Încă din Antichitate, influența
artei ca o forță socială – fie în sens pozitiv, fie în sens negativ – a fost
recunoscută de toți marii filosofi. Fie că vorbim despre reticența lui Platon
față de artiști sau de rolul educativ pe care Aristotel ori Augustin îl
atribuie artei, de fiecare această activitate umană a fost văzută ca una dintre
cele mai importante instituții sociale. Înaintând însă spre secolul XX și spre
contemporaneitate, putem observa că, pe măsură ce raporturile sociale se
complică și discursul politic se radicalizează, și rolul artei în societate se
schimbă și discursul artistic însuși devine din ce în ce mai radical.
Pe măsură ce societatea
actuală tinde spre consumerism și entertainment, arta însăși a ajuns să își
redefinească scopul social, precum și instrumentele de expresie. Ea devine,
într-o anumită măsură, o comoditate, un „obiect de schimb”, care nu mai
trezește sentimente autentice, ci este, mai degrabă, un mediator indirect al
relațiilor sociale. Vernisajele devin contexte de socializare, concertele devin
mijloace de distracție, iar muzeele – simple obiective turistice pe care le
bifăm pe harta de fiecare dată când călătorim. Cum se mai definește arta în
contextul societății actuale? Mai poate juca arta rolul unei forțe sociale
revoluționare? Care este raportul artei „pop” sau „de consum” cu arta
„rafinată”?
Acestea sunt întrebările
asupra cărora ne vom concentra în discuția noastră de vineri, 1 noiembrie, prilejuită de un eveniment editorial insolit
în cultura noastră – Apariția la Editura Universității din București a celui
de-al treilea volum al revistei International Journal of Aesthetics and
Philosophy of Culture. Este vorba despre un volum coordonat de Knut Ove
Arntzen (profesor de studii teatrale la Universitatea din Bergen, Norvegia),
Karoline Skuseth (membra a Performing Arts Hub, Norvegia) și Oana Șerban
(asistent universitar al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din
București), care cuprinde contribuții ale unora dintre cei mai importanți la
ora actuală artiști, teoreticieni și filosofi ai artei, pe tematica relației
dintre artă și societate în contextul lumii în care trăim.
Alături de Cornel Moraru
în studioul Radio România Cultural va fi prezentă una dintre coordonatoarele
volumului, Oana Șerban – doctor în filosofie, cercetător al Centrului de
Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF) și autoare a mai multor cărți
de specialitate, dar și literare, printre care amintim Capitalismul Artistic –
Consumul operei de artă în patru pași, carte apărută în anul 2015.
Vă așteptăm și pe
dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, de data
de 1 noiembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau
online pe www.radioromaniacultural.ro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu