joi, 8 noiembrie 2018

Ediția din 9 nov. 2018, Spiritul enciclopedic în acțiune culturală. Simion Mehedinţi – 150 de ani de naștere


                                            SIMION MEHEDINȚI
„În ansamblul vieţii noastre sociale a apărut un tip de intelectual al cărui corespondent nu-l găsim cu uşurinţă în alte culturi, şi anume tipul omului de cultură care nu cultivă numai o specialitate ştiinţifică anumită, ci care reflectă la destinul global al culturii noastre şi care se simte răspunzător de întreaga orientare a civilizaţiei ţării.” 
Această concluzie pe care o extrăgea Tudor Vianu, interesat de cunoașterea profilul istoric al elitelor intelectuale românești, se aplică în mod fidel şi lui Simion Mehedinţi (1868-1962), personalitatea pe care o vom evoca, la împlinirea celor 150 de la naștere, în ediția din această săptămâna a Izvoarelor de filosofie.
Cu o înzestrare intelectuală remarcabilă, dar și cu o rectitudine morală exemplară, dominată de patriotism, Simion Mehedinţi a făcut din spiritul enciclopedic, dobândit cu râvnă cărturărească la București, Paris, Berlin și Leipzig, unde și-a făcut studiile, un mod constant de raportare la lumea faptele culturii şi civilizaţiei.
Puterile sale intelectuale sau exercitat, de-a lungul întregii sale vieți, în mai multe domenii deodată. Simion Mehedinţi nu este doar întemeietorul ştiinţelor geografice la români, fapt intrat deja în conștiința publică, ci și un etnolog cu o viziune metodologica ce și-a păstrat relevanța până în zilele noastre, deopotrivă, pedagog și profesor universitar,  autor de manuale de geografie și de lucrări cu profil educațional, îndrumător cultural, în calitatea sa de director al revistei Convorbiri literare, conferențiar la Ateneul Român și la Radio și, nu în ultimul rând, un incitant filosof al culturii.
Căci, așa cum remarca profesorul Gheorghiță Geană, „Mehedinţi se apropie de problemele culturii venind din etnografie. Ţelul său mărturisit este acela de a furniza cercetătorilor culturii nişte instrumente de analiză cât mai eficiente. Din joncţiunea între punctul de vedere etnografic şi forţa constructivă a autorului s-a ivit un sistem operaţional de filosofie a culturii.”
Ei bine, asupra acestui „sistem operațional de filozofie a culturii” al lui Siminon Mehedinți, se va concentra, în principal,  dezbaterea radiofonică ce-l are ca invitat pe cunoscutul antropolog şi filosof, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, profesorul universitar Gheorghiță Geană.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 9 noiembrie  2018, între orele 21.10 - 22.00.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!


Realizator: Constantin Aslam




joi, 1 noiembrie 2018

Izvoare de filozofie, 2 nov. 2018, Contribuții ale filosofilor români în cultura universală. Studiu de caz: Ștefan Lupașcu


În ciuda faptului că nu se bucură de celebritatea unor filosofi și scriitori precum Cioran, Eliade ori Eugen Ionescu, afirmați inițial în spațiul culturii franceze, românul trăitor în Franța, plecat din țară cu familia la vârsta de 16 ani, Ștefan Lupașcu (1900-1988) nu trebuie perceput ca un gânditor de a doua mărime. Scrierile sale științifice, logice și filosofice, publicate în limba franceză, comentate și asimilate de marii săi contemporani, dar și de o serie de actuali cercetători, specializați în cunoașterea meandrelor gândirii lui Lupașcu, argumentează încă o dată că valoarea unor opere creative nu trebuie confundată cu celebritatea conjuncturală și lauda publică de moment.
Datele de personalitatea creatoare, trebuie afirmat cu toată tăria, îl propulsează pe Ștefan Lupașcu în rândurile acelor români care s-au afirmat în străinătate, în domenii variate de cercetare, prin contribuțiile lor remarcabile. Absolvent al Liceul Buffon din Paris, student și absolvent de litere și științe la Sorbona, cercetător pentru o bună perioadă de timp la „Centrul Național de Cercetare Științifică”, Ștefan Lupașcu a fost încă de timpuriu preocupat de cercetările științifice de avangardă ale epocii în care a trăit, în mod cu totul special de fizica cuantică, și a propus soluții logico-filosofice incitante și constructive la celebrele paradoxuri legate de binomul corpuscul-undă.
Mai mult decât atât, constatând că există un divorț major între știință și filozofie care a urmat, pare-se,  imperativul lui Newton, „fizica ferește-te de metafizica”, Lupașcu a încercat să reunifice într-o perspectivă necontradictorie ceea ce noi, în mod curent, gândim contradictoriu.
Cum evaluăm astăzi încercarea lui Ștefan Lupașcu de a unifica într-un întreg necontradictoriu acele domenii ale cunoașterii pe care noi le gândim în separație și excludere?
Aceasta este întrebarea emisiunii pe care v-o propune Izvoarele de filozofie din această vineri, într-o încercarea de recompunere a personalității filosofice și științifice ale lui Ștefan Lupașcu. Pretextul acestei dezbateri îl constituie comunicarea dnei Ramona Ardelean, dr. în filozofie, cu titlul: Cum putem gândi unitar (și moral) complementaritatea contradictorie sau terțul inclus la Ștefan Lupașcu, prezentată în cadrul lucrărilor celei de-a doua ediții a Conferinței Naționale, „Gânditori români în cultura universală, 100 de ani de Marea Unire”, organizată de Catedra de științe socio-umane a Universității Politehnica din București, conferință ce-și desfășoară lucrările în ziua de vineri 2 nov. 2018.  
Invitat în studio este, firește, dna Ramona Ardelean, lector univ. asociat la Universitatea Tehnică de Construcții din București. Cu o formație interdisciplinară, master în psihanaliză, preocupări de fizică cuantică și etică, finalizate în teza de doctorat, lecturi în metafizică, invitata noastră este, deopotrivă, și o prezență publică cunoscută prin eseurile și articolele sale inspirate, publicate regulat în prestigioase reviste de cultură și reflecție precum „Cultura”, „Contemporanul”, „Timpul” „Dilema”.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 2 nov. 2018, între orele 21.10 - 22.00.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici
Realizator: Constantin Aslam

miercuri, 24 octombrie 2018

Ediția din 26 octombrie: Actualitatea frumosului și spectrele criticii. Incursiuni filosofice în lumea artei




Pentru ediția din 26 octombrie a Izvoarelor de filosofie vă propunem o incursiune în lumea filosofiei și criticii de artă alături de prof. univ. dr. Petru Bejan, alături de care vom pune în discuție relevanța ideii de frumos pentru arta contemporană, precum și modalitățile filosofice prin care putem surprinde această idee considerată, încă de la Platon, ca fiind una dintre cele mai dificil de definit și imposibil de gândit până la capăt.
Dintre toate ideile filosofice, cea de frumos a avut probabil una dintre cele mai îndelungate cariere, fiind prilej de reflecție a celor mai strălucite minți din toate perioadele gândirii occidentale. De la viziunea metafizico-teologică asupra frumosului din Enneadele lui Plotin, până la gândirea hermeneutică a lui H.-G. Gadamer, ideea de frumos a trecut printr-o sumedenie de ipostaze. Gândită ca nume a lui Dumnezeu în Evul Mediu creștin, frumosul a intrat în Renaștere prin gândirea hermetică a Academiei platonice de la Florența pentru ca, în perioada modernă, să dea naștere sistemului artelor frumoase, sistem după care multe dintre Universitățile contemporane de arte sunt organizate. Cu toate acestea, sub semnul postmodernității, ideea de frumos pare să pălească, lăsând locul altor categorii estetice, cum ar fi urâtul, șocantul, absurdul, grotescul ș.a.m.d.
Ce rol mai are ideea de frumos pentru omul contemporan? Care sunt problemele filosofice ridicate de arta actuală? Cum putem privi arta prin ochii unui filosof? Acestea sunt întrebările de la care vom începe discuția noastră cu Petru Bejan, filosof, eseist și critic de artă, președinte al Asociației Filosofice de Limbă Franceză din România, președinte al filialei Iași a Societății Române de Filosofie și profesor de estetică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a volumului „Le Beau” („Frumosul”), un volum impresionanat care strânge laolaltă sub aceleași coperți lucrările celui de-al XXXVI-lea congres al Asociației societăților de filosofie de limbă franceză, care a avut loc la Iași, în anul 2016.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 26 octombrie, începând cu ora 21.10.


joi, 18 octombrie 2018

Ediția din 19 Octombrie: Virgil Nemoianu - Reîntemeieri ale filosofiei culturii în postmodernitate.





Pentru data de 19 octombrie vă propunem o ediție specială a Izvoarelor de filosofie care-l va avea ca invitat pe celebrul eseist, critic literar și filosof al culturii, Virgil Nemoianu, alături de care vom supune dezbaterii posibilitatea reîntemeierii filosofiei culturii în contextul postmodernității, precum și destinele culturale ale acestei forme de filosofare în era globalizării, multiculturalismului și a lumilor virtuale.
Mai are vreun sens să medităm asupra culturii într-o eră a științei? Cum se mai poate face astăzi filosofia culturii, după ce marile proiecte filosofice din domeniu pare că au eșuat? Suntem condamnați să trăim într-un „aici” și „acum” continuu, fără o perspectivă a trecutului sau mai putem recupera, într-o logică postmodernă, întreaga tradiție filosofică și culturală occidentală? Acestea sunt principalele întrebări de la care vom pleca în discuția noastră pentru a pune în lumina gândirii sensul postmodernității și rolul pe care filosofia culturii îl mai are într-o lume în care culturile tind să se întrepătrundă până la confuzie.
Invitatul nostru, Virgil Nemoianu, doctor honoris causa a multiple universități românești și membru onorific al Academiei Române, este la ora actuală unul dintre cei mai reputați intelectuali români la nivel mondial. Specialist în literatură comparată și filosofia culturii, influențat de neo-platonism și neo-kantianism, Virgil Nemoianu a predat la catedrele unora dintre cele mai celebre universități din lume, dintre care menționăm Universitatea din Cambridge, din Londra, de la Berkeley și din Cincinnati. Opera sa abordează un orizont vast de teme și domenii, de la critica literară la teoria literaturii, de la filosofia culturii la istoria filosofiei și de la traduceri literare până la romane și eseuri memorialistice.
Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, în cadrul unui proiect editorial ambițios al editurii Spandugino, a două volume din colecția de Opere semnate de Virgil Nemoianu. Este vorba despre cel de-al nouălea volum, intitulat Postmodernismul și identitățile culturale. Conflicte și coexistență, și volumul cu numărul zece, intitulat Arhipelag Interior. Eseuri autobiografice.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 19 octombrie, începând cu ora 21.10.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.



marți, 9 octombrie 2018

Ediția din 12 oct. 2018, Declarația Universală a Drepturilor Animalului – 40 de ani de dezbateri filosofice și etice


 Se împlinesc, în aceste zile, 40 de ani de la Declarația Universală a Drepturilor Animalului, proclamată solemn la Casa UNESCO din Paris, la 15 oct. 1978, eveniment care a generat deja, în întreaga lume, o serie de dezbateri interdisciplinare evaluative, la care participă atât specialiștii din domeniile complexe ale științelor vieții, cât filosofii și eticienii interesați de problematicile morale pe care le ridică drepturile animalului. ( A se vedea, textul „Declarației…” la adresa: http://fpam.ro/wp-content/uploads/2012/11/Declaratia-Universala-a-Drepturilor-Animalelor1.pdf). 
            Prin acest document, omul, în calitatea lui de „cel mai iscusit vânător și cel mai feroce prădător”, aflat prin aceasta în vârful lanțului trofic al vieții terestre, a conștientizat că, pe lungă durată, nu poate supraviețui fără a încheia un „parteneriat” juridic și etic cu animalele cărora trebuie să li se acorde, similar ființei omenești, o serie de drepturi naturale ce trebuie nu doar recunoscute, ci și protejate.
            În cei 40 de ani de la Declarația Universală a Drepturilor Animalului, în timpul scurs până azi, am fost consecvenți cu propriile noastre idei generoase privitoare la drepturile imprescriptibile ale animalului?
Aceasta este întrebarea principală la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, într-o tentativă de evaluare critică a principalelor dileme etice cu care se confruntă, în raport cu animalele, umanitatea actuală. Între altele, vom discuta despre legitimitatea etică de a sacrifica animalele pentru a ne hrăni, despre insolita idee de „eliberare a animalelor”, apoi despre  experimentarea pe animale a diverselor ipoteze științifice ori despre marile probleme etice ridicate de animalele produse în laborator numite și „himere biologice”, nu în ultimul rând, despre suferința pe care omul o împărtășește cu multiple ființe vii.  
            Invitat în studio este prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, Prodecan al Facultății de filozofie, cunoscut filosof și etician care a întreprins ample explorări conceptuale în domeniul drepturilor animalului, sintetizate și într-o lucrare recentă apărută la Editura Institutul European din Iași, Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice.
Vă așteptăm, așadar, vineri 12 oct. 2018, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la întâlnirea cu dl prof. Constantin Stoenescu.
 Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

