marți, 17 iulie 2018

Ediția din 20 iulie 2018: Înainte și după Marea Unire. Coordonate naționale și europene ale filosofiei românești


Cu ocazia sărbătoririi celor 100 de ani de la realizarea Marii Uniri, emisiunea Izvoare de filozofie vă propune o serie de explorări radiofonice în cuprinderea unui serial cu un titlu sugestiv și, sperăm, incitant: Înainte și după Marea Unire. Coordonate naționale și europene ale filosofiei românești.
Acest serial dedicat sărbătorii Centenarului Marii Uniri, conceput împreună cu colegul nostru Cornel-Florin Moraru, tematizează funcțiile culturale, social-politice și educaționale ale filosofiei, determinații care au contribuit la consolidarea identității și conștiinței de sine colective ca etapă premergătoare unirii politice a tuturor românilor într-un stat.
Serialul radiofonic pe care-l propunem subliniază faptul că, într-un fel sau altul, marile personalități care au contribuit, cultural, spiritual și politic, la unirea tuturor românilor într-un stat unitar, posedau o înaltă cunoaștere a culturii și filosofiei europene – în mod special domeniile legate de filosofie politică, filosofia culturii și filozofia valorilor – domenii din care au preluat argumentele aduse în sprijinul ideii naționale și a legitimității unui stat al tuturor românilor.
Unele episoade vor fi dedicate filosofilor români semnificativi care au adus după Marea Unire, prin sistemele lor de gândire, contribuții originale în cultura reflexivă europeană și universală, toate acestea fiind posibile, într-un mod mediat firește, de existența statului român care a promovat permanent ideea unei națiuni de cultură, despre care au vorbit cu atâta fervoare toți cărturarii noștri de la Școala Ardeleană încoace.
Dezbaterea pe care v-o propuneam în această vineri, 20 iulie 2018, se concentrează asupra unei idei extrem de controversate în spațiul nostru intelectual și anume ideea de „filozofie românească”.
Filosofia ca exercițiu intelectual imaginativ, creator și deopotrivă lucid și critic, pe scurt filosofia ca meditație a gândirii raționale și universale, posedă amprenta culturii și limbii în care apare? În ce sens putem vorbi despre un specific cultural ori național al filosofiei? Ce-ar trebui să înțelegem prin expresia „filozofie românească”? Cum se corelează aspectele particulare, culturale ori individuale, implicate într-un demers rațional ce se dorește a fi universal? În final, ce este românesc și ce este universal în filosofia românească?
Invitatul emisiunii este prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, Prodecan al Facultății de filozofie, autorul unei cărți recente Încercări de istoria filosofiei românești, apărută la Editura Universității din București, lucrare ce se interogează analitic asupra multiplelor înțelesuri pe care trebuie să le asociam conceptului „filozofie românească”.
Vă asteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 20 iulie, 2017, între orele 21.10-22.00.

Realizator: Constantin Aslam

marți, 10 iulie 2018

Ediția din 13 iulie 2018: Dictatură, dominație politică și libertate în mediul universitar comunist și post-comunism. Abordări filosofice, interdisciplinare și comparatiste




Conferința Societății pentru Studii Românești, Looking Forward Throught the Past,  ce și-a desfășurat lucrările în București, în perioada 26-30 iunie 2018, a adus în prim plan o cuprinzătoare agendă de cercetare interdisciplinară privitoare la o serie de probleme controversate cum ar fi de pildă, cele legate de istorie globală, istorie locală, memorie culturală, democratizare, naționalism și regionalism, cetăţenie, migraţie şi integrare europeană, justiție tranzitorie și, nu în ultimul rând, chestiuni legate de studiul sistematic al deceniilor dominației  comunismului, atât în România cât și în spațiul Sud-est european. (A se vedea: http://www.lapunkt.ro/2018/06/conferinta-societatii-pentru-studii-romanesti-srs-26-30-iunie-2018-la-bucuresti-romania100-looking-forward-through-the-past/).
Am extras pentru dezbaterea din această săptămână o incitantă comunicare susținută de Manuela Ungureanu, profesor la Facultatea de Arte și Științe, Universitatea British Columbia din Canada, filiala Kelowna, Okanagan, dedicată analizei interdisciplinare a corelației dintre dictatură și libertate în mediul universitar din perioada comunistă și postcomunistă, cu accent pe aspectele metodologice ale cercetărilor întreprinse în această arie tematică.
Ce rețea conceptuală este activată de comunitatea internațională implicată în cercetările totalitarismelor de secol XX? Care sunt teoriile sociale adecvate analizei acestui segment de istorie plin de tragedii și imense suferințe? Ce poziție au ocupat universitățile în perioada dictaturilor? În sfârșit, cum putem înțelege cazul particular al României în contextul mai larg al comunismului din Sud-estul Europei?
            În jurul acestor întrebări se va concentra convorbirea pe care o realizez,  plecând de la cercetările comparative și interdisciplinare ale doamnei profesor Manuela Ungureanu, în această vineri, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, între orele 21.10-22.00.  

Realizator: Constantin Aslam



miercuri, 4 iulie 2018

Ediția din 6 iulie 2018, De la Eul propriu la Sinele lărgit. Reflecții critice pe marginea jurnalelor filosofice


Ce fel de oameni sunt filosofii? „Dascăli de conștiință”, cum spuneau Augustin ori Pascal, ce-și propun să trezească, să edifice și să reconstruiască pe dinăuntru omul? „Animale metafizice”, cum îi definea Schopenhauer, adică oameni cu (supra) dotări cognitive și emoționale, cotropiți de uimire și interesați doar de contemplarea „gratuită” a misterului lumii? „Ființe suferinde”, oameni care sunt preocupați exclusiv de înfruntarea morții, așa cum ne spune Kirkegaard?  O personalitate care se dăruiește pe sine celorlalți, fără să aștepte nimic în schimb, cum susține Petre Țuțea?
Ei bine, ediția din 6 iulie a Izvoarelor de filozofie, își propune să tematizeze acele scrieri în care filosofii vorbesc nu doar despre idei, ci și despre ei înșiși în calitatea lor de oameni preocupați, ca și noi, de probleme banale și lumești, ce par a nu avea o miză filosofică.
Pretextul acestei dezbateri îl constituie apariția unei lucrări insolite în spațiul culturii noastre reflexive, Jurnal domestic. Însemnările unui in-formator, semnată cunoscutul eseist și filosof Ion Dur, profesor universitar la Școala doctorală de științe umaniste a Universității de Nord din Baia Mare, o carte în care Eul biografic, dominat de întâmplare și conjunctură, se împletește cu ceea ce este mai adânc în noi, cu Sinele lărgit, cum ar spune Noica, pe care-l redescoperim ori de câte ori mintea se poziționează filosofic.
Vă invit să fiți alături de noi, de filosoful Ion Dur și redactorul emisiunii, în dezbaterea ce va fi pusă în undă de Radio România Cultural, vinerea acesta, ca de obicei, între orele 21.10-22.00. 
Realizator: Constantin Aslam 

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.