Ediția din 1 decembrie: Incursiuni aniversare în filosofia românească. Lucian Blaga și matricea stilistică

 

Cu ocazia Zilei Naționale a României, am pregătit o ediție specială a emisiunii Izvoare de filosofie, în care vă propunem o incursiune în filosofia marelui gânditor și poet român Lucian Blaga cu ajutorul metodelor contemporane de interpretare și analiză. Pe această cale, vom încerca să arătăm principalele contribuții ale filosofului de la Lancrăm la istoria filosofiei românești, dar și la dezvoltarea conștiinței naționale.

Fiind unul dintre martorii entuziaști ai Marii Uniri, tema specificului național românesc a fost una centrală gândirii blagiene încă de la primele sale scrieri. Pentru acest entuziasm manifestat față de evenimentele de la Alba Iulia stau mărturie atât în scrisorile pe care Lucian Blaga le-a scris apropiaților săi, cât și în romanul ”Hornicul şi cântecul vârstelor”, publicat postum în anul 1965.

Cu toate acestea, poate că cea mai adâncă influență a Marii Uniri asupra filosofului român a fost concretizată în încercarea neobosită de prinde în gândul filosofic chiar felul de a fi al românilor. Cercetările sale privitoare la spațiul mioritic și la matricea stilistică sunt și astăzi subiectul cercetărilor doctorale, cărților și studiilor de specialitate din domeniul filosofiei. Tocmai de aceea, în această săptămână revizităm gândirea blagiană pentru a ne întreba cum ne mai putem regăsi în gândurile lui Lucian Blaga privitoare la sufletul românesc? Cum ne mai este personalitatea modelată inconștient de apartenența la acest popor? Care este „matricea stilistică” a românului contemporan?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările cărora le vom căuta răspunsul alături de invitata mea din această săptămână, Andreea Neagu, doctorandă în filozofie cu o cercetare doctorală despre filosofia românească și membră a Centrului de Cercetare în Istoria Ideilor Filosofice din cadrul Universității din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 24 Noiembrie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera Sigma)

 

Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm sau rapsodie și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 24 Noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 17 noiembrie: Experiența gândirii și formarea prejudecăților. Filosofia în contexte interpretative actuale

 

Efortul de înțelegere al experiențelor noastre de viață este unul care caracterizează gândirea în genere, iar interpretarea sensului evenimentelor importante prin care trecem este o necesitate care ține de echilibrul nostru existențial. De foarte multe ori însă, în încercarea noastră de a ne înțelege viața, apelăm la explicații prefabricate și la tot soiul de prejudecăți care sunt disponibile în mediul nostru cultural. Sunt momente însă când ceea ce ni se întâmplă pare a fi un rezultat al hazardului, aparent fără explicație și care scapă eforturilor noastre de înțelegere. Acestea sunt momentele în care gândirea filosofică ne poate ajuta.

Problema interpretării și a înțelegerii sensului experiențelor noastre au fost, din cele mai vechi timpuri, de importanță cardinală pentru filosofie, disciplină care s-a definit încă de la începuturi ca efort de interpretare și înțelegere a lumii în care trăim și a ideilor pe care le avem. O dată însă cu epoca modernă, interpretarea a devenit în mod explicit obiectul de studiu al unei discipline filosofice de sine stătătoare, ce poartă numele de „hermeneutică”, cu trimitere la vechiul zeu grec al comunicării și interpretării, anume Hermes.

            În această săptămână vă propunem o incursiune în lumea teoriilor contemporane ale interpretării, pentru a vedea care sunt instrumentele filosofice prin care putem înțelege experiențele-limită ale vieții noastre, dar și care sunt cele mai importante prejudecăți pe care le avem cu privire la acestea.

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Universității din București, a volumului cu numărul 7 din seria „Studii în hermeneutica pre-judicativă și meontologie”, o serie de studii deja cunoscută și apreciată de publicul de specialitate din România, coordonată de chiar invitatul nostru din această seară, Viorel Cernica, cunoscut filosof și eseist, profesor universitar al Facultății de Filosofie din București și Cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 10 noiembrie: Mediul digital și virtualizarea existenței umane

 

O dată cu răspândirea exponențială a internetului din ultimele decenii, virtualitatea digitală a devenit din ce în ce mai prezentă în viața noastră. Ne facem cumpărăturile, ne plătim facturile sau ne rezervăm vacanțele în mediul virtual, dar tot din acest mediu ne procurăm informațiile zilnice, ținem legătura cu prietenii noștri sau ascultăm muzica preferată. Astfel, putem observa că existența noastră are o componentă virtuală pe care nu o putem nega și care pare a acapara toate domeniile activității noastre.

Acesta este și motivul pentru care, în cadrul ediției Izvoarelor de filosofie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre sensul virtualității în era informației digitale și rolul pe care ea îl joacă în viața noastră zilnică. Care însă sensul mai profund al virtualității? Este virtualitatea un fenomen specific epocii noastre sau o structură a umanului în genere? Care sunt celelalte ipostaze istorice ale virtualității? Care sunt trăsăturile definitorii ale virtualității digitale și cum afectează ea existența omului contemporan?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Doru Căstăian, doctor în filosofie, traducător și publicist. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, fiind desemnat, în anul 2018, profesor „Merito”. Începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și profesor asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, unde predă cursuri de bioetică și  gândire critică.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara zilei de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 noiembrie: Este posibil un „război drept”? Principii etice ale conflictelor armate

 

    Ultimii doi ani au fost marcați de mai multe conflicte armate foarte intens mediatizate, care au trezit, în fiecare dintre noi, sentimente puternice de anxietate și perplexități privitoare la motivele pentru care, la nivelul actual de civilizație, o rezolvare pașnică a conflictelor între țări pare a nu fi posibilă în toate cazurile.

Totodată însă, în acești ani, lumea filosofiei a fost marcată de mai multe dezbateri internaționale privitoare la etica războiului și la care sunt valorile etice ce trebuie respectate, astfel încât să putem vorbi despre un „război drept”. Chiar dacă aceste expresii par a fi contradicții în termeni, se poate argumenta că, chiar și în cazul conflictelor armate, există niște norme morale clare ce ar trebui urmate de fiecare dintre combatanți, astfel încât atrocitățile războiului și pierderile de vieți omenești să fie limitate.

Pentru ediția din 3 noiembrie a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o radiografiere a acestor dezbateri filosofice cu privire la conflictele armate și a principiilor etice care trebuie respectate în timp de război. 

Invitatul lui Cornel-Florin Moraru din această săptămână va fi Mihai-Valentin Cernea,  cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri incitante, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

                                                                                                

Realizator: Cornel-Florin Moraru