Realizator: Constantin Aslam

miercuri, 3 octombrie 2018

Ediția din 5 Octombrie: Explorări filosofico-psihologice ale identității românești. Studiu de caz: Constantin Rădulescu-Motru



Fiind unul dintre cei mai mari gânditori de sistem ai filosofiei noastre, conectat la filosofia occidentală a vremurilor sale, citat de filosofi influenți precum celebrul gânditor francez Henri Bergson, C. Rădulescu-Motru reprezintă încă un centru major de interes pentru cercetătorii filosofiei românești. 
Perceput chiar din timpul vieții ca un veritabil „patriarh al fillosofiei româneșt”, C. Rădulescu-Motru a dat, prin efortul său creativ, tonul construcției filosofice sistematice și, în plan mai general, a adus prin scrierile sale cu deschidere enciclopedică, contribuții decisive la occidentalizarea culturii reflexive românești. 
În același timp, Rădulescu-Motru a fost și un gânditor subtil al identității naționale românești pe care a tematizat-o printr-o serie de concepte precum: „neamul românesc”,  „etnicul românesc”, „psihologia poporului român”, „vocație” etc. prin intermediul cărora  a încercat să înțeleagă felului specific de a fi al românilor în lume. 
În ediția din 5 octombrie, într-o emisiune dedicată Centenarului Marii Uniri, vom explora modurile în care mai putem gândi astăzi identitatea românească, firește, plecând de la filosofia lui C. Rădulescu-Motru, respectiv de la principalele sale concepte cu „încărcătură” culturală și națională. 
Cât de actuale sunt considerațiile lui C. Rădulescu-Motru asupra identității românești? Mai putem folosi astăzi conceptele de „neam” ori „etnic” în definirea identității românești? Care sunt raporturile dintre personalitatea individuală și personalitatea colectivă în cultura românească? 
Invitat în studioul Radio România Cultural este filosoful Viorel Cernica, bun cunoscător al culturii reflexive românești, profesor titular al cursului de filozofie românească de la Facultatea de filozofie a Universității din București și cercetător la Institutul de filozofie și psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, departamentul de Filosofie românească.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuțiilor, ca de obicei, vineri, pe data de 5 octombrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 26 septembrie 2018

Ediția din 28 Septembrie: De la revoluția științifică la revoluția artistică. Noi fațete ale dialogului știință-artă în modernitate


Pentru ediția din 28 septembrie a Izvoarelor de filosofie am pregătit o dezbatere despre relația dintre știință și artă în contextul discuției privitoare la paradigmele artelor moderne și revoluțiile apărute în lumea artei în această perioadă.
Încă de la începutul modernității, știința și arta au fost văzute ca două preocupări diametral opuse. Dacă știința vizează cunoașterea, arta vizează plăcerea dezinteresată. Dacă știința urmărește descoperirea adevărului, arta urmărește satisfacerea gustului estetic. Dacă știința se bazează pe experiență, arta se bazează pe inspirație. Cu toate acestea, filosofii și sociologii artei vorbesc despre paradigme ale artei, la fel cum vorbesc despre paradigmele științei și despre revoluții în lumea artei, similare ca structură cu revoluțiile științifice.
Ce are în comun Picasso cu Einstein? Care este sensul unei „revoluții” în artă? Sunt  oare „revoluțiile artistice” similare „revoluțiilor științifice”? Care sunt mecanismele prin care evoluează arta și știința? Cum determină revoluțiile artistice gustul nostru și procesul de validare socială a operelor de artă? Acestea sunt întrebările de la care vom porni incursiunea noastră în lumea paradigmelor artistice.
Alături de mine în studioul Radio România Cultural se va afla Oana Camelia Șerban, proaspăt doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător asistent al Centrului de Cercetare a istoriei ideilor filosofice.
Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 28 septembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii,
dacă faceți click aici.


miercuri, 19 septembrie 2018

Ediția din 21 sept. 2018 De la ospitalitatea românească la neantul valah. Faptul de a fi român sub privirile filosofiei de ieri și de azi





Dezbaterea din această vineri o dedicăm împlinirii celor 100 de ani de la Marea Unire, prin (re)tematizarea  uneia dintre cele mai importante teme ale culturii noastre, care a dominat gândirea reflexivă de la Dimitrie Cantemir încoace. Este vorba despre tema identității și a conștiinței de sine românești în jurul căreia marile personalități ale culturii autohtone, profesioniști ai științelor umaniste, psihologi, filosofi, antropologi, sociologi, politologi și eticieni, și-au exprimat, de-a lungul timpului, convingerile lor intime privind profilul psihologic și caracterial al poporului român. 
Trăsăturile psihoetnice pozitive ale românilor, precum ospitalitatea și credința ferventă, inteligența și simțul umorului, capacitatea de adaptare și rezistența morală în fața marilor catastrofe istorice, mândria națională și patriotismul, puterea de sacrificiu în numele binelui colectiv, onestitatea, modestia și cumințenia etc. stau împreună, susțin multiple voci, într-o relație opozitivă cu o serie de determinații sufletești negative cum ar fi pasivitatea și lenea, invidia și orgoliul individualist, ipocrizia și capacitatea de minți fără remușcări, neîncrederea în lege și justiție, înclinația spre corupție și chiar hoție etc.
Cum privim noi astăzi acest bogat repertoriu caracterial al românilor pe care ni l-a pus în față tradiția noastră (auto)reflexivă?
Este legitim să vorbim despre calități și defecte ale românilor în condițiile în care, așa cum susținea recent cunoscutul sociolog și filosof al culturii Constantin Schifirneț „un  popor nu are calităţi şi defecte fiindcă el este alcătuit dintr-o diversitate de grupuri cu viziuni şi conduite proprii”? ( a se vedea, https://adevarul.ro/news/societate/despre-romani-calitatile-defectele-lor).
Ce valoare are în problema identitară tradiția filosofică speculativă, de la Cantemir la Noica, în condițiile în care astăzi avem cercetări experimentale asupra psihologiei poporului roman? Sub impactul proceselor integraționiste europene care au relaxat ideea de națiune, dar și a valorilor relativiste cultivate de mentalitatea postmodernă, mai putem vorbi despre un interes științific și filosofic major pentru cercetări și reflecții psihoetnice?  
Asupra acestor întrebări se va concentra dezbaterea pe care emisiunea Izvoare de filosofie a va pune în undă în această săptămână.
Ne bucurăm de prezența în studio a dlui lector univ. dr. Horia V. Pătrașcu, filosof și publicist, un cercetător pasionat al culturii reflexive românești, autor de cărți, eseuri și articole pe tematici legate de identitatea românească de ieri și de azi.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 21 sept. 2018, între orele 21.10 - 22.00. 
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!

                                                                                           Realizator: Constantin Aslam 

joi, 13 septembrie 2018

Ediția din 14 Septembrie: Redescoperirea inteligenței spirituale. Explorări filosofice asupra spiritualității contemporane



Odată cu apariția și dezvoltarea psihologiei contemporane, am început să vorbim despre multiple tipuri de inteligență: avem o inteligență cognitiv-logică, una emoțională, una lingvistică, una chinestezică și exemplele pot continua. Avem teste de inteligență, coeficienți de inteligență și metode științifice de determinare a diverselor tipuri de inteligență. În ultima perioadă însă, filosofii au început sa vorbească despre alt un tip de inteligență, ce are la bază conceptul tradițional spirit și pare să fi fost uitată în contemporaneitate: inteligența spirituală.
Cu o carieră filosofică impresionantă, care se întinde până în Antichitatea Greacă, ideea de „spirit” (Gr. Pneuma, Lat. Spiritus) a fost o temă constantă de meditație a filosofilor până la apusul epocii moderne. De la ideea presocraticului Anaximene, care gândea spiritul ca un fel de legătură a sufletului individual cu întregul cosmos, până la Hegel, sub al cărui concept de spirit se adăpostea întreaga realitate, cele mai pătrunzătoare minți ale filosofiei au încercat să dea sens spiritualității umane.
Ce este inteligența spirituală? Care este rolul său în “economia” vieții noastre? Cum poate fi ea observată și, mai ales, dezvoltată,? Pornind de la aceste întrebări vom pune în dezbatere, în ediția din 14 septembrie a Izvoarelor de filosofie, inteligența spirituală în contextul crizei actuale a științelor spiritului, o criză anunțată de filosofi încă de la începutul secolului și vom încerca să radiografiem dezbaterile contemporane privitoare la inteligența artificială din domeniile filosofiei, a psihologiei umaniste, a psihoterapiei existențiale  și a logoterapiei.
Pentru această ediție îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe Horia Vicențiu Pătrașcu, filosof, eseist, lector al Universității Politehnice din București, în cadrul Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane și autorul a multiple cărți, printre care amintim Sentimentul metafizic al tristeții (Editura Trei, 2011), Terapia prin Cioran. Forța gândirii negative ( Editura Trei, 2014) și Pustiul Binelui. Eseuri filosofice (Editura Eikon, 2017).
Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 14 septembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!


miercuri, 8 august 2018

Ediția din 10 august - Secolul uitat al filosofiei românești. Școala ardeleană și Colegiul „Sf. Sava”




Deși în tratatele de istoria filosofiei românești intervalul temporal cuprins între moartea lui Dimitrie Cantemir și apariția școlii de gândire întemeiată de Titu Maiorescu este tratat mai degrabă ca un „ev întunecat” al reflecției filosofice, la o privire mai atentă aici găsim atomii pe baza cărora s-a consolidat, mai târziu, o gândire filosofică matură. Începând cu apariția Școlii Ardelene, gândirea filosofică românească a trecut printr-o perioadă de formare a limbajului filosofic, precum și prin ample proiecte de traducere a unor manuale de filosofie și tratate importante ale gândirii europene.
Care sunt principalele contribuții filosofice din această perioadă? Care sunt personalitățile care s-au remarcat prin preocupările lor filosofice? Care sunt temele predilecte de reflecție ale acestora? Pornind de la aceste întrebări, vom continua în ediția din data de 10 august a Izvoarelor de filosofie serialul radiofonic intitulat „Înainte și după Marea Unire. Coordonate naționale și europene ale filosofiei românești”, dedicat sărbătoririi Centenarului Marii Uniri și conceput de Constantin Aslam în colaborare cu Cornel-Florin Moraru.

Alături de mine în studioul Radio România Cultural este profesorul universitar Viorel Cernica, bun cunoscător al culturii reflexive românești, profesor titular al cursului de filozofie românească de la Facultatea de filozofie a Universității din București și cercetător la Institutul de filozofie și psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, departamentul de Filozofie românească.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuțiilor, ca de obicei, vineri, 10 august, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!


Conexiuni:

miercuri, 1 august 2018

Ediția din 3 august 2018: De la conștiința de sine românească la năzuința spre universalitate. Dimitrie Cantemir în spațiul cultural contemporan



            Figura lui  Dimitrie Cantemir devine tot mai enigmatică pe măsură ce exegeții și cercetătorii specializați în analize ale culturii vechi românești, încearcă să amplaseze opera și personalitatea sa într-un spațiu cultural și valoric bine definit. Cărei culturi aparține Cantemir?   
Putem vorbi de un Cantemir aparţinând spaţiului oriental de cultură? Dacă avem în vedere preocupările sale de turcologie şi orientalistică, atunci ar trebui să răspundem afirmativ. Cantemir vorbea fluent în turcă, arabă, persană, tătară, a fixat într-un tratat de sine-stătător notaţia muzicii turceşti, a compus chiar muzică turcească, a scris despre religia mahomedană, despre mormintele musulmanilor din Caucaz şi despre instituţiile turceşti, iar opera sa de colecţionar indică o puternică atracție către cultura islamică. Principele român a adunat manuscrise arabe, persane ori otomane, colecţii de scrieri, copii după portretele sultanilor ce au constituit, pentru lumea cultă a vremii, o importantă sursă de informare asupra lumii orientale. Ce să mai vorbim despre Istoria creşterii şi descreşterii Porţii otomane, lucrare de referinţă pentru toţi cei interesaţi de analiza fenomenului dominaţiei turceşti.
Poate fi amplasat Cantemir în spaţiul occidental de cultură? Indubitabil, trebuie să răspundem tot afirmativ. Corespondenţa cu Leibniz şi, la rugămintea acestuia, redactarea  în latină a lucrării Descrierea Moldovei, alegerea ca membru al Academiei din Berlin, apropierea de gândirea mistică occidentală – Cantemir a adunat într-un masiv volum 40 de lucrări ale filosofului mistic flamand Van Helmont – elementele renascentiste, iluministe şi chiar baroce prezente în operă, întemeiază un astfel de punct de vedere.
Aparţine Cantemir spaţiului bizantin de cultură, dominat de grecitate şi ortodoxie? Răspunsul, de asemenea, este afirmativ. Principele moldovean s-a format, cu cei mai vestiţi cărturari şi teologici greci şi a trăit toată viaţa, intelectualiceşte vorbind, în compania acestora, iar o parte a scrierilor sale sunt redactate în limba greacă. Apoi, orientarea creştin – ortodoxă a gândirii sale este expres afirmată în operă, fiind detectabilă chiar şi pentru un cititor neexperimentat în subtilităţi teologice.  Dumnezeul creştin este punct de referinţă şi permanent temei în toată opera ştiinţifică şi filosofică a lui Cantemir.
            Putem vorbi despre un Cantemir aparţinând culturii române în condiţiile în care şi-a redactat o serie de lucrările în limbi clasice şi a trăit cea mai mare parte din viaţă în Istambul şi în Rusia?
Întrebarea este, în mod evident, retorică. Tradiţia culturii savante româneşti, pentru a spune ceea ce este unanim acceptat astăzi, îşi are un început sistematic în opera lui Dimitrie Cantemir. Literatura, istoria, geografia, etnografia, etica, filosofia şi logica, au fost domenii de reflecţie în care Cantemir se simţea ca la el acasă. Lucrările exegetice din ultima sută de ani, ilustrează din plin acest fapt întemeietor de tradiţie culturală autohtonă.
            Cantemir aparţine, aşadar, prin deschiderea enciclopedică a operei şi minţii sale, deopotrivă culturii româneşti şi universale. Fiecare cercetător specializat în anumite domenii ale culturii umaniste va găsi în opera lui Cantemir nu  numai o bună sursă de documentare în domeniul în care s-a profesionalizat, ci chiar sugestii la întrebările pe care conştiinţa actuală le pune în faţa cunoaşterii. Aşa se explică de ce până astăzi opera lui Cantemir este vie şi, totodată, de ce ea trezeşte pentru fiecare generaţie de cărturari o serie întreagă de interogaţii şi nedumeriri. Între acestea, nedumeririle formulate de logicieni şi filosofi sunt de primă mărime.
Puteam vorbi de originalitate în creaţia filosofică şi logică a lui Dimitrie Cantemir sau este doar un comentator al textelor clasice? În ce măsură gândirea lui Cantemir satisface exigenţele actuale ale gândirii filosofice? Simplu spus: De ce are astăzi nevoie gândirea filosofică de Cantemir? Şi, mai ales, care sunt beneficiile intelectuale pe care publicul cultivat le-ar putea dobândi din lectura lucrărilor filosofice cantemiriene?

Sunt întrebări la care va încerca să răspunsă dl Dragoș Popescu, cercetător șt. dr. la Institutul de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române, unul dintre cei mai buni cunoscători ai culturii filosofice românești vechi.
Vom dedica, firește, și această emisiunii împlinirii  celor 100 de ani de la înfăptuirea României Mari.
Urmăriţi, prin urmare, emisiunea Izvoare de filosofie, vineri 3 august 2018,  între orele 21.10-22.00, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

Realizator: Constantin Aslam
Conexiuni:

marți, 17 iulie 2018

Ediția din 20 iulie 2018: Înainte și după Marea Unire. Coordonate naționale și europene ale filosofiei românești


Cu ocazia sărbătoririi celor 100 de ani de la realizarea Marii Uniri, emisiunea Izvoare de filozofie vă propune o serie de explorări radiofonice în cuprinderea unui serial cu un titlu sugestiv și, sperăm, incitant: Înainte și după Marea Unire. Coordonate naționale și europene ale filosofiei românești.
Acest serial dedicat sărbătorii Centenarului Marii Uniri, conceput împreună cu colegul nostru Cornel-Florin Moraru, tematizează funcțiile culturale, social-politice și educaționale ale filosofiei, determinații care au contribuit la consolidarea identității și conștiinței de sine colective ca etapă premergătoare unirii politice a tuturor românilor într-un stat.
Serialul radiofonic pe care-l propunem subliniază faptul că, într-un fel sau altul, marile personalități care au contribuit, cultural, spiritual și politic, la unirea tuturor românilor într-un stat unitar, posedau o înaltă cunoaștere a culturii și filosofiei europene – în mod special domeniile legate de filosofie politică, filosofia culturii și filozofia valorilor – domenii din care au preluat argumentele aduse în sprijinul ideii naționale și a legitimității unui stat al tuturor românilor.
Unele episoade vor fi dedicate filosofilor români semnificativi care au adus după Marea Unire, prin sistemele lor de gândire, contribuții originale în cultura reflexivă europeană și universală, toate acestea fiind posibile, într-un mod mediat firește, de existența statului român care a promovat permanent ideea unei națiuni de cultură, despre care au vorbit cu atâta fervoare toți cărturarii noștri de la Școala Ardeleană încoace.
Dezbaterea pe care v-o propuneam în această vineri, 20 iulie 2018, se concentrează asupra unei idei extrem de controversate în spațiul nostru intelectual și anume ideea de „filozofie românească”.
Filosofia ca exercițiu intelectual imaginativ, creator și deopotrivă lucid și critic, pe scurt filosofia ca meditație a gândirii raționale și universale, posedă amprenta culturii și limbii în care apare? În ce sens putem vorbi despre un specific cultural ori național al filosofiei? Ce-ar trebui să înțelegem prin expresia „filozofie românească”? Cum se corelează aspectele particulare, culturale ori individuale, implicate într-un demers rațional ce se dorește a fi universal? În final, ce este românesc și ce este universal în filosofia românească?
Invitatul emisiunii este prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, Prodecan al Facultății de filozofie, autorul unei cărți recente Încercări de istoria filosofiei românești, apărută la Editura Universității din București, lucrare ce se interogează analitic asupra multiplelor înțelesuri pe care trebuie să le asociam conceptului „filozofie românească”.
Vă asteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 20 iulie, 2017, între orele 21.10-22.00.

Puteți asculta înregistrarea integrală a emisiunii, dacă faceți click aici.

Realizator: Constantin Aslam

marți, 10 iulie 2018

Ediția din 13 iulie 2018: Dictatură, dominație politică și libertate în mediul universitar comunist și post-comunism. Abordări filosofice, interdisciplinare și comparatiste




Conferința Societății pentru Studii Românești, Looking Forward Throught the Past,  ce și-a desfășurat lucrările în București, în perioada 26-30 iunie 2018, a adus în prim plan o cuprinzătoare agendă de cercetare interdisciplinară privitoare la o serie de probleme controversate cum ar fi de pildă, cele legate de istorie globală, istorie locală, memorie culturală, democratizare, naționalism și regionalism, cetăţenie, migraţie şi integrare europeană, justiție tranzitorie și, nu în ultimul rând, chestiuni legate de studiul sistematic al deceniilor dominației  comunismului, atât în România cât și în spațiul Sud-est european. (A se vedea: http://www.lapunkt.ro/2018/06/conferinta-societatii-pentru-studii-romanesti-srs-26-30-iunie-2018-la-bucuresti-romania100-looking-forward-through-the-past/).
Am extras pentru dezbaterea din această săptămână o incitantă comunicare susținută de Manuela Ungureanu, profesor la Facultatea de Arte și Științe, Universitatea British Columbia din Canada, filiala Kelowna, Okanagan, dedicată analizei interdisciplinare a corelației dintre dictatură și libertate în mediul universitar din perioada comunistă și postcomunistă, cu accent pe aspectele metodologice ale cercetărilor întreprinse în această arie tematică.
Ce rețea conceptuală este activată de comunitatea internațională implicată în cercetările totalitarismelor de secol XX? Care sunt teoriile sociale adecvate analizei acestui segment de istorie plin de tragedii și imense suferințe? Ce poziție au ocupat universitățile în perioada dictaturilor? În sfârșit, cum putem înțelege cazul particular al României în contextul mai larg al comunismului din Sud-estul Europei?
            În jurul acestor întrebări se va concentra convorbirea pe care o realizez,  plecând de la cercetările comparative și interdisciplinare ale doamnei profesor Manuela Ungureanu, în această vineri, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, între orele 21.10-22.00.  

Puteți asculta înregistrarea integrală a emisiunii, dacă faceți click aici

Realizator: Constantin Aslam