Ediția din 26 mai: Abecedarul gândirii grecești antice (litera Rho)

 

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera rho. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm, rapsodie sau retorică, urmărindu-le traiectoria de sens de la cele mai vechi atestări până în zilele noastre.. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 26 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 19 mai: Eul cugetător – între filosofie și neuroștiințe. Explorări interdisciplinare ale conștiinței

 Încă de la începutul perioadei moderne, tema conștiinței a fost, în filosofie, una dintre cele mai dezbătute subiecte. De la „substanța cugetătoare” a lui Descartes, până la conceptul de „spirit” la Hegel, filosofii au încercat să gândească ideea de conștiință în diversele sale ipostaze și dimensiuni. De la simpla conștiență, trecând la conștiința de sine și ajungând la conștiința morală, nu am exagera dacă am spune că acest subiect este tema predilectă de reflecție a tuturor marilor gânditori de la sfârșitul secolului al XVII-lea până în zilele noastre. 

De câteva decenii însă, dezbaterea despre conștiință a dobândit o dimensiune științifică prin intermediul noilor descoperiri din neuroștiințe. Așa se face că acum, poate mai mult decât niciodată, suntem din ce în ce mai aproape de dezlegarea acestui mister al umanității. 

În emisiunea din această săptămână vă propunem o dezbatere critică privitoare la relația dintre filosofie și neuroștiințe pe tema conștiinței în care vom cântări alături de invitata noastră care sunt argumentele științifice ce susțin sau, din contră, infirmă, intuițiile filosofice privitoare la conștiință. Ce este conștiința umană din punct de vedere neuroștiințific? Care este originea ei? Cum se raportează descoperirile științifice din ultimele decenii la sistemele de gândire filosofică moderne?

Acestea sunt doar câteva dintre temele pe care le vom pune în discuție alături de Adriana Vasile cercetător în neuroștiințe, președinte al ONG-ului Re-Design și organizatoare, alături de asociația Mind Lifeline, a conferinței internaționale „Mindscapes”, o conferință ce are loc pe 2 iunie la Ateneul Român și în cadrul căreia sunt aduși în fața publicului din România cei mai importanți cercetători la nivel mondial din domeniile neuroștiinței, inteligenței artificiale și psihiatriei pentru a discuta cele mai noi descoperiri din domeniul științei conștiinței. Totodată, invitata noastră este traducătoarea cărții „A fi tu. O nouă știință a conștiinței”, semnată de Anil Seth, unul dintre cercetătorii pe care îi puteți vedea în cadrul conferinței Mindscapes și care va fi lansată pe data de 3 iunie, în prezența autorului, la librăria Cărturești Carusel. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 mai: Inteligența artificială și autenticitatea. Au algoritmii valori etice?

Întreaga discuție despre autenticitate s-a construit, încă din Antichitate, în jurul subiectivității umane. Doar omul poate fi autentic sau, din contră, inautentic, în funcție de modul în care își asumă un set de valori etice și un fel de a fi, care să fie în concordanță cu propria sa personalitate. 

În epoca noastră însă, când algoritmii de inteligență artificială dobândesc din ce în ce mai multe trăsături similare cu cele ale omului, se pune problema din ce în ce mai acut a gândirii unei „etici algoritmice”, a unor cadre etice în care algoritmii să funcționeze. În aceste condiții, problema autenticității reapare, pusă acum într-un context computațional. 

Pentru ediția din această săptămână a izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre modul în care putem să vorbim despre o „autenticitate a inteligenței artificiale” și despre provocările etice pe care aceste noi tehnologii le ridică. Pot avea algoritmii de inteligență artificială atribute etice? Cum trebuie gândit conceptul de autenticitate algoritmică? Este această autenticitate compatibilă cu modul în care autenticitatea se definește în raport cu umanitatea? 

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția noastră alături de Laurențiu Gheorghe, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și expert în etica inteligenței artificiale. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 mai: Etica în afaceri – un oximoron?

Încă din Antichitate, domeniul afacerilor, al negoțului, a fost văzut ca fiind exterior sferei moralității, în sensul că scopurile oamenilor de afaceri vizează mai degrabă generarea de profit decât urmarea unor principii sau valori etice care să asigure corectitudinea, echitatea sau transparența activității lor. Chiar și în zilele noastre, lumea afacerilor este adesea văzută ca amorală. Din acest motiv, sintagma de „etică în afaceri” ar putea suna, pentru percepția comună, ca un oximoron. 

O dată însă cu dezvoltarea eticilor aplicate la începutul secolului al XX-lea, o astfel de sintagmă a devenit, atât în lumea filosofiei, cât și în mediul de afaceri, una din ce în ce mai des folosită.  Care este justificarea unei abordări etice a afacerilor? Ce beneficii poate aduce o astfel de abordare? Care sunt principalele provocări cu care etica în afaceri se confruntă? 

Acestea sunt principalele întrebări pornind de la care vom începe discuția noastră din această săptămână, alături de Mihai-Valentin Cernea, specialist în etica mediului digital și cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 5 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru