marți, 17 iulie 2018

Ediția din 20 iulie 2018: Înainte și după Marea Unire. Coordonate naționale și europene ale filosofiei românești


Cu ocazia sărbătoririi celor 100 de ani de la realizarea Marii Uniri, emisiunea Izvoare de filozofie vă propune o serie de explorări radiofonice în cuprinderea unui serial cu un titlu sugestiv și, sperăm, incitant: Înainte și după Marea Unire. Coordonate naționale și europene ale filosofiei românești.
Acest serial dedicat sărbătorii Centenarului Marii Uniri, conceput împreună cu colegul nostru Cornel-Florin Moraru, tematizează funcțiile culturale, social-politice și educaționale ale filosofiei, determinații care au contribuit la consolidarea identității și conștiinței de sine colective ca etapă premergătoare unirii politice a tuturor românilor într-un stat.
Serialul radiofonic pe care-l propunem subliniază faptul că, într-un fel sau altul, marile personalități care au contribuit, cultural, spiritual și politic, la unirea tuturor românilor într-un stat unitar, posedau o înaltă cunoaștere a culturii și filosofiei europene – în mod special domeniile legate de filosofie politică, filosofia culturii și filozofia valorilor – domenii din care au preluat argumentele aduse în sprijinul ideii naționale și a legitimității unui stat al tuturor românilor.
Unele episoade vor fi dedicate filosofilor români semnificativi care au adus după Marea Unire, prin sistemele lor de gândire, contribuții originale în cultura reflexivă europeană și universală, toate acestea fiind posibile, într-un mod mediat firește, de existența statului român care a promovat permanent ideea unei națiuni de cultură, despre care au vorbit cu atâta fervoare toți cărturarii noștri de la Școala Ardeleană încoace.
Dezbaterea pe care v-o propuneam în această vineri, 20 iulie 2018, se concentrează asupra unei idei extrem de controversate în spațiul nostru intelectual și anume ideea de „filozofie românească”.
Filosofia ca exercițiu intelectual imaginativ, creator și deopotrivă lucid și critic, pe scurt filosofia ca meditație a gândirii raționale și universale, posedă amprenta culturii și limbii în care apare? În ce sens putem vorbi despre un specific cultural ori național al filosofiei? Ce-ar trebui să înțelegem prin expresia „filozofie românească”? Cum se corelează aspectele particulare, culturale ori individuale, implicate într-un demers rațional ce se dorește a fi universal? În final, ce este românesc și ce este universal în filosofia românească?
Invitatul emisiunii este prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, Prodecan al Facultății de filozofie, autorul unei cărți recente Încercări de istoria filosofiei românești, apărută la Editura Universității din București, lucrare ce se interogează analitic asupra multiplelor înțelesuri pe care trebuie să le asociam conceptului „filozofie românească”.
Vă asteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 20 iulie, 2017, între orele 21.10-22.00.

Realizator: Constantin Aslam

marți, 10 iulie 2018

Ediția din 13 iulie 2018: Dictatură, dominație politică și libertate în mediul universitar comunist și post-comunism. Abordări filosofice, interdisciplinare și comparatiste




