miercuri, 24 iunie 2020

Ediția din 26 iunie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa ( partea a 2-a)



Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
De această dată, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate din alfabetul grecesc, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce se referă celebrul catharsis (κάθαρσις) aristotelic, cum priveau grecii ideea de frumos (gr. καλός) și multe alte delicii lingvistico-filosofice.
Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 17 iunie 2020

Ediția din 19 iunie: Discriminarea programată. Incursiune în etica inteligenței artificiale și internetului




Apariția și dezvoltarea exponențială a informației accesibile pe internet și a algoritmilor de inteligență artificială ce o folosesc a dus la perpetuarea unor dileme etice care, până nu de mult, se aplicau doar inteligenței umane. Tocmai de aceea, intuițiile noastre morale sunt puse astăzi într-o dificultate fără precedent, de vreme ce ele nu au fost construite să se aplice algoritmilor și lumii virtuale, ci doar acțiunilor omenești.
După cum arată multiple studii însă, roboții inteligenți sunt susceptibili la multiple tipuri de discriminare rasială și de gen. Mai mult decât atât, ei tind să perpetueze prejudecățile și stereotipurile umane care stau la rădăcina multor acte reprobabile din punct de vedere moral. Acest lucru este cu atât mai problematic cu cât, la nivelul actual de dezvoltare, acești algoritmi nu au, ei înșiși, o conștiință etică, nefiind capabili să resimtă rușine sau vinovăție.
Tocmai de aceea se pune problema, în multiple comunități filosofice din întreaga lume, a  dezvoltării unui cadru etic mai mult sau mai puțin rigid, care să guverneze lumea virtuală și inteligenta sau inteligențele care o populează. Care sunt coordonatele generale ale acestui cadru? Cum ajunge un simplu algoritm să discrimineze pe criterii de gen? Poate fi discriminarea programată? Cine este responsabil de această situație – programatorul sau algoritmul însuși?
Acestea sunt întrebările de la care pornim dezbaterea pe care v-o propunem pentru această săptămână la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, doctor în filosofie, lector universitar al Facultății de filosofie din București și director adjunct al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției de vineri, 19 iunie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.


marți, 9 iunie 2020

Ediția din 12 iunie: Tehnologie vs. natură. Ritmurile vieții post-pandemice




Evenimentele neașteptate ale acestui început de an au determinat, pe de o parte, o schimbare a atitudinii noastre față de lume și, pe de alta, o schimbare a ritmului vieții fiecăruia dintre noi. Odată înstrăinați de activitățile și rutinele noastre zilnice, ne-am refugiat pentru mai bine de trei luni, fie în natură, fie în lumea virtuală a tehnologiei, în speranța de a ne găsi liniștea și echilibrul, dar și pentru a ne putea îndeplini, în continuare, sarcinile cotidiene.
Astfel însă, se redeschide o dispută filosofică veche de când filosofia însăși, care necesită un răspuns adaptat zilelor noastre. Încă din Antichitatea greacă, dihotomia dintre natural și artificial a fost una centrală discursului filosofic și, de-a lungul timpului, a atras atenția majorității marilor filosofi. Odată cu apariția tehnologiei moderne însă, această problemă se putem mai stringent, în măsura în care lumea virtuală a tehnologiei tinde să ne despartă din ce în ce mai mult de natură. Cum trebuie trăită o viață echilibrată? Ce rol va juca tehnologia în viețile noastre de acum înainte? Cum ne putem reîntoarce la natură într-o din ce în ce mai artificială?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Laurențiu Gheorghe, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și specialist în filosofie moral-politică.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției din data de 12 iunie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.


