miercuri, 27 martie 2019

Ediția din 29 Martie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera Delta




Pentru ediția din 29 martie a Izvoarelor de filosofie ne propunem să continuăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii captivante.
De această dată a venit timpul să zăbovim asupra conceptelor filosofice aferente literei delta, concepte care au marcat în mod fundamental destinul filosofiei în domenii precum cele ale metafizicii, eticii, esteticii, logicii sau epistemologiei. Reprezentând în alfabetul fenician – de unde a și fost preluată de greci – pictograma unei uși care se deschide, litera delta ne va deschide și nouă un nou orizont de înțelegere a unor idei filosofice precum cele de dialectică (διαλεκτική), dialog (διάλογος), democrație (δημοκρᾰτία)  sau posibilitate (δύνᾰμις), idei care sunt uzitate încă și astăzi în literatura filosofică.
Pentru a ne ghida meandrele întortocheate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, 29 Martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru



marți, 19 martie 2019

Ediția din 22 Martie 2019: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Despre mesajele filosofice ale muzicii rap actuale




Deși nu suntem totdeauna conștienți de acest lucru, filosofia este prezentă peste tot în viața noastră cotidiană, chiar și în locurile în care nu ne așteptăm. Astfel, gândirea filosofică, în mod paradoxal, poate fi detectată nu doar în cărțile sau articolele, numite emfatic, „filosofice” ci, în mod implicit,  și în expresiile artistice atât de contestate de cultura elitistă, cum ar fi graffitti-urile care acoperă fațadele blocurilor ori melodiile difuzate de radiourile comerciale și nu numai. 

Pentru ediția din 22 martie vă propunem o dezbatere neconvențională despre presupozițiile filosofice ale muzicii hip-hop și despre prejudecățile pe care le avem față de cultura pop (eng. pop culture) în general. 

Doriți să aflați care este legătura dintre Grasu XXL, Andrei Pleșu și Aristotel? Dar dintre Pacha Man și filosofi fundamentali ai istoriei filosofiei politice precum Thomas Hobbes sau Jean Jacques Rousseau? Oare unde se întâlnesc Deliric, Silent Strike cu etica grijii și bio-etica atât de discutată în mediile academice actuale? 

Plecând de la aceste întrebări vom sonda, cu mijloacele filosofiei, prejudecățile culturale care înconjoară ca un halou cultura pop și, cu precădere, muzica rap. Vom încerca să scoatem la iveală ce se ascunde în spatele unor melodii și fenomene culturale încadrate până nu de mult la categoria „subcultură”, dar care, în lumina studiilor actuale din domeniul filosofiei postmoderne, capătă valoarea unor teme de studiu ignorate de filosofia tradițională și academică. 

Este posibil ca muzica rap să spună mai multe despre lumea noastră decât o sumedenie de texte din canonul tradițional al filosofiei. Tocmai de aceea vom supune dezbaterii această lume fascinantă a muzicii rap și a culturii pop, cu solide inserții provenite din gândirea modernă și antică, dar și cu exemplificări muzicale, împreună cu dl. Victor Popescu, doctor în filosofia valorilor, specialist în etica mass-media și în fenomenologie, actualmente redactor de științe socio-umane la Editura Trei. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre vineri, pe data de 22 martie, începând cu ora 21.10 pe undele Radio România Cultural.

Realizator: Cornel-Florin Moraru



miercuri, 13 martie 2019

Ediția din 15 Martie: Cuvintele fundamentale ale iubirii. Perspective filosofice și teologice



Despre iubire se vorbește în mai multe moduri și, dacă ar fi să privim în istoria gândirii occidentale, lecția Antichității și a Evului Mediu rămâne, chiar și astăzi, exemplară. Avem o iubire pasională, o iubire familială, una prietenească și exemplele pot continua. Dintre toate acestea însă, primele două au jucat un rol fundamental în dezvoltarea culturii europene, fiind studiate și analizate atât de filosofii Antichității clasice, cât și de filosofii creștini medievali.
Dar istoria fascinației privitoare la Iubire coboară până în timpuri mitologice. De la Eros văzut ca prim zeu născut din Haos, la iubirea platonică descrisă în dialogul Banchetul și până la Iubire ca nume atribuit lui Dumnezeu însuși în tradiția creștină, toate gândurile filosofilor și teologilor deopotrivă tind să conveargă către acest sentiment fundamental pentru orice individ din toate timpurile. Cum înțeleg filosofii ideea de iubire și cum o înțeleg teologii? Cum se aseamănă și cum se diferențiază aceste idei de modul comun în care omul actual privește iubirea? Ce avem noi de învățat din eforturile de secole ale filosofilor creștini de a da o definiție iubirii?
Pornind de la aceste întrebări vom începe dezbaterea pe care v-o propunem pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie cu prilejul lansării în România, sub egida Editurii Humanitas, a primei traduceri a cărții Eros și Agape. Prefaceri ale iubirii creștine, scrisă de Anders Nygren. Este vorba despre un studiu esențial pentru înțelegerea multitudinii de sensuri pe care ideea de iubire le-a căpătat în dezbaterile filosofico-teologice medievale și care, chiar și astăzi, la mai multe decenii de la prima ediție în limba germană, fascinează cititori din toate țările.
Pentru a pătrunde în universul acestei cărți, alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural, îl vom avea ca invitat pe Wilhelm Tauwinkl, conf. dr. al Facultății de Teologie Romano-Catolică din București și traducător al cărții tocmai menționate.Ne auzim, ca de obicei, vineri, pe data de 15 Martie, începând cu orele 21.10, pentru porția săptămânală de filosofie pe calea undelor radio.





joi, 7 martie 2019

Ediția din 8 martie 2019, Valuri, teme, controverse. Paradigma feministă în gândirea filosofică actuală



Imaginea tradiționala a filosofiei, ca domeniu al cunoașterii speculative și gândirii critice, impersonale, a suferit multiple reconfigurări, mai ales după ce filosofia feministă a argumentat că mai toate conceptele centrale ale reflecție așa-zis „dezinteresate” nu sunt neutrale valoric, ci prejudecăți intelectuale și culturale înrădăcinate istoric încă de pe vremea vechilor greci.
În paradigma feministă de gândire, cuvintele magice ale filosofiei, „ființă” „esență”, „substanță”, „logos”, „natură umană”, „rațiune” etc. nu sunt concepte operaționale care descriu lumea în mod obiectiv și universal, cât mai degrabă idei care maschează într-un mod extrem de subtil o atitudine masculină față de viață. De pildă, ideea de ego cogito, centrală în gândirea filosofică de la Descartes încoace, susține feminismul filosofic, nu este ceva neutru, dincolo de diferențele sexuale, ci ființa masculină înălțată în mod insidios la concept universal. Pe scurt, gândirea filosofică tradițională este profund marcată, în chiar „inima” ei conceptuală, de poziția social-politică dominatoare a bărbatului și, firește, de atitudinea sa sexistă.
Cum s-a transformat feminismul dintr-o mișcare socială protestatară care a militat și încă militează pentru drepturile femeilor, într-un curent filosofic de mare audiență și profunzime? Ce sensuri decupează cuvintele fundamentale ale gândirii feministe: „patriarhat”, „diferența sexuală”, „analizele de gen”, „identitatea femeii” „etica grijii”, „logica diferenței”, „deconstrucția sexismului” etc. și ce tipuri de conexiuni sunt implicate cu mișcarea feministă reală? Cum se explică varietatea deconcertantă a orientărilor feministe atât în privința tipului de militantism, cât și a orientărilor teoretice și ideatice care susțin și justifică acțiunile social-politice concrete? Și, plecând de aici, ce mai înseamnă feminism în puzderia de orientări feministe? Există anumite particularității ale orientărilor feministe românești? 
Sunt întrebări pe care le vom adresa, de Ziua Femeii, dnei Tereza-Brândușa Palade, conf univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Politice a SNSPA, nume ce s-a impus în cultura reflexivă românească actuală, printr-o serie impresionantă de cărți de autor, studii, articole și traduceri și ca membră a unor asociații filosofice internaționale de prestigiu. Domnia sa a studiat filosofie la București, Roma și Oxford, este poliglotă și posedă o amplă expertiză în mai multe domenii filosofice: metafizică, filosofie politică, etică, filosofia religiei, studii feministe etc.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 8 martie 2019, între orele 21.10-22.00.
Realizator: Constantin Aslam