joi, 28 februarie 2019

Ediția din 1 martie 2019, De la „muzica sferelor” la teoria corzilor. Ce aflăm despre noi înșine ascultând universul?



Teoria corzilor, poate ce mai spectaculoasă descoperire a fizicii recente, ce argumentează matematic că particulele elementare sunt de fapt corzi mici invizibile din care „emană materia” prin vibrație, analog cu modul în care noi cântăm la instrumentele cu corzi, readuce în dezbatere nu doar valabilitatea ideii de „muzică a sferelor”, despre care vorbea Pitagora, ci și problematicile legate de modul în care, prin simțurile noastre, avem acces la straturile de profunzime ale realității.
Este limpede că dacă plecăm de la aceste teorii care, într-un fel sau altul, susțin că sistemul armonic al sunetelor percepute și cunoscute de către noi reprezintă un caz particular al armoniei cerești, atunci ar trebui să spunem că, în ordinea cunoașterii, simțul auzului are o întâietate în raport de simțul vederii.
Putem admite această idee a precedenței epistemologice a auzului față de văz, în condițiile în care noi avem convingerea că vederea este principalul simț în cunoaștere?  Care dintre aceste simțuri detectează mai bine dimensiunile nevăzute ale universului: urechea muzicianului sau ochiul astronomului? Modulațiile sunetelor, a ritmurilor și vibrațiilor preced forma, culoarea și perspectiva vizuală?
În jurul acestor întrebări, care se interoghează filosofic asupra corespondenței dintre natura și structura intima a universului cu natura și structura simțurilor noastre - cum ar spune filosofii Renașterii, corespondența dintre macrocosmos și microcosmos - ne vom concentra în dezbaterea din această săptămână a Izvoarelor de filosofie.
Invitată în studio va fi dna dr. în filosofie Ramona Ardelean, cunoscută eseistă, autoare de articole și cărți filosofice interdisciplinare, lect. univ. asociat la Universitatea Tehnică de Construcții din București.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 1 martie 2019, între orele 21.10-22.00.
Realizator: Constantin Aslam

marți, 19 februarie 2019

Ediția din 22 februarie - Abecedarul gândirii grecești antice. Literele beta și gamma





Pentru ediția din 22 februarie a Izvoarelor de filosofie ne propunem să continuăm exercițiul cultural inedit început în luna decembrie a anului trecut cu cel de-al treilea episod al Abecedarului gândirii grecești, serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii captivante.
De această dată a venit timpul să ne oprim asupra cuvintelor cu miză filosofică trecute în dicționarele grecești la literele beta și gamma, cuvinte care au trecut de mii de ori prin mâna scribilor din Antichitate și Evul Mediu pentru a ajunge la noi. În cele 50 de minute de emisie vom încerca să refacem pe scurt traseul istoric ale acestor cuvinte-tezaur în cultura europeană antică și medievală, până la sensurile inițiale, pentru a obține o viziune istorică de ansamblu asupra unora dintre problemele care și astăzi sunt puse în discipline filosofice precum epistemologia, ontologia, etica sau logica. Printre ele, vom întâlni idei cu greutate filosofică, precum cele de gen (γένος), voință (βουλή), viață (βίος), cunoaștere (γνῶσις) sau geneză (γένεσις).
Pentru a ne ghida în aceste ținuturi pline de mister ale limbajului filosofic Antichitatea grecească, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume, 2400 de pagini și din care au apărut deja 4 volume.
Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 22 februarie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în lumea antică ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.

miercuri, 13 februarie 2019

Ediția din 15 februarie - Filosofie practică și practică filosofică. Filosofia în viața de zi cu zi.





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propunem o dezbatere despre locul filosofiei în societatea actuală, despre rolul terapeutic al acesteia și despre modalitățile în care o putem integra în viața noastră de zi cu zi.
Definindu-se încă din Antichitate, în același timp, drept cunoaștere de sine și grijă pentru sine, filosofia și-a propus dintotdeauna să aducă un plus de claritate și coerență în viețile noastre. Mărturie pentru acest lucru stau toate curentele filosofice ale Antichității târzii – cum ar fi stoicismul, epicureismul sau hedonismul –, precum și filosofia bizantină a Evului Mediu. Odată cu  venirea modernității și cu instituționalizarea filosofiei în Universități, această latură practică a filosofie a început să devină din ce în ce mai puțin prezentă. În afara mediului academic există însă o sumă de gânditori care încearcă să recupereze valențele practice ale filosofiei și să reintegreze această disciplină în viața de zi cu zi a omului de rând.
Ce relevanță mai are filosofia pentru societatea noastră? Cum putem deveni mai buni practicând filosofia? Care sunt principalele moduri în care filosofia ne poate ajuta să trecem peste greutățile și neliniștile existenței de zi cu zi? Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de vineri alături de invitatul nostru Laurențiu Staicu, prof. univ. dr. al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și membru fondator al Asociației Române de Filosofie Practică.
Vă așteptăm să vă alăturați acestei discuții radiofonice, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural sau online pe site-ul nostru, vineri, pe data de 15 februarie, începând cu orele 21.10.


miercuri, 6 februarie 2019

Ediția din 8 februarie - Gâlceava filosofilor cu lumea comerțului. Incursiuni filosofice în economie



Pentru ediția din 8 februarie ne pregătim să explorăm cu instrumentele gândirii domeniul economiei și să punem în discuție presupozițiile filosofice și dilemele etice ale acestui domeniu, precum să  limitele morale ale activităților economice.  
Deși economia modernă se percepe pe sine ca știință, ea a fost totodată și unul dintre subiectele asupra cărora au reflectat filosofii din toate timpurile. De la dialogul despre economie al filosofului grec antic Xenofon, discipol al lui Socrate, până la filosofii economiei contemporani, domeniul schimburilor comerciale și al principiilor după care acestea se desfășoară a avut dintotdeauna, pe lângă miza concret-economică, și una filosofică: Cum ar trebui să ne gospodărim viața? Care sunt presupozițiile și prejudecățile pe care teoriile economice le ascund? Spune oare modul în care ne raportăm la economie ceva despre înclinațiile și impulsurile noastre? Poate fi totul vândut și cumpărat sau există limite ale schimburilor comerciale?
La toate aceste întrebări și la multe altele conexe vom încerca să schițăm niște răspunsuri alături de Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etica economică.
Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri radiofonice, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 8 februarie, începând cu orele 21.10.

Realizator: Cornel-Florin Moraru