luni, 1 iunie 2020

Ediția din 5 iunie: Umanitatea secolului XXI și noua epocă a filosofiei



Pentru ediția din data de 5 iunie vă propunem o dezbatere privitoare la natura omului și la înțelegerea istorică a umanității. Prilejul acestei dezbateri îl constituie apariția de curând, la Editura Institutului European, a volumului Epoca spiritului semnat de Adrian Niță – o cercetare captivantă privitoare la ideile care au servit, de-a lungul timpului, pentru a explica unicitatea omului și locul său în univers: este vorba despre ideile de suflet, rațiune și spirit.
Dintre toate întrebările filosofice, întrebarea „ce este omul?” a fost, probabil, una dintre cele mai des puse în filosofia din toate timpurile. Dar răspunsul la această întrebare pare că nu este nici astăzi fixat.  Privind înapoi la istoria filosofiei, putem observa că, de-a lungul timpului, mintea gânditorilor s-a orientat către diverse idei ce promiteau o înțelegere a esenței umanității, niciuna dintre acestea nefiind considerate a descrie fără rest și fără rezerve această ciudată și paradoxală ființă care este omul.
În cele 50 de minute de emisie ne propunem să revizităm unele dintre cele mai importante definiții ale omului din istoria filosofiei, pentru a vedea cum mai putem noi, astăzi, să ne înțelegem pe noi înșine și lumea în care trăim.
Invitatul lui Cornel-Florin Moraru pentru această ediție este cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și autor al cărții luate ca pretext al acestei dezbateri.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 5 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 26 mai 2020

Ediția din 29 mai De la milă la empatie. Ipostazele unui sentiment al alterității.




Dintre toate sentimentele umane, cel al milei este, de departe, unul dintre cele mai dezbătute în filosofia din toate timpurile. Asta deoarece, ca sentiment social, el este unul dintre sentimentele fundamentale care ne structurează raportarea la ceilalți și la propria noastră persoană. Mila ne pune în comuniune și ne face mai înțelegători față de semenii noștri și, tocmai de aceea, merită să fie pusă sub reflecția gândirii noastre în mod constant. Pentru ediția de săptămâna aceasta a Izvoarelor de Filosofie vă propunem o dezbatere privitoare la rostul milei în societatea zilelor noastre.
Încă de la Aristotel, importanța acestei trăiri a fost subliniată cu tușe groase. Ea este atât un sentiment „estetic”, cât și unul „politic”. Ea este vizată atât de actorii tragediilor care încearcă să ne trezească emoții puternice, cât și de retorii care încearcă să ne convingă de oportunitatea unor acțiuni politice. Mai mult decât atât, de-a lungul întregului Ev Mediu creștin, mila a fost văzută ca un sentiment religios, care lasă să se manifeste iubirea față de semeni. Dar ce înseamnă, de fapt, această milă? Cum apare ea? Cum s-a modificat înțelegerea noastră asupra milei în momentul în care ea s-a transformat, în coordonatele psihologiei contemporane, în empatie?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute de emisie alături de invitatul nostru, Horia Vicențiu Pătrașcu, doctor în filosofie și eseist, autor al mai multor lucrări de filozofie și lector al Departamentului de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 29 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 19 mai 2020

[Podcast] Ediția din 22 mai Vaccinarea - între responsabilitate socială și decizie individuală.





Problema vaccinării este unul dintre cele mai sensibile și, în același timp, importante subiecte de dezbatere al vremurilor noastre. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre dimensiunea socială și cea individuală a acestei discuții, precum și despre principalele provocări filosofice și etice cu care orice argumentare pro sau contra vaccinare ar trebui să se confrunte.
Încă de la apariția sa în de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, practica medicală a vaccinării a împărțit peisajul cultural european în două tabere. Pe de o parte, au existat cei ce vedeau vaccinarea ca o promisiune pentru un viitor mai bun al omenirii prin eradicarea unora dintre cele mai groaznice maladii. De cealaltă parte, se grupau cei care priveau acest procedeu cu scepticism și îngrijorare. Astăzi aceste două tabere s-au polarizat, astfel încât dezbaterile despre necesitatea, oportunitatea și siguranța vaccinurilor a pătruns poate mai mult decât niciodată în spațiul public. Constituie oare vaccinarea obligatorie o violare a libertății individuale? Care sunt problemele etice ridicate de vaccinare? De ce a creat acest subiect discuții atât de aprinse și viscerale?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute de emisie alături de invitatul nostru, Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 22 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .



marți, 12 mai 2020

[Podcast] Ediția din 15 mai - Gândire critică și practică filosofică. Aplicații ale filosofiei în viața omului contemporan




Deși cel mai adesea când ne gândim la filosofie, ne gândim la discuții specializate și abstracte, la analiză logică și conceptuală sau la exegeze extinse ale gânditorilor din trecut, cultura contemporană a scos din nou la iveală o altă fațetă a filosofiei ascunsă de secole bune: practica filosofică. Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o incursiune în lumea filosofiei din afara mediului academic, pentru a vedea un alt mod de a folosi noțiunile și tehnicile filosofice în vederea rezolvării problemelor noastre existențiale și a conflictelor interioare.
În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție, vom redescoperi concepte filosofice cu rezonanță practică, care au făcut carieră în diverse epoci ale istoriei, dar care, pe măsură ce filosofia însăși a năzuit să se definească ca știință și disciplină academică, au fost încetul cu încetul uitate. Cum putem folosi dialogul socratic pentru a comunica mai bine cu semenii noștri și pentru a ne înțelege mai bine pe noi înșine? Care este rolul gândirii critice în viața omului contemporan? Cum ne putem folosi de „dubla argumentare” pentru a ne schimba atitudinea rigidă față de lume și față de cei din jurul nostru?
Acestea sunt întrebările la care ne propunem să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Andrei Simionescu-Panait, doctor în filosofie și lector universitar. Pe lângă activitatea didactică, el lucrează și ca antrenor de gândire critică, fiind practician filosofic confirmat al Institutului de practici filosofice din Paris. Andrei mai organizează ateliere și serii de pregătire individuală în filosofie și gândire critică pentru profesori, manageri, psihologi și experți HR. El lucrează în acest moment la cartea sa despre tehnicile consultației filosofice.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 15 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


joi, 7 mai 2020

Ediția din 8 mai - Abecedarul gândirii grecești antice: Limbajul filosofico-medical al Antichității (partea a 2-a)




Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești cu a doua parte a ediției speciale dedicate limbajului filosofico-medical grecesc.
Cum am început să arătăm și cu două săptămâni în urmă, încă din perioada clasică a filosofiei grecești, filosofia a fost văzută în strânsă legătură cu medicina, fiind percepută ca o „medicină pentru suflet”.  Acest lucru se vede cu claritate cei mai celebri gânditori ai epocii clasice a filosofiei grecești, Platon și Aristotel, care fac numeroase paralele între medicină și filosofie, precum și împrumuturi de termeni medicali în domeniul gândirii lor metafizice sau estetice. Cele 50 de minute de emisie vor constitui un periplu printre acești termeni medicali antici, pentru a vedea ce ne pot spune ei astăzi și pentru a găsi originile etimologice ale unor cuvinte foarte vehiculate azi, atât în domeniul filosofiei, cât și în cel al medicinei.
Vom fi ghidați în călătoria noastră prin cultura antică de colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 8 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


luni, 27 aprilie 2020

[Podcast] Ediția din 1 mai - Între online și offline. Lumea virtuală și noua paradigmă în educație




Încă de la începuturile culturii umane, problema educației a fost una asupra căreia cele mai înzestrate minți ale omenirii și-au abătut atenția. De la filosofii epocii clasice grecești, până la liber cugetătorii Renașterii și specialiștii în științe ale educației moderni, fiecare epocă a încercat să definească un model educațional care să ofere societății indivizi cât mai armonios dezvoltați și bine adaptați mediului social al acelor vremuri.
În cazul fiecărui astfel de model însă, educația era definită prin interacțiunea directă, față către față, a profesorului și elevului, precum și de o relație aparte, intimă și profundă totodată, între aceștia. În prezent însă, în contextul evoluției tehnologice exponențiale și a apariției învățământului online, este necesară, poate mai mult ca niciodată, o reflecție sistematică asupra rolului educației în societate și a modului în care acest proces trebuie să decurgă. Ce se pierde și ce se câștigă în trecerea procesului educativ în mediul online? Care este noua paradigmă educațională la care ar trebui să ne raportăm? Care este rolul filosofiei și al științelor umaniste în genere în acest nou model formativ?
Acestea sunt întrebările de la care vom începe dezbaterea noastră de vineri seară alături de Doru Căstăian – doctor în filosofie, traducător, publicist și autor al volumului „Cum și de ce  (mai) educăm?”, apărut în anul 2018 la editura Ratio et Revelatio. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, fiind desemnat, în anul 2018, profesor „Merito”. Începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și profesor asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, unde predă cursuri de hermeneutică și bioetică.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 1 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 21 aprilie 2020

Ediția din 24 aprilie: Abecedarul gândirii grecești antice. Limbajul filosofico-medical al Antichității





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești cu o ediție specială dedicată limbajului filosofico-medical grecesc.
Încă din perioada clasică a filosofiei grecești, această disciplină a fost văzută în strânsă legătură cu medicina, fiind percepută ca o „medicină pentru suflet”. Platon însuși vorbește despre rolul terapeutic al filosofiei, iar Aristotel preia un termen medical, cel de purgație (Κάθαρσις), pentru a desemna felul de a fi al trăirii estetice. În cele 50 de minute de emisie vom face un periplu printre acești termeni medicali antici, pentru a vedea ce ne pot spune ei astăzi și pentru a găsi originile etimologice ale unor cuvinte foarte vehiculate azi, cum ar fi „epidemie”, „pandemie” sau „virus”.
Vom fi ghidați în călătoria noastră prin cultura antică de colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 24 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 15 aprilie 2020

[Podcast] Ediția din 17 aprilie: Adevărul filosofilor și adevărul teologilor. Incursiune în cunoașterea teologică


Ediția din 17 aprilie a Izvoarelor de filosofie, difuzată chiar în Vinerea Mare, este dedicată celor mai importante sărbători pentru creștinii de pretutindeni, anume Sărbătorile Pascale. Cu această ocazie ne-am propus să redeschidem o temă perenă a filosofiei, cea a raportului dintre cunoașterea filosofică și cea teologică.
În Metafizica lui Aristotel se spune că omul are o dorință înnăscută către cunoaștere și că cea mai împlinită formă de cunoaștere este cunoașterea lucrurilor divine. Odată cu această afirmație, s-a făcut manifestă, în sânul filosofiei înseși, o tensiune ce putea fi reperată încă de la începuturile acestei discipline.
De la primii filosofi presocratici, putem observa cum cunoașterea filosofică concurează cu cunoașterea de tip mitologic sau religios, această luptă având  să atingă punctul său maxim odată epoca elenistică și cu apariția doctrinelor creștine privitoare la cunoașterea revelată sau la cunoașterea teologică. Cum s-a ajuns ca Platon să fie considerat teolog în filosofia antică târzie? Cum se diferențiază gândirea sa de gândirea teologică creștină? Care sunt trăsăturile fundamentale ale cunoașterii teologice?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru, Mihai Grigoraș, doctorand în Teologie Patristică la Universitatea din București și redactor traducător la Departamentul de Carte Patristică al Patriarhiei Române.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 17 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


joi, 9 aprilie 2020

[Podcast] Ediția din 10 aprilie: De la contemplare la terapie. Filosofia și maladiile spiritului contemporan





Încă din Antichitate s-a vorbit despre faptul că maladiile corpului își au originea ultimă și factorul de progresie în anumite maladii ale spiritului. De la Iliada lui Homer, până la dialogul Phaidon scris de Platon, se vorbește despre influența reciprocă a corpului și sufletului, influență care face ca nici o boală să nu fie pur fizică sau pur spirituală. Mai mult decât atât, în satira a 10-a, poetul roman Juvenal spune că ar trebui să ne rugăm la o minte sănătoasă într-un corp sănătos, căci singura cale către o viață liniștită este prin virtute.
Acum, mai mult decât niciodată în viețile noastre poate, avem nevoie de o viață liniștită, însă așa cum există virusuri care ne îmbolnăvesc corpul, există și virusuri care ne îmbolnăvesc mintea. Tocmai de aceea, merită să reflectăm, cu instrumentele filosofiei, la contextul actual și la maladiile spiritului pe care le trădează această situație. Care sunt acestea? Cum se manifestă ele și cum agravează criza sanitară prin care trecem? Cum ne putem feri sau imuniza de ele?
Acestea sunt întrebările la care vom porni discuția de astăzi alături de invitata mea, Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie și autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București și asistent universitar al aceleiași instituții
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 10 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 1 aprilie 2020

[Podcast] Ediția din 3 Aprilie: Către o etică a social media. Limitele libertății de exprimare pe internet




Noi ne ghidăm de obicei, în viața de zi cu zi, după niște reguli și cutume morale cel mai adesea implicite, pe care le-am internalizat prin educație și din mediul familial, dar de care rareori suntem în mod explicit conștienți. Astfel, cel mai adesea, deciziile noastre sunt un fel de reflexe sau obișnuințe morale, pe care le privim ca fiind firești, dar nu ne mai oferim răgazul să reflectăm critic asupra lor.
Nevoia unei astfel de analize critice a intuiților morale și de reconsiderare a lor apare însă atunci când ne aflăm în fața unor fenomene noi, asupra cărora nu ne putem folosi de morala noastră implicită și care necesită o nouă abordare și noi cadre teoretice. Un astfel de fenomen este dezvoltarea exponențială a rețelelor de socializare, care a ridicat, în ultimul deceniu, probleme etice nebănuite, cu care filosofia tradițională nu a fost nicicând confruntată. Care sunt pericolele noi apărute odată cu social media? Cum putem gândi o etică a spațiului virtual de socializare? Care sunt limitele libertății de exprimare pe internet?
De la aceste întrebări vom porni dezbaterea de vinerea aceasta, când o vom avea în calitate de invitat în studioul Radio România Cultural pe Cristina Voinea – doctor în filosofie, asistent universitar in cadrul Departamentului de filosofie si Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București, specialist în etica internetului și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 3 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 25 martie 2020

[Podcast] Ediția din 27 martie: Rolul terapeutic al basmelor. Incursiuni în filosofia și psihologia povestirilor fantastice



Cu toții suntem familiari cu diverse tipuri de povestiri fantastice încă din copilărie, însă rolul basmelor în cultura noastră nu se rezumă doar la atât. Chiar dacă unii dintre noi se uită la ele cu nostalgie, în timp ce alții se uită cu bucurie, nu putem să nu acceptăm faptul că basmele sunt mult mai mult decât simple „povești pentru copii”.
Ele au făcut, de-a lungul timpului, obiectul de studiu al unui spectru larg de cercetări, care provin din cele mai variate domenii ale științelor umaniste. Începând cu filologia și sociologia, și continuând cu critica literară, filosofia și psihologia basmele au fascinat dintotdeauna atât copii, cât și adulții, atât școlarii, cât și cărturarii.
Pentru ediția din 27 martie a Izvoarelor de filosofie v-am pregătit o incursiune universul fantastic al basmelor, pentru a surprinde rolurile terapeutice și sensurile filosofice depozitate în ele. Este vorba despre o incursiune în filosofia și psihologia povestirilor fantastice, culte sau populare, prin care încercăm să înțelegem cum și de ce acestea ne influențează atât de mult viața și dezvoltarea psihologică.
Pentru a ne ghida în această discuție, îl vom avea ca invitat pe Bruno Joseph D’Alfonce de Saint Omer, actor, terapeut și doctor în filosofie al Universității din București cu teza de doctorat intitulată „Aspecte moral-spirituale în art-terapie”, o personalitate cu pregătire multidisciplinară în domeniile filosofiei, artelor scenice și terapiei prin artă.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 27 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 4 martie 2020

[Podast] Ediția din 6 martie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa






Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
De această dată, vom analiza cuvintele trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere din alfabetul grecesc, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce se referă celebrul catharsis (κάθαρσις) aristotelic, cum priveau grecii ideea de frumos (gr. καλός) și multe alte delicii lingvistico-filosofice.
Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 31 Ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 25 februarie 2020

Ediția din 28 februarie: Incursiuni în filosofia lumilor virtuale. Aspecte etice și estetice ale jocurilor video




Încă din cele mai vechi timpuri omul și-a construit, cu ajutorul imaginației, lumi virtuale în care să navigheze și să îndeplinească diverse sarcini. De la operele clasice ale literaturii, până la arta modernă, fiecare efort de creație a fost pus în legătură cu dezvoltarea unui întreg „univers mental” în care privitorul, cititorul sau ascultătorul să se poată cufunda. Ca și cum nu ne ajunge lumea reală, am construit mii de scenarii cu ajutorul cărora fugim de grijile cotidiene, într-o „realitate virtuală” care pare, adesea, mai plină de sens.
Jocurile pe calculator, laolaltă cu scenariile și lumile virtuale pe care ele le propun, vin în continuarea acestei tendințe ancestrale, însă, cu toate acestea, nu au fost încă studiate și înțelese, așa cum au fost cercetate toate domeniile istorice ale artelor. Prinse între inginerie software și creație, jocurile video par ceva complicat de înțeles și frivol în același timp, lucru ce a făcut ca mulți dintre filosofii contemporani să ocolească acest subiect, preferând altele mai bine înrădăcinate în tradiție.
Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în lumea fascinantă și plină de probleme filosofice a jocurilor video. Ce sunt jocurile pe calculator? Sunt acestea o formă de artă? Care sunt problemele etice ridicate de ele? Cum le putem folosi ca un fel de simulatoare în cercetarea actuală din eticile aplicate?
Pornind de la aceste întrebări vom începe discuția de vinerea aceasta, alături de asist. univ. dr. Mihail-Valentin Cernea, cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 28 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

miercuri, 19 februarie 2020

[Podcast] Ediția din 21 februarie: Un filosof la cumpăna dintre epoci. Mihail Radu Solcan - profil de personalitate





Există oameni care schimbă lumea în care trăim prin zarvă și oameni care o schimbă în tăcere, oameni cărora le place lumina reflectoarelor și oameni care se simt mai bine în intimitatea propriului birou de lucru, oameni care atrag atenția și oameni vor să treacă neobservați. Mihail Radu Solcan, filosof și fost profesor al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, cunoscător al unui număr impresionant de limbi străine și pasionat de programare pe calculator, a fost o personalitate foarte discretă, low profile, cum el însuși se descria în jurnalele sale, care însă a influențat în mod pozitiv parcursul intelectual al unor generații întregi de studenți și nu numai.
Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem să facem o incursiune în filosofia și personalitatea lui Mihail Radu Solcan, pentru a vedea cum se vede perioada de tranziție de la cultura scrisă la cea digitală prin ochii unui filosof. Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Art, a volumului de jurnal inedit, intitulat Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007-2013 – o carte care aruncă o nouă lumină asupra personalității și preocupărilor filosofice ale lui Mihail Radu Solcan, dar și asupra lumii intelectuale românești din acea perioadă.
Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural, îi vom avea ca invitați
pe editorii acestui volum. Este vorba despre cunoscutul filosof Mircea Flonta, profesor emerit al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și membru corespondent al Academiei Române și Constantin Vică,  lector aceleiași facultăți și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 21 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro


marți, 11 februarie 2020

[Podcast] Ediția din 14 februarie: Cum gândesc artiștii? Rolul filosofiei în educația artistică




Arta și filosofia sunt văzute astăzi, cel puțin la nivelul reprezentării comune, ca discipline cât se poate de diferite și heterogene. Dacă artiștii gândesc intuitiv, filosofii sunt teoreticieni; dacă artiștii se bazează pe inspirație, filosofii se bazează pe rațiune; dacă scopul artei este producerea plăcerii, cel al filosofiei este înțelegerea. Toate aceste distincții și multe altele care ar putea fi amintite par a plasa arta și filosofia la polii opuși ai culturii noastre.

Privind însă la istoria gândirii europene, observăm că artele și filosofia au avut întotdeauna destine intersectate. Începând de la faptul că primii filosofi presocratici au fost, în același timp, și poeți, continuând cu admirația pe care artiștii renascentiști o aveau pentru filosofie și ajungând la înrudirea intimă dintre artă și filosofie despre care vorbește Arthur Schopenhauer, putem spune, parafrazându-l pe Leonardo Da Vinci, că „arta e filosofie”. În aceste condiții merită să ne întrebăm de ce mulți dintre marii artiști ai tradiției noastre culturale au fost pasionați de filosofie? Ce face ca filosofia și arta să fie văzute, atunci când sunt studiate în profunzime, ca „discipline surori”? Care este rolul filosofiei în educația unui artist? Ce atuuri poate oferi înțelegerea conceptelor abstracte ale filosofiei artiștilor contemporani?

De la aceste întrebări vom porni dezbaterea noastră radiofonică din această săptămână alături de Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu teza intitulată Analiza constantelor expresive din desenul contemporan și renascentist.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 14 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro


miercuri, 5 februarie 2020

[Podcast] Ediția din 7 februarie: Lumile gândirii și realitatea culturală actuală. O incursiune în filosofia analitică românească


    


    În orice cultură, există cărți conjuncturale și cărți programatice, cărți „ușoare” și cărți „grele”, cărți ce se înscriu în direcții și curente culturale deja existente și cărți „avangardiste” ce deschid noi perspective și moduri de a vedea lumea.
    În emisiunea din această săptămână vă propunem o dezbatere despre o astfel de lucrare ce poate fi plasată pe linia unor cercetări de avangardă în gândirea filosofică actuală, interesată de investigarea sistematică a unor teme în care știința se întâlnește cu filosofia și arta. Este vorba despre volumul Lumi Ale Gândirii. Zece eseuri logico-metafizice, apărut de curând la Editura Polirom și semnat de filosoful Mircea Dumitru, prof. univ. dr. la Facultatea de filosofie a Universității din București și membru corespondent al Academiei Române.
    Această lucrare, ce adună între coperțile ei zece eseuri filosofice, unele dintre ele apărute în cele mai prestigioase reviste de specialitate din lume, ilustrează ideea că stilul analitic de a face filosofie s-a maturizat în cultura noastră reflexivă prin trecerea de la etapa traducerilor la aceea a cercetărilor pe cont propriu. Problema minte-corp, misterul insondabil al apariției conștiinței umane, problematica necesității logice și a semnificației sunt abordate de Mircea Dumitru dintr-o perspectivă insolită ce revalorizează, cu puncte noi de vedere, tradiția analitică de gândire de la Frege, Russel Wittgenstein la Quine și Kit Fine.
    Mai mult decât atât, dl Mircea Dumitru propune în acest volum  și o serie de revalorizări asupra unor gânditori români pasionați de știință și de gândire filosofică riguroasă, personalității universitare și academice, care au stimulat, într-un fel sau altul, prin scrierile lor, direcția analitică de practică filosofică de la noi în cultură.
    În ce context interpretativ ar trebuie să plasăm această lucrare filosofică insolită? Cum se grefează gândirea analitică pe tradițiile reflexive ale culturii noastre filosofice? Avem argumente care ar susține ideea că există o „variantă românească” a modul de a se practica filosofia în cadrele analitice de gândire? În fond, lucrarea prof. Mircea Dumitru deschide un nou drum de reflecție sau întărește un curent filosofic deja existent la noi?
    Vor răspunde la aceste întrebări și, firește, la multe altele, autorul cărții dl Mircea Dumitru și Constantin Aslam, un bun cunoscător al istoriei filosofiei românești, prof. univ. la Universitatea Națională de Arte din București.
    Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 7 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

miercuri, 29 ianuarie 2020

[Podcast] Ediția din 31 ianuarie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera iota




Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Pentru ediția din această lună, ne vom abate atenția asupra cuvintelor trecute în dicționar sub cea de-a noua literă a alfabetului grecesc, anume litera iota. Reprezentând inițial, în sistemul de notare fenician de unde grecii și-au moștenit alfabetul, imaginea stilizată a unei mâini, litera iota ne va mâna să ne gândim la unele dintre cele mai fascinante concepte ale filosofiei, cum ar fi cel de „idee” (ἰδέα), istorie (ἱστορία) sau egalitate în drepturi (ἰσονομία) . Pe această cale, ne vom aventura în toate domeniile filosofiei, de la ontologie la etică și de la religie la epistemologie pentru a vedea ce însemnau cuvintele asupra cărora multe minți strălucite ale istoriei filosofiei au reflectat.
Pentru a ne ghida în periplul nostru, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.  
      Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 31 Ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

miercuri, 22 ianuarie 2020

[Podcast]Ediția din 24 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2019



La început de an se numără cărțile. Pentru ediția din 24 ianuarie vă propunem să ne amintim de acele cărți de autor sau traduceri filosofice , publicate în anul 2019, care ne-au bucurat mintea și care ne-au îmbogățit viața reflexivă.  În vederea acestui lucru, vom face un periplu retrospectiv al evenimentelor filosofice ale anului care tocmai s-a încheiat, evenimente care au marcat într-un fel atât viața contemplativă a fiecăruia dintre noi, cât și cultura reflexivă și spiritualitatea românească în genere.
Pentru a ne ghida printre publicațiile și evenimentele filosofice relevante ale lui 2019, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie și cercetător științific al al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 24 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 15 ianuarie 2020

[Podcast] Ediția din 17 ianuarie: Cercetarea artistică – O idee periculoasă?





Încă de la primele tratate de estetică ale modernității, când filosofii au despărțit artele de științe, imaginea artistului și cea savantului au fost două modele de personalitate distincte și, din multe puncte de vedere, opuse ale culturii noastre. Dacă primul se ocupa cu creația, cel din urmă se ocupa cu cercetarea. Dacă primul deținea un tip de cunoaștere intuitivă, cel din urmă avea o cunoaștere discursivă și logică. Dacă primul contempla lucrurile, pe celălalt raționa.
Tocmai de aceea, atunci când ideea de cercetare artistică a apărut în dezbaterile lumii artei contemporane cu câteva decenii în urmă, în contextul introducerii în mai multe centre universitare a doctoratului în arte, ea a creat uimire și perplexitate în ambele tabere. Acesta este și motivul pentru care amplele dezbateri pe acest subiect au creat un labirint de poziționări teoretice, însă au ridicat și o sumedenie de întrebări privitoare la chiar esența artei din zilele noastre. Atât oamenii de știință, cât și artiștii, s-au temut că, odată cu nivelarea distincției dintre arte și științe, ambele domenii își vor pierde identitatea și farmecul. Dar avem oare motive întemeiate pentru aceste temeri? De ce are nevoie artistul de cercetare? Cum modifică această practică felul de a fi al artei contemporane? Ce este, de fapt, cercetarea artistică? Este ea, așa cum s-a spus adesea, o idee periculoasă?
Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția de vinerea aceasta, alături de invitata mea din studioul Radio România Cultural, Prof. Univ. Dr. Ruxandra Demetrescu, teoretician al artei, curator și profesor al Universității Naționale de Arte din București. Susținând multiple prelegeri și cursuri pe tema cercetării artistice, atât în țară cât și în străinătate, doamna profesor Demetrescu se află, la ora actuală, printre cei mai buni specialiști români în domeniu.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 17 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 
Fotografie: 
Barbara Herrenkind


Realizator: Cornel-Florin Moraru