miercuri, 20 iunie 2018

Ediția din 22 Iunie: Fundamente filosofice ale terapiei prin artă. Aspecte moral- spirituale




În ediția din 22 iunie, vă propunem o incursiune în lumea fascinantă a filosofiei aplicate din contemporaneitate și, mai exact, în domeniul art-terapiei, printr-o dezbatere care dorește să radiografieze fundamentele filosofice ale acestei practici terapeutice, precum și eventualele probleme etice pe care ea le poate ridica.
Tendința contemporană spre cercetarea interdisciplinară, pe de o parte, și spre aplicarea practică a teoriilor filosofice abstracte, pe de alta, a dus filosofia în zone necunoscute gândirii tradiționale. Unul dintre aceste domenii nou-formate ale filosofiei aplicate este terapia prin artă, un domeniu în plină expansiune, aflat la granița filosofiei cu psihologia și cu arta, care își propune folosirea diverselor activități artistice în scopuri terapeutice. Scopul acestui tip de terapie este producerea, în conștiința participantului, unui katharsis, unei „purificări” a propriilor sentimente care să ducă la redobândirea echilibrului emoțional.
Care sunt implicațiile filosofice ale folosirii artei ca terapie? Care sunt ideile filosofice care stau la baza acestei practici? Cum ne poate lămuri arta sentimentele? Există vreo legătură între felul nostru de a fi și nevoia de expresie artistică? Aceste întrebări vor fi tot atâtea puncte de plecare în discuția pe care am pregătit-o pentru săptămâna viitoare.
Alături de minte în studioul Radio România Cultural îl voi avea ca invitat Bruno Joseph D’Alfonce de Saint Omer, actor, terapeut și doctor în filosofie al Universității din București, cu teza de doctorat intitulată „Aspecte moral-spirituale în art-terapie”, o personalitate cu pregătire multidisciplinară în domeniile filosofiei, artelor scenice și terapiei prin artă.
Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri pe undele Radio România Cultural, ca de obicei, vineri, 22 iunie, începând cu ora 21.10.
   
Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 14 iunie 2018

Ediția din 15 Iunie: Artă și filosofie. Un dialog academic constant





Ediția din data de 15 iunie a Izvoarelor de filosofie este dedicată unui subiect cu o tradiție considerabilă în istoria filosofiei, anume legătura intimă dintre artă și filosofie. Prilejul acestei dezbateri este faptul că, cu doar câteva săptămâni în urmă, pe data de 15 mai, a avut loc la Facultatea de Filosofie a Universității din București cea de-a 6-a ediție a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”, eveniment ce a creat, de-a lungul timpului, un dialog constant și consistent între filosofie și practicile artistice contemporane.
Oana Camelia Șerban
Elementul inedit al ediției din acest a constat în faptul că prelegerile filosofice pe tema legăturii dintre emoții, imaginație și artă au fost acompaniate de două momente artistice speciale: un performance susținut de studenții de la Universitatea Națională de arte din București, coordonați de Lect. Univ. Dr. Raluca Nestor-Oancea și un recital susținut de studenții Universității Naționale de Muzică Din București, sub coordonarea Prof. Șerban Dimitrie Soreanu.
Împreună cu invitații noștri vom sonda legăturile profunde dintre filosofie și artă întrebându-ne de ce au simțit nevoia filosofii să se interogheze privitor la practicile artistice încă din vremea lui Platon? Există o „nevoie de filosofie” a artiștilor? Este arta, așa cum spunea chiar Leonardo DaVinci, o disciplină înrudită cu filosofia? Care este câștigul reciproc dobândit prin cooperarea artiștilor cu filosofii?
Raluca Nestor-Oancea
Împreună cu Cornel-Florin Moraru în studioul Radio România Cultural îi vom avea ca invitați pe asist. drd. Oana Camelia Șerban, membru al comitetului organizatoric al Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” și membru al Centrului de Cercetare în Istoria Ideilor Filosofice din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București și Raluca Nestor Oancea, lector al Universității Naționale de Arte din București și coordonator al performance-ului „Imagine, afect și spații oarecare – conferință performativă în spirit deleuzeian”, performance jucat de studenții UNArte la ediția din acest an a simpozionului „Ion Ianoși”.
Vă așteptăm și pe dvs., vineri, 15 iunie, începând cu ora 21.20 pe frecvențele Radio România Cultural să vă alăturați acestei dezbateri.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 7 iunie 2018

Ediţia din 8 iunie 2018 Dincolo de lectura ideologică. Gazetăria lui Eminescu între artă literară și gândire reflexivă




Recenta antologie de texte selectate de către Cătălin Cioabă și Ioan Milică, apărută la Editura Humanitas sub titlul Eminescu. Publicistică literară, propune o perspectivă insolită asupra gazetăriei eminesciene și, în plan mai general, asupra personalității lui Mihai Eminescu. Pe scurt, această selecție ne îndeamnă să adoptăm o nouă cheie de lectură a întregii publicistici eminesciene și, deopotrivă, să medităm asupra unui Eminescu absorbit de înțelesurile perene prezente în viața de zi cu zi.
            Cu acest volum vom trece, pare-se, de la interpretarea ideologică a articolelor de gazetă publicate de Eminescu - perspectivă dominantă inclusiv în tradiția mai recentă - la o perspectivă hermeneutică centrată pe scoaterea din ascundere a dimensiunii estetice și, în același timp, pe scrutarea înțelesurilor subiacente, de natură cognitivă, etică și existențială, depozitate în „infrastructura” textelor sale publicistice. Simplu spus, în lumina acestei noi chei de lectură, trebuie să acceptăm că genialitatea lui Eminescu s-a „strecurat” pe neobservate și în textele jurnalistice prejudecate a fi doar expresii minore ale conjuncturii în care, în mod întâmplător, poetul genial a fost nevoit să devină și gazetar.
            Este limpede că asumarea explicită a acestei noi grile de lectură va schimba și vechea arhitectonică a interogațiilor adresate publicisticii eminesciene. În mod evident, interesul cognitiv nu se va mai concentra, de pildă, asupra determinării imperative a orientării politice eminesciene, cât mai degrabă în încercarea de a vedea cum a armonizat Eminescu, în propria sa personalitate proteică, preocuparea pentru efemerul vieții cotidiene și dorința sa irepresibilă de a găsi, prin poezie, literatură și meditație reflexivă, cuvintele ce exprimă adevăruri eterne.
Ei bine, plecând de la gazetarul Eminescu către Eminescu poetul, scriitorul și filosoful, dezbaterea din această săptămână a Izvoarelor de filozofie va încerca să răspundă la câteva întrebări ce au frământ nu doar exegeza eminesciană, ci și pe mulți dintre noi, pasionați de poezie și meditație. Iată întrebările principale ale emisiunii: există o ruptură stilistică între scriitura jurnalistică, reactivă la efemerul vieții cotidiene și poezia sau proza de meditație a lui Eminescu? Cum s-au împăcat stilistic cele două mize temporale? Obligația de a fi reactiv la evenimentele cotidiene nu au intrat in conflict cu hipercorectitudinea eminesciană și cu discernământul său artistic, atât de evidente în manuscrise?
Invitat în studio este cunoscutul filosof, traducător, editor și eseist Cătălin Cioabă, lector univ. dr. la Facultatea de filozofie, cum spuneam, unul dintre editorii volumului Eminescu. Publicistică literară.
 

 Va aștept pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 8 iunie 2018, între orele 21.10-22.00.


Realizator: Constantin Aslam
























joi, 31 mai 2018

Ediția din 1 iunie 2018: Este arta infantilă o artă autentică? Explorări actuale în filosofia artei



 „Mi-au trebuit patru ani să învăț să desenez ca Rafael, și o viață întreagă să învăț să desenez ca un copil”.
Vom lua această confesiune ce aparține celebrului pictor Pablo Picasso ca amorsă în dezbaterea din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, o dezbatere ce aduce în prim plan problematica unor incitante cercetări interdisciplinare, pedagogice, psihologice și filosofice legate de arta practicată de copii.
Numită cu diverse sintagme, precum „artă ingenuă” ori „arta infantilă”, această formă de expresie artistică, generată de creativitate copiilor, se dovedește tot mai enigmatică pe măsură ce este investigată teoretic ori luată ca model de imitație de către artiștii adulți, de ieri și de azi, aflați cu toții în căutarea de noi soluții și procedee plastice de exprimare.

Este arta infantilă o artă autentică, în condițiile în care copii desenează ori pictează, o știm cu toții, jucându-se? Putem vorbi despre artă în absența unei intenționalități dirijate? Simplu spus, care sunt acele elemente care ne îndreptățesc să vorbim, într-un mod întemeiat estetic, despre o artă a copiilor?

Vom fi însoțiți în această incursiune în lumea artei copiilor, chiar de Ziua internațională a copilului, de către d-na Adriana Brăileanu, dr. în filozofie și prof. de arte plastice la Liceului de Artă „Carmen Sylva”, din Ploiești.
Realizator: Constantin Aslam

Conexiuni:


miercuri, 23 mai 2018

Ediția din 25 mai: Tulburarea apelor – piesă de teatru sau reflecție filosofică? Dimensiuni filosofice ale dramaturgiei lui Lucian Blaga


        

Ediția din data de 25 mai a Izvoarelor de filosofie este dedicată unui eveniment deosebit în peisajul culturii reflexive românești. În urmă cu mai puțin de două săptămâni, la Sebeș, s-a jucat în premieră, piesa de teatru Tulburarea apelor scrisă de Lucian Blaga în anul 1922, neprezentată vreodată pe scenă pe motiv că puternica încărcătură filosofică și culturală a acesteia fac imposibilă orice tip de reprezentare actoricească. 


Evenimentul ca atare, veți recunoaște, merită prin insolitul său, toată atenția noastră. Acesta este și motivul pentru care vă propunem o dezbatere menită să radiografieze valențele filosofice ale dramaturgiei blagiene precum și legătura acesteia cu sistemul său filosofic gândit, cum inspirat se exprima George Călinescu, „cu ziduri și cupolă”.
Este dramaturgia o latură a operei blagiene independentă de cea filosofică? Este teatrul o modalitate de cunoaștere (luciferică)? Ne revelează teatrul ceva din misterul propriei noastre existențe? Cum poate gândul filosofic abstract să fie prins în reprezentație scenică? Ce relație există între teatru și filosofie? Toate aceste întrebări sunt tot atâtea prilejuri de reflecție pe care vi le propunem pentru vinerea următoare.


În studioul Radio România cultural va fi prezent pentru această dezbatere actorul, regizorul, teologul și profesorul de teatru Cosmin Pleșa, cel care a avut  curajul de a pune în scenă o piesă care a fost considerată imposibil de reprezentat timp de 96 de ani. Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu ora 21.10, pentru a vedea împreună cum filosofia și teatrul pot fi văzute ca două căi diferite de a reflecta asupra problemelor propriei noastre vieți.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 25 aprilie 2018

Ediția din 27 aprilie: Sensul nemetafizic al Meditațiilor metafizice. Relevanța gândirii lui René Descartes pentru omul contemporan


Dintre filosofii moderni, René Descartes este o prezență ce se remarcă printr-un aer paradoxal. Deși este unul dintre fondatorii științei moderne cenzurați de Biserică, sunt și exegeți care-l văd ca pe un filosof creștin ale cărui scrieri sunt în întregime compatibile cu doctrina biblică. Deși Meditațiile sale au fost comparate cu exercițiile spirituale ale călugărilor iezuiți, ele au dat naștere curentului raționalist de filosofare. Deși este întemeietorul filosofiei moderne, în filosofia lui René Descartes se găsesc, totodată, și motivele decăderii acestei filosofii.
Asupra caracterului paradoxal al gândirii și personalității filosofului francez, precum și asupra relevanței sale pentru cercetarea filosofică actuală, ne vom opri în următoarea ediție a Izvoarelor de filosofie, luând ca pretext una dintre cele mai recente cercetări asupra gândirii carteziene din cultura noastră. Este vorba despre „Meditație și reconstrucție metafizică la Descartes”, carte în curs de publicare la editura Eikon și semnată de Mihai-Dragoș Vadana, doctor în filosofie al Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Care este sensul „meditației” la Descartes? Cum pot fi reinterpretate scrierile carteziene, astfel încât să poată vorbi omului contemporan? Este meditația o practică rațională sau una spirituală? Ce mai poate însemna ideea de „meditație”, într-o lume din care divinitatea însăși s-a retras?
Acestea sunt întrebările care vor da tonul dezbaterii de vineri, 27 aprilie 2018, o dezbatere la care vă așteptăm să vă alăturați, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, începând cu orele 21.10.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 11 aprilie 2018

Ediția din 13 aprilie: Comunicare vs. Manipulare. Dilemele etice ale epocii social media




Ediția Izvoarelor de filosofie din data de 13 aprilie este dedicată unei dezbateri despre provocările etice ridicate de activitatea rețelelor de socializare și despre problema confidențialității în mediul online.
Ultimele săptămâni au fost marcate de multiple scandaluri apărute în jurul celei mai populare platforme de social-media la ora actuală, legate de folosirea datelor personale ale utilizatorilor în scopuri de manipulare a conștiinței publice. Acestea au culminat cu apariția în presă a unei note interne de comunicare a vicepreședintelui Facebook, Andrew Bosworth, în care se spun următoarele:  „Noi conectăm oamenii. Punct. De aceea tot ce facem pentru a crește este justificat. Toate practicile discutabile de import de contacte. Limbajul subtil care îi ajută pe oameni să poată fi căutați și găsiți de prieteni. Toate lucrările pe care le facem pentru a aduce mai multă comunicare. Toate!”.
Care sunt justificările morale ale unei astfel de poziții? Până unde merită să mergem pentru a încuraja comunicarea interpersonală? Care sunt limitele confidențialității în mediul online? Putem vorbi, într-adevăr, despre un „spațiu privat” și un „spațiu public” în online? Aceste dileme, care privesc fiecare utilizator al internetului, trasează direcțiile generale ale discuției de vineri seară și ne introduc direct în domeniile de avangardă ale cercetărilor etice contemporane.
Alături de mine în studio îl vom avea ca invitat pe Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București,  asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etica mediului online.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, 13 aprilie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural.


miercuri, 4 aprilie 2018

Ediția din 6 aprilie: Suferința – esență sau accident al existenței? Înțelesuri ale suferinței creștine pentru omul de azi



Suferința este, fie că vrem, fie că nu, o parte integrată a existenței noastre. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au încercat să o evite și, în cazurile în care evitarea nu era posibilă, să-i îndulcească gustul amar prin diverse ritualuri și credințe religioase. Dintre aceste credințe însă, ideea creștină de suferință este, de departe, cea care a modelat cel mai adânc raportarea omului european la lume și la propriul său destin. Cu toate acestea, promisiunea unor „fericiri veșnice” pentru fiecare suferință îndurată temporar în această existență a constituit, la vremea apariției sale, un adevărat scandal al gândirii, care încălca orice regulă a filosofiei și culturii antice.
Cu ocazia ediției din 6 aprilie, Vinerea Mare, vă propunem o dezbatere despre sensul pe care experiența creștină asupra suferinței îl mai poate avea într-o lume în care fuga nestăvilită după plăcere a aruncat omul în umbrele depresiei. Suntem oare meniți ca, în căutarea plăcerii, să găsim durerea? Avem întipărită suferință în chiar natura noastră sau suferim doar din cauza unor circumstanțe întâmplătoare ale existenței noastre? Ce mai ne poate spune astăzi, într-o lume laică, pilda „suferinței dezinteresate” a lui Iisus Hristos?
Acestea sunt întrebările pornind de la care vom încerca să pătrundem tainele învățăturii creștine privitoare la suferință și fericire, astfel încât să redescoperim o distincție e care omul contemporan pare că a uitat: cea dintre plăcerea de moment și fericirea pe termen lung. Alături de mine în studio, îl voi avea pe Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, lector la  Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București.
Vă aștept și pe dvs., ca de obicei, pe frecvențele Radio România Cultural, pe data de 6 aprilie 2018, începând cu ora 21.10, pentru o dezbatere despre suferință și fericire în epoca plăcerilor.


miercuri, 28 martie 2018

Ediția din 30 martie: Practică filosofică și filosofie academică. De la disciplinarea de sine la disciplină universitară


Dacă privim la istoria ei, putem vedea că filosofia a început să fie percepută, încă din perioada Antichității, ca o disciplină orientată spre cunoaștere teoretică, spre exegeză și spre studiu livresc. Această percepție a dus, de-a lungul timpului, la dezvoltarea a ceea ce se numește astăzi „filosofie academică”, care este modul predominant în care filosofia este practicată în cultura noastră. Cu toate acestea, figura paradigmatică a filosofului rămâne, chiar și în universități, cea a lui Socrate – un gânditor care, după standardele filosofiei academice actuale, nici nu a fost filosof în sensul plin al cuvântului.




În ultimele decenii se poate vedea însă, la nivel mondial, o încercare de reîntoarcere la practicile socratice, la dialogul ce are ca miză înțelegerea propriului sine și la filosofie gândită ca formă de pregătire pentru greutățile pe care viața ni le pune în cale. Așadar, ideea practicii filosofice, care este principala noastră temă de dezbatere, vizează tocmai această transformare a filosofiei într-o activitate ce ne privește toți, nefiind dedicată doar unui set de „profesioniști ai gândirii” ce pot mânui cuvinte ce nici nu apar în dicționare. Dar cum putem oare practica filosofia fără limbajul său tehnic? Cum ne putem înțelege mai bine pe noi înșine și îmbunătăți viața prin filosofie? Cum putem împăca practica filosofică și filosofia academică?



Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din 30 martie alături de filosoful-practician francez Oscar Brenifier, unul dintre cei mai mediatizați filosofi practicieni la ora actuală,  membru fondator al Institutului francez de practică filosofică și autorul a nu mai puțin de 30 de cărți de popularizare a filosofiei, dintre care  unele sunt disponibile și în limba română. Alături de mine, în calitate de traducător, voi avea pe Dragoș Vadana, doctor în filosofie al Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul aceleiași universități și bursier al Centrului de Studii Carteziene de la Sorbona.
Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 30 martie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în poezia, tragedia și filosofia antică, ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii dacă faceți click aici!


miercuri, 21 martie 2018

Ediția din 23 martie: De la artele cuvântului la filosofie. Explorări contemporane ale culturii clasice.




Încă de la începuturile sale antice, filosofia a aspirat către statutul de știință și s-a definit pe sine ca „știință a științelor”. În același timp însă, tot în Antichitate, apare ideea că filosofia este și „artă a artelor”. Din această alianță improbabilă între rațiune și emoție, între cunoaștere rațională și intuiție poetică s-a născut modul de gândire filosofic care avea să marcheze întregul peisaj intelectual al Europei până în vremurile noastre. 
Fie că vorbim despre reflecțiile privitoare la natură ale presocraticilor sau despre teoriile metafizice ale filosofilor din perioada clasică, de fiecare dată avem în față un demers de cunoaștere îmbrăcat în hainele lingvistice făurite de artele cuvântului grecești. Mărturiile antice spun că Platon însuși, înainte de a-și fi scris dialogurile sale filosofice, și-ar început cariera intelectuală ca tragediograf, ajungând în cele din urmă să creeze cel mai „tragic” personaj al istoriei filosofiei: Socrate, filosoful condamnat pe nedrept la moarte de propria-i cetate din cauza curiozității sale.
Cum a ajuns ca un filosof care nu a scris nimic să fie cel mai celebru personaj al filosofiei? Cum își învinge Socrate soarta tragică prin exercițiul filosofic? Care este adevăratul chip al lui Socrate, așa cum se desprinde el din dialogurile de tinerețe ale lui Platon? Acestea sunt întrebările pornind de la care vom încerca să înțelegem nașterea filosofiei în epoca clasică a gândirii grecești și modul în care, de-a lungul întregii sale existențe, filosofia s-a situat la mijlocul drumului între artă și știință.
Alături de mine în studioul Radio România Cultural îl voi avea ca invitat pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasic, lector al Departamentului de filologie clasică și neogracă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume și 2400 de pagini.
Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 16 martie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în poezia, tragedia și filosofia antică, ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii dacă faceți click aici!


miercuri, 14 martie 2018

Ediția din 16 martie: cercetări filosofice de avangardă. Impactul etic al tehnologiilor emergente.



Ritmul fără precedent de dezvoltare al tehnologiei din ultimele decenii a adus în viețile noastre o sumedenie de beneficii în ceea ce privește confortul în care trăim, rapiditatea cu care comunicăm și durata medie de viață a unui individ. În același timp însă, acest ritm de dezvoltare ne-a pus și în fața unor probleme etice pentru rezolvarea cărora intuițiile noastre naturale nu mai sunt suficiente.
În viitorul nu foarte îndepărtat vom avea posibilitatea, grație noilor tehnici de editare genetică, să alegem atât caracteristicile fizice (cum ar fi culoarea ochilor, înălțimea sau culoarea pielii), cât și cele intelectuale (cum ar fi coeficientul de inteligență sau creativitatea) ale copiilor noștri. Totodată, algoritmii informatici bazați pe tehnologia „Big Data” ne pot prezice ce decizii ar fi indicat să luăm într-o anumită situație sau chiar să ia decizii pentru noi, în cazul în care nu suntem capabili sau dispuși să o facem. Mai mult decât atât, inteligența artificială ar putea să concureze și chiar să surclaseze inteligența umană, lucru care deja se întâmplă în anumite domenii punctuale.
În aceste condiții, până unde ar putea fi permis să mergem cu îmbunătățirea artificială a propriului organism prin editare genetică? Ce mai rămâne din ideea de responsabilitate morală, atunci când avem algoritmi informatici care iau decizii pentru noi? Există niște limitări etice ale folosirii și dezvoltării inteligenței artificiale?
Pornind de la aceste întrebări vom explora provocările etice ridicate de tehnologiile viitorului alături de lect. univ. dr. Constantin Vică, cadru didactic al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).
Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni captivante în etica viitorului vineri, 16 martie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural.

Înregistrarea completă a emisiunii, o puteți asculta dacă faceți click aici.


miercuri, 7 februarie 2018

Ediția din 9 februarie 2018: Coordonate filosofice ale gândirii artistice. Animație, imaginație și realitate


Avansarea tehnologiei a adus în prim planul lumii artei contemporane multe forme inedite de expresie și a oferit artiștilor noi mijloace de creație. Printre aceste forme emergente de expresie artistică se numără și animația, care în ultimele decenii a început să cucerească publicul de toate vârstele.
Eliminarea constrângerilor impuse formelor de artă tradiționale de materialul prin care este exprimată ideea și promisiunea unei libertăți de creație desăvârșite au făcut din animație una dintre cele mai dinamice domenii ale artei contemporane. Ea nu-și propune doar exprimarea statică a unei idei, ci surprinderea ei în mișcare, animarea ei, adică umplerea sa cu suflet.
Odată cu acest statut însă, animația ridică o întreagă serie de probleme filosofice radicale. Posibilitatea de a modela digital o întreagă lume artistică ce ajunge a fi chiar mai veridică decât realitatea cotidiană readuce în centrul discuțiilor contemporane vechile teme ale filosofiei platonice: Ce statut mai poate avea realitatea, când animația are o mai mare înrâurire asupra minții noastre? Poate artistul contemporan depăși limitările tuturor modelelor de creație de la Demiurgul platonic, până la Dumnezeul creștin?  Putem vorbi despre o întâietate a ideii animate în fața realității vii? Care este responsabilitatea morală a artistului față de lumea creată?
Vom porni această discuție de la scurt-metrajul de animație „Splendida moarte accident”, un film care circulă în festivaluri din toată lumea și a fost deja premiat în competiții de film prestigioase, câștigând Marele Premiu al Festivalului Cinanima 2017 din Portugalia și fiind prezent pe lista scurtă din care se aleg nominalizările pentru Oscaruri, ediția 2019.
Invitați în studio vor fi Sergiu Negulici, regizorul filmului, și Ioana Nicoară, unul dintre scenariștii și animatorii filmului, care ne vor vorbi despre procesul de creație din spatele unui scurt-metraj de animație și despre expoziția „Splendida moarte accident”, dedicată vizionării filmului și prezentării culiselor producerii acestuia, ce va avea loc la Galeria AnnArt din București între 8 și 10 februarie 2018

Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, la emisiunea Izvoare de filosofie, vineri, 9 februarie, între orele 21.10-22.00.

Înregistrarea completă a emisiunii, o puteți asculta dacă faceți click aici.

joi, 25 ianuarie 2018

Edițiile din 26 ianuarie și 2 februarie 2018: Creierul care învață. Provocări filosofice ale aplicării neuroștiinței în educație



Încă de la începuturile filosofiei și, mai ales, de la Platon și Aristotel încoace, filosofii au crezut că ființa noastră omenească se poate împlini doar prin educație. Astfel s-a născut, în Grecia antică ideea de paideia, care desemna procesul de educație, văzut „urcuș” al omului către propria sa maturizare ca ființă rațională și care, în limba latină, se confunda cu însăși ideea de „umanitate” (humanitas). De-a lungul timpului însă, paideia a privilegiat latura rațională a omului și a o împărțire pe domenii a procesului educativ, care poate fi cel mai lesne sesizată în viziunea carteziană a omului ca ființare gânditoare.
În ultimele decenii, aplicarea neuroștiințelor la educație a profilat o nouă viziune despre educație și despre om în genere. Educația, spun neuroștiințele, ar trebui orientată către formarea de abilități, mai degrabă decât către cunoștințe și către dezvoltarea unei „inteligențe emoționale” mai degrabă decât către dezvoltarea uneia raționale. Aceste provocări ridicate de cercetarea creierului uman cheamă filosofia la un dialog a cărui miză nu este una măruntă: redefinirea modului în care ne înțelegem propria umanitate.
Aceste provocări prilejuiesc incursiunea noastră în neuroștința educației, ce va avea loc următoarele două ediții ale Izvoare de filosofie, de pe data de 26 ianuarie și 2 februarie. Vom încerca să explorăm, pe rând, diferența dintre viziunea tradițional-carteziană asupra educației și cea propusă de neuroștiințe, precum și consecințele pe care această nouă viziune le are atât asupra modul în care ne înțelegem pe noi înșine, cât și asupra modului în care alegem să ne educăm copiii.
În emisiunea de pe data de 26 ianuarie, care va dura 30 de minute – între orele 21.30 și 22.00 – ne vom concentra asupra ideii de „neuroștiință a educației” și asupra acelor mituri despre creierul uman care au intrat în cultura comună și care ne împiedică să înțelegem cum trebuie acest domeniu.
În emisiunea de pe data de 2 februarie, care va dura 50 de minute – între orele 21.10 și 22.00 – vom face o incursiune în fascinanta lume a „creierului care învață” și vom vedea legăturile dintre acest proces incredibil de complex și modul în care el formează ceea ce numim „minte conștientă”.
Alături de noi în această incursiune va fi Adriana Brăescu, cercetător în neuroștința educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbarii paradigmei tradiționale a educației, construită pe o viziune carteziană asupra omului, cu una holistă, promovată de ultimele descoperiri din neuroștiințe.
Emisiunea din 26 ianuarie, o puteți asculta dacă faceți click aici.
Emisiunea din 2 februarie, o puteți asculta dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru