miercuri, 24 octombrie 2018

Ediția din 26 octombrie: Actualitatea frumosului și spectrele criticii. Incursiuni filosofice în lumea artei




Pentru ediția din 26 octombrie a Izvoarelor de filosofie vă propunem o incursiune în lumea filosofiei și criticii de artă alături de prof. univ. dr. Petru Bejan, alături de care vom pune în discuție relevanța ideii de frumos pentru arta contemporană, precum și modalitățile filosofice prin care putem surprinde această idee considerată, încă de la Platon, ca fiind una dintre cele mai dificil de definit și imposibil de gândit până la capăt.
Dintre toate ideile filosofice, cea de frumos a avut probabil una dintre cele mai îndelungate cariere, fiind prilej de reflecție a celor mai strălucite minți din toate perioadele gândirii occidentale. De la viziunea metafizico-teologică asupra frumosului din Enneadele lui Plotin, până la gândirea hermeneutică a lui H.-G. Gadamer, ideea de frumos a trecut printr-o sumedenie de ipostaze. Gândită ca nume a lui Dumnezeu în Evul Mediu creștin, frumosul a intrat în Renaștere prin gândirea hermetică a Academiei platonice de la Florența pentru ca, în perioada modernă, să dea naștere sistemului artelor frumoase, sistem după care multe dintre Universitățile contemporane de arte sunt organizate. Cu toate acestea, sub semnul postmodernității, ideea de frumos pare să pălească, lăsând locul altor categorii estetice, cum ar fi urâtul, șocantul, absurdul, grotescul ș.a.m.d.
Ce rol mai are ideea de frumos pentru omul contemporan? Care sunt problemele filosofice ridicate de arta actuală? Cum putem privi arta prin ochii unui filosof? Acestea sunt întrebările de la care vom începe discuția noastră cu Petru Bejan, filosof, eseist și critic de artă, președinte al Asociației Filosofice de Limbă Franceză din România, președinte al filialei Iași a Societății Române de Filosofie și profesor de estetică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a volumului „Le Beau” („Frumosul”), un volum impresionanat care strânge laolaltă sub aceleași coperți lucrările celui de-al XXXVI-lea congres al Asociației societăților de filosofie de limbă franceză, care a avut loc la Iași, în anul 2016.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 26 octombrie, începând cu ora 21.10.


joi, 18 octombrie 2018

Ediția din 19 Octombrie: Virgil Nemoianu - Reîntemeieri ale filosofiei culturii în postmodernitate.





Pentru data de 19 octombrie vă propunem o ediție specială a Izvoarelor de filosofie care-l va avea ca invitat pe celebrul eseist, critic literar și filosof al culturii, Virgil Nemoianu, alături de care vom supune dezbaterii posibilitatea reîntemeierii filosofiei culturii în contextul postmodernității, precum și destinele culturale ale acestei forme de filosofare în era globalizării, multiculturalismului și a lumilor virtuale.
Mai are vreun sens să medităm asupra culturii într-o eră a științei? Cum se mai poate face astăzi filosofia culturii, după ce marile proiecte filosofice din domeniu pare că au eșuat? Suntem condamnați să trăim într-un „aici” și „acum” continuu, fără o perspectivă a trecutului sau mai putem recupera, într-o logică postmodernă, întreaga tradiție filosofică și culturală occidentală? Acestea sunt principalele întrebări de la care vom pleca în discuția noastră pentru a pune în lumina gândirii sensul postmodernității și rolul pe care filosofia culturii îl mai are într-o lume în care culturile tind să se întrepătrundă până la confuzie.
Invitatul nostru, Virgil Nemoianu, doctor honoris causa a multiple universități românești și membru onorific al Academiei Române, este la ora actuală unul dintre cei mai reputați intelectuali români la nivel mondial. Specialist în literatură comparată și filosofia culturii, influențat de neo-platonism și neo-kantianism, Virgil Nemoianu a predat la catedrele unora dintre cele mai celebre universități din lume, dintre care menționăm Universitatea din Cambridge, din Londra, de la Berkeley și din Cincinnati. Opera sa abordează un orizont vast de teme și domenii, de la critica literară la teoria literaturii, de la filosofia culturii la istoria filosofiei și de la traduceri literare până la romane și eseuri memorialistice.
Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, în cadrul unui proiect editorial ambițios al editurii Spandugino, a două volume din colecția de Opere semnate de Virgil Nemoianu. Este vorba despre cel de-al nouălea volum, intitulat Postmodernismul și identitățile culturale. Conflicte și coexistență, și volumul cu numărul zece, intitulat Arhipelag Interior. Eseuri autobiografice.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 19 octombrie, începând cu ora 21.10.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.



marți, 9 octombrie 2018

Ediția din 12 oct. 2018, Declarația Universală a Drepturilor Animalului – 40 de ani de dezbateri filosofice și etice


 Se împlinesc, în aceste zile, 40 de ani de la Declarația Universală a Drepturilor Animalului, proclamată solemn la Casa UNESCO din Paris, la 15 oct. 1978, eveniment care a generat deja, în întreaga lume, o serie de dezbateri interdisciplinare evaluative, la care participă atât specialiștii din domeniile complexe ale științelor vieții, cât filosofii și eticienii interesați de problematicile morale pe care le ridică drepturile animalului. ( A se vedea, textul „Declarației…” la adresa: http://fpam.ro/wp-content/uploads/2012/11/Declaratia-Universala-a-Drepturilor-Animalelor1.pdf). 
            Prin acest document, omul, în calitatea lui de „cel mai iscusit vânător și cel mai feroce prădător”, aflat prin aceasta în vârful lanțului trofic al vieții terestre, a conștientizat că, pe lungă durată, nu poate supraviețui fără a încheia un „parteneriat” juridic și etic cu animalele cărora trebuie să li se acorde, similar ființei omenești, o serie de drepturi naturale ce trebuie nu doar recunoscute, ci și protejate.
            În cei 40 de ani de la Declarația Universală a Drepturilor Animalului, în timpul scurs până azi, am fost consecvenți cu propriile noastre idei generoase privitoare la drepturile imprescriptibile ale animalului?
Aceasta este întrebarea principală la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, într-o tentativă de evaluare critică a principalelor dileme etice cu care se confruntă, în raport cu animalele, umanitatea actuală. Între altele, vom discuta despre legitimitatea etică de a sacrifica animalele pentru a ne hrăni, despre insolita idee de „eliberare a animalelor”, apoi despre  experimentarea pe animale a diverselor ipoteze științifice ori despre marile probleme etice ridicate de animalele produse în laborator numite și „himere biologice”, nu în ultimul rând, despre suferința pe care omul o împărtășește cu multiple ființe vii.  
            Invitat în studio este prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, Prodecan al Facultății de filozofie, cunoscut filosof și etician care a întreprins ample explorări conceptuale în domeniul drepturilor animalului, sintetizate și într-o lucrare recentă apărută la Editura Institutul European din Iași, Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice.
Vă așteptăm, așadar, vineri 12 oct. 2018, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la întâlnirea cu dl prof. Constantin Stoenescu.
 Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

Realizator: Constantin Aslam

miercuri, 3 octombrie 2018

Ediția din 5 Octombrie: Explorări filosofico-psihologice ale identității românești. Studiu de caz: Constantin Rădulescu-Motru



Fiind unul dintre cei mai mari gânditori de sistem ai filosofiei noastre, conectat la filosofia occidentală a vremurilor sale, citat de filosofi influenți precum celebrul gânditor francez Henri Bergson, C. Rădulescu-Motru reprezintă încă un centru major de interes pentru cercetătorii filosofiei românești. 
Perceput chiar din timpul vieții ca un veritabil „patriarh al fillosofiei româneșt”, C. Rădulescu-Motru a dat, prin efortul său creativ, tonul construcției filosofice sistematice și, în plan mai general, a adus prin scrierile sale cu deschidere enciclopedică, contribuții decisive la occidentalizarea culturii reflexive românești. 
În același timp, Rădulescu-Motru a fost și un gânditor subtil al identității naționale românești pe care a tematizat-o printr-o serie de concepte precum: „neamul românesc”,  „etnicul românesc”, „psihologia poporului român”, „vocație” etc. prin intermediul cărora  a încercat să înțeleagă felului specific de a fi al românilor în lume. 
În ediția din 5 octombrie, într-o emisiune dedicată Centenarului Marii Uniri, vom explora modurile în care mai putem gândi astăzi identitatea românească, firește, plecând de la filosofia lui C. Rădulescu-Motru, respectiv de la principalele sale concepte cu „încărcătură” culturală și națională. 
Cât de actuale sunt considerațiile lui C. Rădulescu-Motru asupra identității românești? Mai putem folosi astăzi conceptele de „neam” ori „etnic” în definirea identității românești? Care sunt raporturile dintre personalitatea individuală și personalitatea colectivă în cultura românească? 
Invitat în studioul Radio România Cultural este filosoful Viorel Cernica, bun cunoscător al culturii reflexive românești, profesor titular al cursului de filozofie românească de la Facultatea de filozofie a Universității din București și cercetător la Institutul de filozofie și psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, departamentul de Filosofie românească.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuțiilor, ca de obicei, vineri, pe data de 5 octombrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru