miercuri, 14 noiembrie 2018

Ediția din 16 Nov: Cum și de ce mai educăm? Perspective actuale în filosofia educației



Ediția din 16 noiembrie a Izvoarelor de filosofie este dedicată unei teme care ne privește în mod direct pe fiecare dintre noi și care creează, de obicei, dezbateri aprinse la nivelul societății actuale: rolul educației în viața omului contemporan și metodele optime prin care educația poate fi efectuată cu succes.
De la paideia antică, trecând prin universitățile medievale și, în sfârșit, ajungând în instituțiile școlare moderne, problema educației a fost o temă constantă de reflecție a filosofilor. Începând cu celebrul mit al peșterii din Republica lui Platon și până la cercetările interdisciplinare actuale, care împletesc neuroștiințele cu psihologia și filosofia, marea miză a filosofiei educației este găsirea unor modalități de a dezvolta armonios ființa umană și de a actualiza posibilitățile date, încă de la început, în natura noastră.
Cum mai putem educa în secolul inteligenței artificiale? Care sunt scopurile procesului de educație? Care este rolul educației în societatea românească actuală? De la aceste întrebări vom porni discuția de vineri seară alături de Doru Căstăian, filosof, traducător și profesor de științe socio-umane. Pretextul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Ratio et Revelatio, a cărții intitulate Cum și de ce (mai) educăm?, semnată de invitatul nostru.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 16 noiembrie, începând cu ora 21.10.


joi, 8 noiembrie 2018

Ediția din 9 nov. 2018, Spiritul enciclopedic în acțiune culturală. Simion Mehedinţi – 150 de ani de naștere


                                            SIMION MEHEDINȚI
„În ansamblul vieţii noastre sociale a apărut un tip de intelectual al cărui corespondent nu-l găsim cu uşurinţă în alte culturi, şi anume tipul omului de cultură care nu cultivă numai o specialitate ştiinţifică anumită, ci care reflectă la destinul global al culturii noastre şi care se simte răspunzător de întreaga orientare a civilizaţiei ţării.” 
Această concluzie pe care o extrăgea Tudor Vianu, interesat de cunoașterea profilul istoric al elitelor intelectuale românești, se aplică în mod fidel şi lui Simion Mehedinţi (1868-1962), personalitatea pe care o vom evoca, la împlinirea celor 150 de la naștere, în ediția din această săptămâna a Izvoarelor de filosofie.
Cu o înzestrare intelectuală remarcabilă, dar și cu o rectitudine morală exemplară, dominată de patriotism, Simion Mehedinţi a făcut din spiritul enciclopedic, dobândit cu râvnă cărturărească la București, Paris, Berlin și Leipzig, unde și-a făcut studiile, un mod constant de raportare la lumea faptele culturii şi civilizaţiei.
Puterile sale intelectuale sau exercitat, de-a lungul întregii sale vieți, în mai multe domenii deodată. Simion Mehedinţi nu este doar întemeietorul ştiinţelor geografice la români, fapt intrat deja în conștiința publică, ci și un etnolog cu o viziune metodologica ce și-a păstrat relevanța până în zilele noastre, deopotrivă, pedagog și profesor universitar,  autor de manuale de geografie și de lucrări cu profil educațional, îndrumător cultural, în calitatea sa de director al revistei Convorbiri literare, conferențiar la Ateneul Român și la Radio și, nu în ultimul rând, un incitant filosof al culturii.
Căci, așa cum remarca profesorul Gheorghiță Geană, „Mehedinţi se apropie de problemele culturii venind din etnografie. Ţelul său mărturisit este acela de a furniza cercetătorilor culturii nişte instrumente de analiză cât mai eficiente. Din joncţiunea între punctul de vedere etnografic şi forţa constructivă a autorului s-a ivit un sistem operaţional de filosofie a culturii.”
Ei bine, asupra acestui „sistem operațional de filozofie a culturii” al lui Siminon Mehedinți, se va concentra, în principal,  dezbaterea radiofonică ce-l are ca invitat pe cunoscutul antropolog şi filosof, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, profesorul universitar Gheorghiță Geană.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 9 noiembrie  2018, între orele 21.10 - 22.00.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!


Realizator: Constantin Aslam




joi, 1 noiembrie 2018

Izvoare de filozofie, 2 nov. 2018, Contribuții ale filosofilor români în cultura universală. Studiu de caz: Ștefan Lupașcu


În ciuda faptului că nu se bucură de celebritatea unor filosofi și scriitori precum Cioran, Eliade ori Eugen Ionescu, afirmați inițial în spațiul culturii franceze, românul trăitor în Franța, plecat din țară cu familia la vârsta de 16 ani, Ștefan Lupașcu (1900-1988) nu trebuie perceput ca un gânditor de a doua mărime. Scrierile sale științifice, logice și filosofice, publicate în limba franceză, comentate și asimilate de marii săi contemporani, dar și de o serie de actuali cercetători, specializați în cunoașterea meandrelor gândirii lui Lupașcu, argumentează încă o dată că valoarea unor opere creative nu trebuie confundată cu celebritatea conjuncturală și lauda publică de moment.
Datele de personalitatea creatoare, trebuie afirmat cu toată tăria, îl propulsează pe Ștefan Lupașcu în rândurile acelor români care s-au afirmat în străinătate, în domenii variate de cercetare, prin contribuțiile lor remarcabile. Absolvent al Liceul Buffon din Paris, student și absolvent de litere și științe la Sorbona, cercetător pentru o bună perioadă de timp la „Centrul Național de Cercetare Științifică”, Ștefan Lupașcu a fost încă de timpuriu preocupat de cercetările științifice de avangardă ale epocii în care a trăit, în mod cu totul special de fizica cuantică, și a propus soluții logico-filosofice incitante și constructive la celebrele paradoxuri legate de binomul corpuscul-undă.
Mai mult decât atât, constatând că există un divorț major între știință și filozofie care a urmat, pare-se,  imperativul lui Newton, „fizica ferește-te de metafizica”, Lupașcu a încercat să reunifice într-o perspectivă necontradictorie ceea ce noi, în mod curent, gândim contradictoriu.
Cum evaluăm astăzi încercarea lui Ștefan Lupașcu de a unifica într-un întreg necontradictoriu acele domenii ale cunoașterii pe care noi le gândim în separație și excludere?
Aceasta este întrebarea emisiunii pe care v-o propune Izvoarele de filozofie din această vineri, într-o încercarea de recompunere a personalității filosofice și științifice ale lui Ștefan Lupașcu. Pretextul acestei dezbateri îl constituie comunicarea dnei Ramona Ardelean, dr. în filozofie, cu titlul: Cum putem gândi unitar (și moral) complementaritatea contradictorie sau terțul inclus la Ștefan Lupașcu, prezentată în cadrul lucrărilor celei de-a doua ediții a Conferinței Naționale, „Gânditori români în cultura universală, 100 de ani de Marea Unire”, organizată de Catedra de științe socio-umane a Universității Politehnica din București, conferință ce-și desfășoară lucrările în ziua de vineri 2 nov. 2018.  
Invitat în studio este, firește, dna Ramona Ardelean, lector univ. asociat la Universitatea Tehnică de Construcții din București. Cu o formație interdisciplinară, master în psihanaliză, preocupări de fizică cuantică și etică, finalizate în teza de doctorat, lecturi în metafizică, invitata noastră este, deopotrivă, și o prezență publică cunoscută prin eseurile și articolele sale inspirate, publicate regulat în prestigioase reviste de cultură și reflecție precum „Cultura”, „Contemporanul”, „Timpul” „Dilema”.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 2 nov. 2018, între orele 21.10 - 22.00.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici
Realizator: Constantin Aslam