Conferința Societății pentru Studii Românești, Looking Forward Throught the Past,  ce și-a desfășurat lucrările în București, în perioada 26-30 iunie 2018, a adus în prim plan o cuprinzătoare agendă de cercetare interdisciplinară privitoare la o serie de probleme controversate cum ar fi de pildă, cele legate de istorie globală, istorie locală, memorie culturală, democratizare, naționalism și regionalism, cetăţenie, migraţie şi integrare europeană, justiție tranzitorie și, nu în ultimul rând, chestiuni legate de studiul sistematic al deceniilor dominației  comunismului, atât în România cât și în spațiul Sud-est european. (A se vedea: http://www.lapunkt.ro/2018/06/conferinta-societatii-pentru-studii-romanesti-srs-26-30-iunie-2018-la-bucuresti-romania100-looking-forward-through-the-past/).
Am extras pentru dezbaterea din această săptămână o incitantă comunicare susținută de Manuela Ungureanu, profesor la Facultatea de Arte și Științe, Universitatea British Columbia din Canada, filiala Kelowna, Okanagan, dedicată analizei interdisciplinare a corelației dintre dictatură și libertate în mediul universitar din perioada comunistă și postcomunistă, cu accent pe aspectele metodologice ale cercetărilor întreprinse în această arie tematică.
Ce rețea conceptuală este activată de comunitatea internațională implicată în cercetările totalitarismelor de secol XX? Care sunt teoriile sociale adecvate analizei acestui segment de istorie plin de tragedii și imense suferințe? Ce poziție au ocupat universitățile în perioada dictaturilor? În sfârșit, cum putem înțelege cazul particular al României în contextul mai larg al comunismului din Sud-estul Europei?
            În jurul acestor întrebări se va concentra convorbirea pe care o realizez,  plecând de la cercetările comparative și interdisciplinare ale doamnei profesor Manuela Ungureanu, în această vineri, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, între orele 21.10-22.00.  

Realizator: Constantin Aslam



miercuri, 4 iulie 2018

Ediția din 6 iulie 2018, De la Eul propriu la Sinele lărgit. Reflecții critice pe marginea jurnalelor filosofice


Ce fel de oameni sunt filosofii? „Dascăli de conștiință”, cum spuneau Augustin ori Pascal, ce-și propun să trezească, să edifice și să reconstruiască pe dinăuntru omul? „Animale metafizice”, cum îi definea Schopenhauer, adică oameni cu (supra) dotări cognitive și emoționale, cotropiți de uimire și interesați doar de contemplarea „gratuită” a misterului lumii? „Ființe suferinde”, oameni care sunt preocupați exclusiv de înfruntarea morții, așa cum ne spune Kirkegaard?  O personalitate care se dăruiește pe sine celorlalți, fără să aștepte nimic în schimb, cum susține Petre Țuțea?
Ei bine, ediția din 6 iulie a Izvoarelor de filozofie, își propune să tematizeze acele scrieri în care filosofii vorbesc nu doar despre idei, ci și despre ei înșiși în calitatea lor de oameni preocupați, ca și noi, de probleme banale și lumești, ce par a nu avea o miză filosofică.
Pretextul acestei dezbateri îl constituie apariția unei lucrări insolite în spațiul culturii noastre reflexive, Jurnal domestic. Însemnările unui in-formator, semnată cunoscutul eseist și filosof Ion Dur, profesor universitar la Școala doctorală de științe umaniste a Universității de Nord din Baia Mare, o carte în care Eul biografic, dominat de întâmplare și conjunctură, se împletește cu ceea ce este mai adânc în noi, cu Sinele lărgit, cum ar spune Noica, pe care-l redescoperim ori de câte ori mintea se poziționează filosofic.
Vă invit să fiți alături de noi, de filosoful Ion Dur și redactorul emisiunii, în dezbaterea ce va fi pusă în undă de Radio România Cultural, vinerea acesta, ca de obicei, între orele 21.10-22.00. 
Realizator: Constantin Aslam 

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

miercuri, 27 iunie 2018

Ediția din 29 iunie: Poezia – Instrument privilegiat de filosofare? Friedrich Hölderlin și Martin Heidegger



Nu cu mult timp în urmă, pe data de 7 iunie, s-au împlinit 175 de ani de la moartea lui Friedrich Hölderlin, unul dintre cei mai importanți poeți ai Germaniei și omul pe care Norbert von Hellingrath l-a numit „cel mai german dintre germani”. Cu această ocazie vă propunem, ca temă de discuție a ediției Izvoarelor de filosofie de pe data de 29 iunie, o radiografiere a personalității poetului, însoțită de o dezbatere privitoare la rolul poeziei în filosofie și la ceea ce Martin Heidegger avea să numească, interpretând poemele lui Hölderlin, „gândire poetică”.

Deși o bună parte a filosofiei și culturii reflexive contemporane merge în direcția științei, Friedrich Hölderlin a rămas și astăzi o figură fascinantă pentru filosofi. Nu numai că toată creația sa a fost legată intim de filosofie încă din timpul vieții, fiind coleg de cameră și prieten foarte bun cu filosofii F.W.J Schelling și G.W.F. Hegel, dar s-a format cu timpul o întreagă tradiție de interpretare filosofică a poeziilor holderliniene. Theodor Adorno, Jacques Derrida, Michel Foucault și Alain Badiou sunt doar câteva nume de filosofi care se apleacă asupra creațiilor poetului german. Dintre toți aceștia însă, Martin Heidegger este cel care a avut ambiția cea mai mare: aceea de a schimba radical modul tradițional de gândire filosofică, punând în locul gândirii metafizice o gândire, mult mai subtilă și propice exprimării conceptelor filosofiei, anume gândirea poetică.

Este oare un astfel de proiect filosofic viabil? Pot gândi filosofii în mod poetic? Ce înseamnă „gândirea poetică” și care sunt instrumentele ei specifice? Care este, dincolo de termenii tehnici folosiți de Martin Heidegger, esența Poeziei?


Toate aceste întrebări constituie puncte de plecare în discuția pe care o vom purta vineri, 29 iunie, împreună  conf. univ. dr. Bogdan Mincă, titular al cursurilor de Fenomenologie, Hermeneutică și Fenomenologie germană de la Facultatea de Filosofie a Universității din București și unul dintre cei mai buni specialiști români pe gândirea heideggeriană.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, începând cu ora 21.10.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 20 iunie 2018

Ediția din 22 Iunie: Fundamente filosofice ale terapiei prin artă. Aspecte moral- spirituale




În ediția din 22 iunie, vă propunem o incursiune în lumea fascinantă a filosofiei aplicate din contemporaneitate și, mai exact, în domeniul art-terapiei, printr-o dezbatere care dorește să radiografieze fundamentele filosofice ale acestei practici terapeutice, precum și eventualele probleme etice pe care ea le poate ridica.
Tendința contemporană spre cercetarea interdisciplinară, pe de o parte, și spre aplicarea practică a teoriilor filosofice abstracte, pe de alta, a dus filosofia în zone necunoscute gândirii tradiționale. Unul dintre aceste domenii nou-formate ale filosofiei aplicate este terapia prin artă, un domeniu în plină expansiune, aflat la granița filosofiei cu psihologia și cu arta, care își propune folosirea diverselor activități artistice în scopuri terapeutice. Scopul acestui tip de terapie este producerea, în conștiința participantului, unui katharsis, unei „purificări” a propriilor sentimente care să ducă la redobândirea echilibrului emoțional.
Care sunt implicațiile filosofice ale folosirii artei ca terapie? Care sunt ideile filosofice care stau la baza acestei practici? Cum ne poate lămuri arta sentimentele? Există vreo legătură între felul nostru de a fi și nevoia de expresie artistică? Aceste întrebări vor fi tot atâtea puncte de plecare în discuția pe care am pregătit-o pentru săptămâna viitoare.
Alături de minte în studioul Radio România Cultural îl voi avea ca invitat Bruno Joseph D’Alfonce de Saint Omer, actor, terapeut și doctor în filosofie al Universității din București, cu teza de doctorat intitulată „Aspecte moral-spirituale în art-terapie”, o personalitate cu pregătire multidisciplinară în domeniile filosofiei, artelor scenice și terapiei prin artă.
Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri pe undele Radio România Cultural, ca de obicei, vineri, 22 iunie, începând cu ora 21.10.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.
   
Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 14 iunie 2018

Ediția din 15 Iunie: Artă și filosofie. Un dialog academic constant





Ediția din data de 15 iunie a Izvoarelor de filosofie este dedicată unui subiect cu o tradiție considerabilă în istoria filosofiei, anume legătura intimă dintre artă și filosofie. Prilejul acestei dezbateri este faptul că, cu doar câteva săptămâni în urmă, pe data de 15 mai, a avut loc la Facultatea de Filosofie a Universității din București cea de-a 6-a ediție a Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși”, eveniment ce a creat, de-a lungul timpului, un dialog constant și consistent între filosofie și practicile artistice contemporane.
Oana Camelia Șerban
Elementul inedit al ediției din acest a constat în faptul că prelegerile filosofice pe tema legăturii dintre emoții, imaginație și artă au fost acompaniate de două momente artistice speciale: un performance susținut de studenții de la Universitatea Națională de arte din București, coordonați de Lect. Univ. Dr. Raluca Nestor-Oancea și un recital susținut de studenții Universității Naționale de Muzică Din București, sub coordonarea Prof. Șerban Dimitrie Soreanu.
Împreună cu invitații noștri vom sonda legăturile profunde dintre filosofie și artă întrebându-ne de ce au simțit nevoia filosofii să se interogheze privitor la practicile artistice încă din vremea lui Platon? Există o „nevoie de filosofie” a artiștilor? Este arta, așa cum spunea chiar Leonardo DaVinci, o disciplină înrudită cu filosofia? Care este câștigul reciproc dobândit prin cooperarea artiștilor cu filosofii?
Raluca Nestor-Oancea
Împreună cu Cornel-Florin Moraru în studioul Radio România Cultural îi vom avea ca invitați pe asist. drd. Oana Camelia Șerban, membru al comitetului organizatoric al Conferinței naționale de estetică și filosofia artei „Ion Ianoși” și membru al Centrului de Cercetare în Istoria Ideilor Filosofice din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București și Raluca Nestor Oancea, lector al Universității Naționale de Arte din București și coordonator al performance-ului „Imagine, afect și spații oarecare – conferință performativă în spirit deleuzeian”, performance jucat de studenții UNArte la ediția din acest an a simpozionului „Ion Ianoși”.
Vă așteptăm și pe dvs., vineri, 15 iunie, începând cu ora 21.20 pe frecvențele Radio România Cultural să vă alăturați acestei dezbateri.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 7 iunie 2018

Ediţia din 8 iunie 2018 Dincolo de lectura ideologică. Gazetăria lui Eminescu între artă literară și gândire reflexivă




Recenta antologie de texte selectate de către Cătălin Cioabă și Ioan Milică, apărută la Editura Humanitas sub titlul Eminescu. Publicistică literară, propune o perspectivă insolită asupra gazetăriei eminesciene și, în plan mai general, asupra personalității lui Mihai Eminescu. Pe scurt, această selecție ne îndeamnă să adoptăm o nouă cheie de lectură a întregii publicistici eminesciene și, deopotrivă, să medităm asupra unui Eminescu absorbit de înțelesurile perene prezente în viața de zi cu zi.
            Cu acest volum vom trece, pare-se, de la interpretarea ideologică a articolelor de gazetă publicate de Eminescu - perspectivă dominantă inclusiv în tradiția mai recentă - la o perspectivă hermeneutică centrată pe scoaterea din ascundere a dimensiunii estetice și, în același timp, pe scrutarea înțelesurilor subiacente, de natură cognitivă, etică și existențială, depozitate în „infrastructura” textelor sale publicistice. Simplu spus, în lumina acestei noi chei de lectură, trebuie să acceptăm că genialitatea lui Eminescu s-a „strecurat” pe neobservate și în textele jurnalistice prejudecate a fi doar expresii minore ale conjuncturii în care, în mod întâmplător, poetul genial a fost nevoit să devină și gazetar.
            Este limpede că asumarea explicită a acestei noi grile de lectură va schimba și vechea arhitectonică a interogațiilor adresate publicisticii eminesciene. În mod evident, interesul cognitiv nu se va mai concentra, de pildă, asupra determinării imperative a orientării politice eminesciene, cât mai degrabă în încercarea de a vedea cum a armonizat Eminescu, în propria sa personalitate proteică, preocuparea pentru efemerul vieții cotidiene și dorința sa irepresibilă de a găsi, prin poezie, literatură și meditație reflexivă, cuvintele ce exprimă adevăruri eterne.
Ei bine, plecând de la gazetarul Eminescu către Eminescu poetul, scriitorul și filosoful, dezbaterea din această săptămână a Izvoarelor de filozofie va încerca să răspundă la câteva întrebări ce au frământ nu doar exegeza eminesciană, ci și pe mulți dintre noi, pasionați de poezie și meditație. Iată întrebările principale ale emisiunii: există o ruptură stilistică între scriitura jurnalistică, reactivă la efemerul vieții cotidiene și poezia sau proza de meditație a lui Eminescu? Cum s-au împăcat stilistic cele două mize temporale? Obligația de a fi reactiv la evenimentele cotidiene nu au intrat in conflict cu hipercorectitudinea eminesciană și cu discernământul său artistic, atât de evidente în manuscrise?
Invitat în studio este cunoscutul filosof, traducător, editor și eseist Cătălin Cioabă, lector univ. dr. la Facultatea de filozofie, cum spuneam, unul dintre editorii volumului Eminescu. Publicistică literară.
 

 Va aștept pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 8 iunie 2018, între orele 21.10-22.00.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici

Realizator: Constantin Aslam


joi, 31 mai 2018

Ediția din 1 iunie 2018: Este arta infantilă o artă autentică? Explorări actuale în filosofia artei



 „Mi-au trebuit patru ani să învăț să desenez ca Rafael, și o viață întreagă să învăț să desenez ca un copil”.
Vom lua această confesiune ce aparține celebrului pictor Pablo Picasso ca amorsă în dezbaterea din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, o dezbatere ce aduce în prim plan problematica unor incitante cercetări interdisciplinare, pedagogice, psihologice și filosofice legate de arta practicată de copii.
Numită cu diverse sintagme, precum „artă ingenuă” ori „arta infantilă”, această formă de expresie artistică, generată de creativitate copiilor, se dovedește tot mai enigmatică pe măsură ce este investigată teoretic ori luată ca model de imitație de către artiștii adulți, de ieri și de azi, aflați cu toții în căutarea de noi soluții și procedee plastice de exprimare.

Este arta infantilă o artă autentică, în condițiile în care copii desenează ori pictează, o știm cu toții, jucându-se? Putem vorbi despre artă în absența unei intenționalități dirijate? Simplu spus, care sunt acele elemente care ne îndreptățesc să vorbim, într-un mod întemeiat estetic, despre o artă a copiilor?

Vom fi însoțiți în această incursiune în lumea artei copiilor, chiar de Ziua internațională a copilului, de către d-na Adriana Brăileanu, dr. în filozofie și prof. de arte plastice la Liceului de Artă „Carmen Sylva”, din Ploiești.
Realizator: Constantin Aslam

Conexiuni:


miercuri, 23 mai 2018

Ediția din 25 mai: Tulburarea apelor – piesă de teatru sau reflecție filosofică? Dimensiuni filosofice ale dramaturgiei lui Lucian Blaga


        

Ediția din data de 25 mai a Izvoarelor de filosofie este dedicată unui eveniment deosebit în peisajul culturii reflexive românești. În urmă cu mai puțin de două săptămâni, la Sebeș, s-a jucat în premieră, piesa de teatru Tulburarea apelor scrisă de Lucian Blaga în anul 1922, neprezentată vreodată pe scenă pe motiv că puternica încărcătură filosofică și culturală a acesteia fac imposibilă orice tip de reprezentare actoricească. 


Evenimentul ca atare, veți recunoaște, merită prin insolitul său, toată atenția noastră. Acesta este și motivul pentru care vă propunem o dezbatere menită să radiografieze valențele filosofice ale dramaturgiei blagiene precum și legătura acesteia cu sistemul său filosofic gândit, cum inspirat se exprima George Călinescu, „cu ziduri și cupolă”.
Este dramaturgia o latură a operei blagiene independentă de cea filosofică? Este teatrul o modalitate de cunoaștere (luciferică)? Ne revelează teatrul ceva din misterul propriei noastre existențe? Cum poate gândul filosofic abstract să fie prins în reprezentație scenică? Ce relație există între teatru și filosofie? Toate aceste întrebări sunt tot atâtea prilejuri de reflecție pe care vi le propunem pentru vinerea următoare.


În studioul Radio România cultural va fi prezent pentru această dezbatere actorul, regizorul, teologul și profesorul de teatru Cosmin Pleșa, cel care a avut  curajul de a pune în scenă o piesă care a fost considerată imposibil de reprezentat timp de 96 de ani. Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu ora 21.10, pentru a vedea împreună cum filosofia și teatrul pot fi văzute ca două căi diferite de a reflecta asupra problemelor propriei noastre vieți.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.
Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 25 aprilie 2018

Ediția din 27 aprilie: Sensul nemetafizic al Meditațiilor metafizice. Relevanța gândirii lui René Descartes pentru omul contemporan


Dintre filosofii moderni, René Descartes este o prezență ce se remarcă printr-un aer paradoxal. Deși este unul dintre fondatorii științei moderne cenzurați de Biserică, sunt și exegeți care-l văd ca pe un filosof creștin ale cărui scrieri sunt în întregime compatibile cu doctrina biblică. Deși Meditațiile sale au fost comparate cu exercițiile spirituale ale călugărilor iezuiți, ele au dat naștere curentului raționalist de filosofare. Deși este întemeietorul filosofiei moderne, în filosofia lui René Descartes se găsesc, totodată, și motivele decăderii acestei filosofii.
Asupra caracterului paradoxal al gândirii și personalității filosofului francez, precum și asupra relevanței sale pentru cercetarea filosofică actuală, ne vom opri în următoarea ediție a Izvoarelor de filosofie, luând ca pretext una dintre cele mai recente cercetări asupra gândirii carteziene din cultura noastră. Este vorba despre „Meditație și reconstrucție metafizică la Descartes”, carte în curs de publicare la editura Eikon și semnată de Mihai-Dragoș Vadana, doctor în filosofie al Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Care este sensul „meditației” la Descartes? Cum pot fi reinterpretate scrierile carteziene, astfel încât să poată vorbi omului contemporan? Este meditația o practică rațională sau una spirituală? Ce mai poate însemna ideea de „meditație”, într-o lume din care divinitatea însăși s-a retras?
Acestea sunt întrebările care vor da tonul dezbaterii de vineri, 27 aprilie 2018, o dezbatere la care vă așteptăm să vă alăturați, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, începând cu orele 21.10.

Puteți asculta înregistrarea completă, dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 11 aprilie 2018

Ediția din 13 aprilie: Comunicare vs. Manipulare. Dilemele etice ale epocii social media




Ediția Izvoarelor de filosofie din data de 13 aprilie este dedicată unei dezbateri despre provocările etice ridicate de activitatea rețelelor de socializare și despre problema confidențialității în mediul online.
Ultimele săptămâni au fost marcate de multiple scandaluri apărute în jurul celei mai populare platforme de social-media la ora actuală, legate de folosirea datelor personale ale utilizatorilor în scopuri de manipulare a conștiinței publice. Acestea au culminat cu apariția în presă a unei note interne de comunicare a vicepreședintelui Facebook, Andrew Bosworth, în care se spun următoarele:  „Noi conectăm oamenii. Punct. De aceea tot ce facem pentru a crește este justificat. Toate practicile discutabile de import de contacte. Limbajul subtil care îi ajută pe oameni să poată fi căutați și găsiți de prieteni. Toate lucrările pe care le facem pentru a aduce mai multă comunicare. Toate!”.
Care sunt justificările morale ale unei astfel de poziții? Până unde merită să mergem pentru a încuraja comunicarea interpersonală? Care sunt limitele confidențialității în mediul online? Putem vorbi, într-adevăr, despre un „spațiu privat” și un „spațiu public” în online? Aceste dileme, care privesc fiecare utilizator al internetului, trasează direcțiile generale ale discuției de vineri seară și ne introduc direct în domeniile de avangardă ale cercetărilor etice contemporane.
Alături de mine în studio îl vom avea ca invitat pe Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București,  asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etica mediului online.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, 13 aprilie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii dacă faceți click aici.


miercuri, 4 aprilie 2018

Ediția din 6 aprilie: Suferința – esență sau accident al existenței? Înțelesuri ale suferinței creștine pentru omul de azi



Suferința este, fie că vrem, fie că nu, o parte integrată a existenței noastre. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au încercat să o evite și, în cazurile în care evitarea nu era posibilă, să-i îndulcească gustul amar prin diverse ritualuri și credințe religioase. Dintre aceste credințe însă, ideea creștină de suferință este, de departe, cea care a modelat cel mai adânc raportarea omului european la lume și la propriul său destin. Cu toate acestea, promisiunea unor „fericiri veșnice” pentru fiecare suferință îndurată temporar în această existență a constituit, la vremea apariției sale, un adevărat scandal al gândirii, care încălca orice regulă a filosofiei și culturii antice.
Cu ocazia ediției din 6 aprilie, Vinerea Mare, vă propunem o dezbatere despre sensul pe care experiența creștină asupra suferinței îl mai poate avea într-o lume în care fuga nestăvilită după plăcere a aruncat omul în umbrele depresiei. Suntem oare meniți ca, în căutarea plăcerii, să găsim durerea? Avem întipărită suferință în chiar natura noastră sau suferim doar din cauza unor circumstanțe întâmplătoare ale existenței noastre? Ce mai ne poate spune astăzi, într-o lume laică, pilda „suferinței dezinteresate” a lui Iisus Hristos?
Acestea sunt întrebările pornind de la care vom încerca să pătrundem tainele învățăturii creștine privitoare la suferință și fericire, astfel încât să redescoperim o distincție e care omul contemporan pare că a uitat: cea dintre plăcerea de moment și fericirea pe termen lung. Alături de mine în studio, îl voi avea pe Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, lector la  Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București.
Vă aștept și pe dvs., ca de obicei, pe frecvențele Radio România Cultural, pe data de 6 aprilie 2018, începând cu ora 21.10, pentru o dezbatere despre suferință și fericire în epoca plăcerilor.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii dacă faceți click aici


miercuri, 28 martie 2018

Ediția din 30 martie: Practică filosofică și filosofie academică. De la disciplinarea de sine la disciplină universitară


Dacă privim la istoria ei, putem vedea că filosofia a început să fie percepută, încă din perioada Antichității, ca o disciplină orientată spre cunoaștere teoretică, spre exegeză și spre studiu livresc. Această percepție a dus, de-a lungul timpului, la dezvoltarea a ceea ce se numește astăzi „filosofie academică”, care este modul predominant în care filosofia este practicată în cultura noastră. Cu toate acestea, figura paradigmatică a filosofului rămâne, chiar și în universități, cea a lui Socrate – un gânditor care, după standardele filosofiei academice actuale, nici nu a fost filosof în sensul plin al cuvântului.




În ultimele decenii se poate vedea însă, la nivel mondial, o încercare de reîntoarcere la practicile socratice, la dialogul ce are ca miză înțelegerea propriului sine și la filosofie gândită ca formă de pregătire pentru greutățile pe care viața ni le pune în cale. Așadar, ideea practicii filosofice, care este principala noastră temă de dezbatere, vizează tocmai această transformare a filosofiei într-o activitate ce ne privește toți, nefiind dedicată doar unui set de „profesioniști ai gândirii” ce pot mânui cuvinte ce nici nu apar în dicționare. Dar cum putem oare practica filosofia fără limbajul său tehnic? Cum ne putem înțelege mai bine pe noi înșine și îmbunătăți viața prin filosofie? Cum putem împăca practica filosofică și filosofia academică?



Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din 30 martie alături de filosoful-practician francez Oscar Brenifier, unul dintre cei mai mediatizați filosofi practicieni la ora actuală,  membru fondator al Institutului francez de practică filosofică și autorul a nu mai puțin de 30 de cărți de popularizare a filosofiei, dintre care  unele sunt disponibile și în limba română. Alături de mine, în calitate de traducător, voi avea pe Dragoș Vadana, doctor în filosofie al Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul aceleiași universități și bursier al Centrului de Studii Carteziene de la Sorbona.
Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 30 martie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în poezia, tragedia și filosofia antică, ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii dacă faceți click aici!