răspândită practică a sărbătorilor actuale – darul – nu era văzută, la începuturi, cu ochi prea buni. Dacă Vechiul Testament recomanda să nu primim sau oferim daruri de sărbători „căci darurile orbesc ochii celor care văd și strâmbă pricinile drepte” (Ieșirea, 23), abia Noul Testament introduce practica darului de sărbători prin faptul că, la nașterea lui Iisus, cei trei magi de la răsărit „deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri” (Matei, 2). 
Între timp, peste mai bine de două milenii, această practică a darului de sărbători pare să fi înlocui cu totul orice sens religios și ritualic al sărbătorilor. Cum s-a transformat ideea de sărbătoare într-un maraton de cumpărături? Ce se mai păstrează astăzi din sensul original al sărbătorii? Când s-au transformat cei „trei magi de la răsărit” în Moș Crăciun sau Santa Claus? Când am înlocuit sărbătoarea ca formă de asceză cu sărbătoarea ca manifestare a hedonismului pur? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem alături de Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, lector la  Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București.
Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 21 Decembrie, începând cu orele 21.10.
Puteți asculta înregistrarea completă, dacă faceți click aici!

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 11 decembrie 2018

Ediția din 14 Decembrie: Abecedarul gândirii grecești antice - Litera alpha




Pentru ediția din 14 decembrie a Izvoarelor de filosofie vă propunem un exercițiu cultural inedit: un prim episod al Abecedarului gândirii grecești, serial radiofonic în mai multe episoade care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega.

În cele 50 de minute de emisie, vom naviga printre cele mai importante cuvinte care încep cu prima literă a alfabetului grecesc, cuvinte cu o carieră filosofică de mai bine de două milenii, care au marcat întreaga evoluție a culturii occidentale și care supraviețuiesc și acum în vocabularul nostru – fie ca atare, fie prin moștenitorii lor. Vorbim despre cuvinte precum anamneză (ἀνάμνησις), adevăr (ἀλήθεια), analogie (ἀναλογία), atom (ἄτομος) sau aporie (ἀπορία) – cuvinte cu care gânditorii contemporani încă își articulează gândurile la fel cum o făceau și gânditorii din secolul IV î. Hr.

În această odisee radiofonică a literei alpha vom avea ocazia să poposim pentru răstimpuri scurte, la fel ca și Odiseu odată, în niște ținuturi pe cât de stranii, pe atât de captivante. De această dată nu este însp vorba despre ținuturi mitologice, ci despre „ținuturile” filosofiei antice, cum ar fi metafizica și ontologia, etica și estetica, epistemologia și cosmologia. 

Pentru a ne ghida în acest periplu filosofic prin limba greacă a Antichității, în studioul Radio România cultural va fi invitat dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, lector al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume și 2400 de pagini și din care au apărut deja 4 volume.

Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 14 Decembrie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în lumea antică ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.

Înregistrarea completă a emisiunii o puteți asculta, dacă faceți click aici!


miercuri, 5 decembrie 2018

Izvoare de filosofie, 7 dec. 2017, Între antici şi moderni. Contemporaneitatea filosofiei lui Leibniz




Ceea ce este mereu actual în filosofie nu reprezintă nimic altceva decât tradiţia de gândire permanent interogată şi (re)interpretată.
Asupra adevărului acestei constatări vă invit să medităm împreună în întâlnirea noastră pe calea undelor din această săptămână, când vom tematiza contribuţia filosofică şi ştiinţifică a celebrului gânditor german Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716).
Prin enciclopedismul preocupărilor sale, Leibniz se vădește și astăzi o figură enigmatică. Faptul că filosoful german a fost, în același timp, inginer de mină, inginer mecanic, geolog, istoric, paleontolog şi arheolog, matematician și logician, un precursor al Europei Unite de astăzi – la inițiativa lui este creată Academia din Berlin ce avea drept scop refacerea unităţii spirituale şi politice europene – ori un militant al unificării credinței cu știința și, deopotrivă, cel care a elaborat un proiect coerent al ecumenismului etc., ei bine, acest enciclopedism al preocupărilor leibniziene produce și astăzi, în rândurile cercetătorilor şi istoricilor filosofiei, stupoare şi admiraţie.
Ce să mai zicem de faptul că Leibniz a lăsat posterităţii o operă enciclopedică, proiectată să apară în peste 80 de volume și peste 15.000 de scrisori cu conținut filosofic, științific ori politic, trimise către şi de la 1.100 de corespondenţi, operă care se află încă în curs de editare prin grija cercetătorilor profesioniști apartenenți ai Institutului Leibniz din Hanovra.
Care sunt metodele și strategiile interpretative actuale pe care cercetătorii le folosesc pentru evaluarea moștenirii filosofice și științifice ale lui Leibniz?
Aceasta este principala întrebare în jurul căreia vom încerca să tematizăm gândirea filosofică a lui Leibniz, plecând de la ultima lucrare dedicată gânditorului de la Hanovra, Teoria substanței la Leibniz, apărută recent la Editura Academiei Române şi semnată de cunoscutul eseist și filosof Adrian Niță, cercet. șt. dr. la Institutul de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române, Președintele „Societății Leibniz din România”.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 7 decembrie 2018, între orele 21.10 - 22.00.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!

Realizator: Constantin Aslam