miercuri, 23 septembrie 2020

Ediția din 25 septembrie: Abecedarul gândirii grecești antice - Litera kappa (partea a 3-a)

 


Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

De această dată, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se refera conceptul aristotelic de catharsis.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

miercuri, 16 septembrie 2020

Ediția din 18 septembrie: Filosofia pentru adolescenți. Coborârea filosofului din „turnul de fildeș”




Chiar dacă filosofia europeană a început pe străzile Atenei, prin figura emblematică a lui Socrate, de-a lungul istoriei sale, filosofii au părăsit spațiul public și s-au exilat într-un „turn de fildeș” în care discuțiile au devenit din ce în ce mai specializate și abstracte. Ca urmare a acestui proces, fina ironie socratică a devenit încruntare erudită și căutarea sinceră a sensului existenței a devenit cercetare doctorală. Astfel, aderența filosofiei la problemele omului obișnuit a devenit din ce în ce mai slabă și, cu timpul, rolul său în societate pare că a devenit din ce în ce mai marginal.

În ultimele decenii însă, există un număr din ce în ce mai mare de filosofi care încearcă reîntoarcerea filosofiei în conștiința omului de rând prin consilierea și practica filosofică, precum și prin cărți de filosofie pentru copii și adolescenți. Filosofii pare că se reîntorc în piața publică și că, la fel ca acum două milenii și jumătate, încep să chestioneze oameni din diferite categorii cu privire la sensul celor mai importante idei ale minții noastre.


        Dar este o astfel de reîntoarcere posibilă? Mai putem acum, după atâtea secole de filosofie abstractă, să punem conceptele complicate ale filosofie în cuvinte simple? Mai putem vorbi cu sens despre filosofie adolescenților zilelor noastre, prinși tot timpul în lumea virtuală a internetului și a rețelelor de socializare?

        Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră de vineri seară alături de Laurențiu Staicu, doctor în filosofie, profesor universitar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, consilier filosofic și membru fondator al Asociației Române de Filosofie Practică.

        Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră de vineri seară alături de Laurențiu Staicu, doctor în filosofie, profesor universitar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, consilier filosofic și membru fondator al Asociației Române de Filosofie Practică.

Prilejul acestei dezbateri este apariția, de curând, la Editura Trei, a volumului „Socrate în blugi sau filosofia pentru adolescenți” – o carte inedită în peisajul cultural românesc, care își propune să trezească din nou interesul pentru filosofie generațiilor mai tinere.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei discuții radiofonice în data de vineri, 18 septembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.

joi, 10 septembrie 2020

Ediția din 11 septembrie: Filosofia, între literatură și știință



În cele mai bine de două milenii și jumătate de istorie, filosofia a făcut casă bună atât cu știința, cât și cu literatura. Dacă ea a debutat, în Grecia Antică, sub semnul poeziei și literaturii, filosofia a intrat în secolul XX sub auspiciile științei. De la filosofia în hexametru dactilic a lui Parmenide, până la filosofia ca știință riguroasă a lui Husserl, ipostazele istorice ale filosofiei au pendulat între intuiția creatoare a poeților și rigoarea oamenilor de știință.

Dar care este, cu adevărat, natura filosofiei? Este ea mai apropiată de literatură sau de știință? Este ea un alt mod de creație literară, cum pare a fi cazul dialogurilor platonice sau este ea o știință aparte în peisajul științific actual, așa cum sugerează cercetările unora dintre gânditorii contemporani?

La aceste întrebări vom încerca să răspundem alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie, scriitor, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București și asistent universitar al aceleiași instituții. Cu o activitate publicistică impresionantă, Oana Șerban este autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, dintre care o menționăm pe cea mai recentă – anume „Scrisorile singurătății”, un roman epistolar apărut în anul 2019 la editura „Cartea Românească”.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției de vineri, 11 septembrie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro


Realizator: Cornel-Florin Moraru