Ediția din 28 februarie: Incursiuni în filosofia lumilor virtuale. Aspecte etice și estetice ale jocurilor video

Încă din cele mai vechi timpuri omul și-a construit, cu ajutorul imaginației, lumi virtuale în care să navigheze și să îndeplinească diverse sarcini. De la operele clasice ale literaturii, până la arta modernă, fiecare efort de creație a fost pus în legătură cu dezvoltarea unui întreg „univers mental” în care privitorul, cititorul sau ascultătorul să se poată cufunda. Ca și cum nu ne ajunge lumea reală, am construit mii de scenarii cu ajutorul cărora fugim de grijile cotidiene, într-o „realitate virtuală” care pare, adesea, mai plină de sens.

Jocurile pe calculator, laolaltă cu scenariile și lumile virtuale pe care ele le propun, vin în continuarea acestei tendințe ancestrale, însă, cu toate acestea, nu au fost încă studiate și înțelese, așa cum au fost cercetate toate domeniile istorice ale artelor. Prinse între inginerie software și creație, jocurile video par ceva complicat de înțeles și frivol în același timp, lucru ce a făcut ca mulți dintre filosofii contemporani să ocolească acest subiect, preferând altele mai bine înrădăcinate în tradiție.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în lumea fascinantă și plină de probleme filosofice a jocurilor video. Ce sunt jocurile pe calculator? Sunt acestea o formă de artă? Care sunt problemele etice ridicate de ele? Cum le putem folosi ca un fel de simulatoare în cercetarea actuală din eticile aplicate?

Pornind de la aceste întrebări vom începe discuția de vinerea aceasta, alături de asist. univ. dr. Mihail-Valentin Cernea, cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 28 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

[Podcast] Ediția din 21 februarie: Un filosof la cumpăna dintre epoci. Mihail Radu Solcan - profil de personalitate

Există oameni care schimbă lumea în care trăim prin zarvă și oameni care o schimbă în tăcere, oameni cărora le place lumina reflectoarelor și oameni care se simt mai bine în intimitatea propriului birou de lucru, oameni care atrag atenția și oameni vor să treacă neobservați. Mihail Radu Solcan, filosof și fost profesor al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, cunoscător al unui număr impresionant de limbi străine și pasionat de programare pe calculator, a fost o personalitate foarte discretă, low profile, cum el însuși se descria în jurnalele sale, care însă a influențat în mod pozitiv parcursul intelectual al unor generații întregi de studenți și nu numai.

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem să facem o incursiune în filosofia și personalitatea lui Mihail Radu Solcan, pentru a vedea cum se vede perioada de tranziție de la cultura scrisă la cea digitală prin ochii unui filosof. Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Art, a volumului de jurnal inedit, intitulat Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007-2013 – o carte care aruncă o nouă lumină asupra personalității și preocupărilor filosofice ale lui Mihail Radu Solcan, dar și asupra lumii intelectuale românești din acea perioadă.

Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural, îi vom avea ca invitați

pe editorii acestui volum. Este vorba despre cunoscutul filosof Mircea Flonta, profesor emerit al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și membru corespondent al Academiei Române și Constantin Vică,  lector aceleiași facultăți și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 21 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

[Podcast] Ediția din 14 februarie: Cum gândesc artiștii? Rolul filosofiei în educația artistică

Arta și filosofia sunt văzute astăzi, cel puțin la nivelul reprezentării comune, ca discipline cât se poate de diferite și heterogene. Dacă artiștii gândesc intuitiv, filosofii sunt teoreticieni; dacă artiștii se bazează pe inspirație, filosofii se bazează pe rațiune; dacă scopul artei este producerea plăcerii, cel al filosofiei este înțelegerea. Toate aceste distincții și multe altele care ar putea fi amintite par a plasa arta și filosofia la polii opuși ai culturii noastre.

Privind însă la istoria gândirii europene, observăm că artele și filosofia au avut întotdeauna destine intersectate. Începând de la faptul că primii filosofi presocratici au fost, în același timp, și poeți, continuând cu admirația pe care artiștii renascentiști o aveau pentru filosofie și ajungând la înrudirea intimă dintre artă și filosofie despre care vorbește Arthur Schopenhauer, putem spune, parafrazându-l pe Leonardo Da Vinci, că „arta e filosofie”. În aceste condiții merită să ne întrebăm de ce mulți dintre marii artiști ai tradiției noastre culturale au fost pasionați de filosofie? Ce face ca filosofia și arta să fie văzute, atunci când sunt studiate în profunzime, ca „discipline surori”? Care este rolul filosofiei în educația unui artist? Ce atuuri poate oferi înțelegerea conceptelor abstracte ale filosofiei artiștilor contemporani?

De la aceste întrebări vom porni dezbaterea noastră radiofonică din această săptămână alături de Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu teza intitulată Analiza constantelor expresive din desenul contemporan și renascentist.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 14 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

[Podcast] Ediția din 7 februarie: Lumile gândirii și realitatea culturală actuală. O incursiune în filosofia analitică românească

    

    În orice cultură, există cărți conjuncturale și cărți programatice, cărți „ușoare” și cărți „grele”, cărți ce se înscriu în direcții și curente culturale deja existente și cărți „avangardiste” ce deschid noi perspective și moduri de a vedea lumea.

    În emisiunea din această săptămână vă propunem o dezbatere despre o astfel de lucrare ce poate fi plasată pe linia unor cercetări de avangardă în gândirea filosofică actuală, interesată de investigarea sistematică a unor teme în care știința se întâlnește cu filosofia și arta. Este vorba despre volumul Lumi Ale Gândirii. Zece eseuri logico-metafizice, apărut de curând la Editura Polirom și semnat de filosoful Mircea Dumitru, prof. univ. dr. la Facultatea de filosofie a Universității din București și membru corespondent al Academiei Române.

    Această lucrare, ce adună între coperțile ei zece eseuri filosofice, unele dintre ele apărute în cele mai prestigioase reviste de specialitate din lume, ilustrează ideea că stilul analitic de a face filosofie s-a maturizat în cultura noastră reflexivă prin trecerea de la etapa traducerilor la aceea a cercetărilor pe cont propriu. Problema minte-corp, misterul insondabil al apariției conștiinței umane, problematica necesității logice și a semnificației sunt abordate de Mircea Dumitru dintr-o perspectivă insolită ce revalorizează, cu puncte noi de vedere, tradiția analitică de gândire de la Frege, Russel Wittgenstein la Quine și Kit Fine.

    Mai mult decât atât, dl Mircea Dumitru propune în acest volum  și o serie de revalorizări asupra unor gânditori români pasionați de știință și de gândire filosofică riguroasă, personalității universitare și academice, care au stimulat, într-un fel sau altul, prin scrierile lor, direcția analitică de practică filosofică de la noi în cultură.

    În ce context interpretativ ar trebuie să plasăm această lucrare filosofică insolită? Cum se grefează gândirea analitică pe tradițiile reflexive ale culturii noastre filosofice? Avem argumente care ar susține ideea că există o „variantă românească” a modul de a se practica filosofia în cadrele analitice de gândire? În fond, lucrarea prof. Mircea Dumitru deschide un nou drum de reflecție sau întărește un curent filosofic deja existent la noi?

    Vor răspunde la aceste întrebări și, firește, la multe altele, autorul cărții dl Mircea Dumitru și Constantin Aslam, un bun cunoscător al istoriei filosofiei românești, prof. univ. la Universitatea Națională de Arte din București.

    Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 7 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro