Ediția din 16 Mai 2025: Colecția FilosoFii – O inițiativă editorială îndrăzneață a Editurii Trei

 

Într-un mediu editorial în care colecțiile de carte de filosofie sunt din ce în ce mai rare, editura trei anunță lansarea colecției FilosoFii, un proiect editorial insolit, inițiat și coordonat de Magdalena Mărculescu, director editorial Trei. Această colecția va avea două serii de publicații, FilosoFii Academos și FilosoFii Agora, prima dintre ele adresându-se în special celor deprinși cu studiile mai tehnice de filosofie, în timp ce a doua serie adresându-se eseurilor destinate publicului larg. Dintre titlurile propuse în această colecție, se regăsesc nume sonore ale filosofiei românești, cum ar fi Cristian Iftode, Cătălin Partenie sau Theodor Paleologu, dar și traduceri ale unor cărți semnate de filosofi recunoscuți la nivel internațional, cum ar fi Peter Sloterdijk, Hanno Sauer sau A.C. Grayling.

Pentru a marca lansarea acestei colecții, Editura Trei organizează, în săptămâna 19-23 mai 2025, un festival filosofie, numit FilosoFii Fest, care va avea loc în mai multe locații (Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Casa Paleologu, Librăria Cărturești Verona, Facultatea de Filosofie, Seneca Anticafe). În cadrul acestui festival, iubitorii de filosofie se pot întâlni cu autorii cărților din colecția FilosoFii și pot asista la dezbateri și prelegeri în marginea acestora.

Pentru a marca acest eveniment, ediția de vineri a Izvoarelor de Filosofie este dedicată unei radiografieri a provocărilor ridicate de un astfel de demers editorial, dar și punerii în dezbatere a locului filosofiei pe piața de carte din România.

Invitații lui Cornel-Florin Moraru din această săptămână vor fi Magdalena Mărculescu – doctor

în filosofie cu o teză despre Critica Metafizicii la Kant și Heidegger, bursieră a prestigioasei École Normale Supérieure din Paris, director editorial al Grupului Editorial TREI și coordonatoarea colecției FilosoFii – și Victor Popescu – doctor în filosofie, cercetător în etica mass-media și director editorial pe domeniul de nonficțiune la editura TREI.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 16 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 Mai 2025: „Mintea de pe urmă” și temele fundamentale ale filosofiei practice

 

Încă din Antichitate, filosofia s-a definit ca o disciplină practică, ce implică o ameliorare a vieții și a raportării omului la lume. Tocmai de aceea, curente filosofice precum stoicismul sau scepticismul sunt și astăzi de actualitate. Putem spune, așadar, că există teme perene ale filosofiei, cum ar fi problema iubirii, a frumuseții sau a sensului vieții, care sunt tematizate și retematizate în istoria filosofiei de milenii întregi.

Pe de altă parte însă, există și nevoia de a adresa probleme noi, contemporane, cu care înaintașii noștri nu s-au confruntat. Fie că vorbim despre problemele ridicate de apariția rețelelor de socializare digitale, fie că vorbim despre inteligența artificială sau despre alte tehnologii emergente, omul contemporan pare a fi pus în fața unor dileme și provocări specifice, aparent fără precedent în istoria gândirii.

Merită însă spus că cele două nu se exclud. Există posibilitatea ca, cu ajutorul unor instrumente de gândire filosofică vechi, să abordăm atât probleme perene, cât și provocări noi, care, la o analiză mai atentă, pot fi reduse la primele.

Aceasta este și abordarea oferită de noua apariție editorială care constituie prilejul discuției noastre din această săptămână, anume volumul Mintea de pe urmă. Breviar de Filosofie Practică, apărut de curând la Editura Trei sub semnătura invitatului nostru de vineri seară, anume Cristian Iftode, care este doctor în filosofie, profesor al Facultății de Filosofie a Universității din București, membru al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată (CCEEA) și autor al mai multor cărți și articole științifice pe teme de etică, filosofie practică și practică filosofică.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 9 mai, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 2 mai 2025: Istoria filosofiei din perspective neconvenționale. René Descartes și inteligența artificială

La o primă privire, pare că dezbaterile din jurul inteligenței artificiale au apărut în filosofie în special în ultimii ani, odată cu emergența noilor algoritmi generativi care pot răspunde întrebărilor noastre ca și cum ar fi un partener de conversație uman. 

Cu toate acestea, la o privire mai atentă în istoria culturii noastre, pare că ceea ce numim astăzi „inteligență artificială”, în diversele ei forme, este un ideal care apare constant în discursurile filosofilor și nu numai. De la navele care își găsesc singure drumul printre valurile mărilor despre care vorbește Homer, până la chitarele care cântă singure din tratatul de Politică a lui Aristotel, mintea europeană pare să fi fost încă din Antichitate fascinată de ideea unor mașini care pot face aceleași lucruri pe care le fac și oamenii.  

Pentru ediția din 2 mai 2025, v-am pregătit o incursiune neconvențională în istoria filosofiei, pentru a vedea cum ar răspunde  René Descartes, primul filosof al Modernității, unor întrebări și dileme care au ajuns în prim planul dezbaterilor filosofice din ultimele decenii. Cum se diferențiază inteligența mecanică de inteligența umană? Cum ne putem da seama că interacționăm cu un o inteligență mecanică? Prin ce se diferențiază geniul uman de algoritmul mecanic? 

Acestea sunt doar câteva întrebări pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Claudiu Mesaroș, profesor al Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 25 aprilie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera upsilon

 

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie, vom trece la noțiunile trecute în dicționar la litera upsilon, pentru a regăsi sensurile pierdute ale unor  concepte precum cele pe care le cunoaștem astăzi sub denumirea de „ipoteză”, „substrat”, „substanță”, „materie” sau „hiperbolă” și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 25 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 aprilie: Arta sacră – obiect estetic și revelație

 

Pentru această săptămână, v-am pregătit o ediție specială a Izvoarelor de Filosofie, prilejuită de apropierea uneia dintre cele mai importante sărbători ale creștinismului, anume Paștele. Cu această ocazie, vom face o incursiune în domeniul filosofiei artei sacre, pentru a vedea care sunt semnificațiile estetice și teologice ale acesteia.

Încă de la începuturile creștinismului, arta a fost folosită atât pentru a înfrumuseța lăcașele de cult, cât și pentru a reprezenta, pentru ochii credinciosului, revelația divină. În aceste condiții, arta a devenit, cu timpul, o temă centrală a dezbaterilor filosofice și teologice din interiorul creștinismului, ridicând mai multe întrebări privitoare la capacitatea reprezentărilor umane de a surprinde existența divină.

Care este diferența dintre arta sacră și arta pe teme religioase? Care sunt funcțiile artei sacre? Care este perspectiva creștină asupra ideii de Frumos și care sunt relațiile acesteia cu Binele? Cum putem gândi tensiunea dintre reprezentarea figurativă și simbol în arta sacră? Cum mai putem regăsi sacralitatea astăzi?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în ediția din această săptămână, alături de invitatul lui Cornel-Florin Moraru, anume Eugen Răchiteanu, preot al Bisericii Catolice din Sinaia, doctor în filosofie al Facultății de Filosofie din cadrul Universității „Al. Ioan Cuza” din Iași, doctor în teologie al Facultății Pontificale „Sf. Bonaventura” din Roma, lector al Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București și autor al mai multor cărți și studii de specialitate în domeniul esteticii și artei sacre.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. discuției noastre, pe data de 18 aprilie, în Vinerea Mare, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online, pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11 aprilie 2025: Viața ca întrebare filosofică. O călătorie în Grecia Antică

 

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie vă invităm la o incursiune în gândirea greacă veche, pentru a înțelege cum au conceput anticii ideea de viață – nu doar ca existență biologică, ci ca mod de a fi propriu omului. Într-o lume în care viața este adesea redusă la supraviețuire, performanță sau simplă funcționare biologică, gânditorii greci ne propun o altă perspectivă: viața ca formă de împlinire, viața ca proces de devenire umană, viața ca practică a gândirii și a relației cu ceilalți.

De la Platon învățăm că viața autentică este aceea în care sufletul caută adevărul și binele. În dialogurile sale, argumentează că o viață neexaminată „nu merită trăită”, că există un sens mai înalt al vieții, care transcende simpla plăcere și care se găsește în cultivarea sufletului și în iubirea de înțelepciune. Aristotel, discipolul lui Platon, va duce mai departe această reflecție, gândind omul ca viețuitoare politică și rațională totodată. Astfel, viața umană se realizează prin participarea în comunitate și prin exercițiul rațiunii, dar și în actul contemplării realităților eterne.

Ce face ca o viață să fie demnă de trăit? Cum se raportează dimensiunea „politică” a vieții, la cea „reațională”? Ce tip de viață este propriu omului?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca un răspuns, alături de invitatul nostru din această săptămână, care este Paul Gabriel Sandu, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și membru în echipa de cercetare a proiectului BIOArt, un proiect ce își propune să studieze arta biopolitică în era post-holocaust, prin  conturarea de perspective filosofice asupra mărturiilor estetizate și esteticii politizate din contemporaneitate.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 4 aprilie 2025: De la social media la inteligența artificială. Metamorfoze ale dialogului în lumea virtuală

 

Tema dialogului este una centrală culturii occidentale și a modelat, cel puțin în ultimele două milenii și jumătate, atât spațiul politic, cât și cel cultural european. De la Socrate, care vedea dialogul ca pe un mijloc de descoperire a adevărului, până la postmodernism, care ridică unele obiecții la adresa modului tradițional de a privi dialogul, tema comunicării interumane a fost una constantă în istoria filosofiei. Într-un fel sau altul, dialogul a fost însă tot timpul văzut ca fiind modul în care putem surprinde împreună realitatea prin dezbateri de idei și mediul în care produsele imaginației noastre sunt supuse criticii celorlalți.

În ultimele decenii însă, dezvoltarea spațiului virtual redefinește ceea ce numim „comunicare” și modifică modul în care comunicăm cu semenii. Odată cu rețelele de socializare și cu diverșii chatbots dotați cu inteligență artificială, timpul și spațiul dialogului sunt redefinite, iar cuvintele și mesajele sunt mediate sau produse de algoritmi. Astfel, raporturile tradiționale între dialog și realitate sau între dialog și imaginație se metamorfozează, iar dialogul însuși devine parcă, din ce în ce mai mult, un atribut al algoritmilor.

De ce, în epoca cu cele mai multe mijloace de comunicare, avem parca din ce în ce mai puțin dialog? Care este legătura dintre discursul politic actual și schimbarea raportării noastre la dialog? Care sunt metamorfozele dialogului în lumea social media?

Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Doru Căstăian, doctor în filosofie, traducător și publicist. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, iar începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și cadru didactic asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 28 Martie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau (continuare)

 

Săptămâna aceasta deschidem, Abecedarului gândirii grecești, astfel încât să putem continua povestea etimologică a cuvintelor aflate în dicționar la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 28 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 martie 2025: Dublurile digitale și noile provocări filosofice ale inteligenței artificiale

 

Odată cu ascensiunea rețelelor sociale, a inteligenței artificiale și a realității augmentate, identitatea noastră începe să se extindă dincolo de limitele fizice, conturând așa-numitele dubluri digitale – imagini virtuale, care reflectă în mediul digital propria noastră personalitate și care, în curând, ar putea să ne reprezinte în interacțiunile noastre digitale și chiar să acționeze în locul nostru.

Aceste tehnologii deja au creat dezbateri extinse în lumea cinematografiei, unde mai mulți actori se folosesc de dubluri digitale pentru a filma scene periculoase, dar aplicațiile dublurilor digitale nu se opresc doar la acest exemplu. Există așa-numiții grief bots folosiți pentru a face mai ușoară despărțirea de persoanele dragi după moartea acestora, prin crearea unei clone virtuale și, în viitorul apropiat, ar putea apărea deja primele clone virtuale ale celor mai valoroși antrenori de fotbal.

Această situație ridică mai multe provocări filosofice și etice, pe care ne propunem să le explorăm în ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână. Cât de autentice sunt aceste identități digitale? În ce măsură influențează ele percepția asupra sinelui și asupra celorlalți? Și, mai ales, cine suntem cu adevărat în condițiile în care granița dintre real și virtual devine din ce în ce mai permeabilă?

Iată doar câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Radu Uszkai, care este cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA) și membru în echipa de cercetare a proiectului avataResponsibility, un proiect de anvergură finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, ce își propune dezvoltarea un cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 martie 2025: Natura în filosofie și artă. Reflecții asupra gândirii plastice

 

Încă  de la primii filosofi presocratici, natura a fost considerată una dintre temele prin excelență ale filosofiei. Odată cu venirea perioadei clasice a filosofiei grecești însă, natura începe să fie tematizată în legătură cu arta și cu ceea ce am putea numi „gândire plastică”, adică gândirea orientată către creație, către producerea de obiecte artistice. Astfel, în chiar inima filosofiei se strecoară o tensiune fundamentală, între conceptul de natură tematizat din perspectivă filosofică și natura ca obiect de reflecție al gândirii plastice.

Această tensiune străbate secolele și ajunge să fie tematizată de artiști și filosofi deopotrivă, din Antichitate până în Renaștere și din Evul Mediu până în Modernitate. În contextul teoriei și filosofiei artei contemporane, problema naturii rămâne una la fel de dezbătută și relevantă. Tocmai de aceea, vă propunem să redeschidem această temă de reflecție în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, pentru a vedea cum mai putem gândi noțiunile de „natură”, „formă” și „configurație” în contextul artei abstracte contemporane.

Prilejul acestei dezbateri este apariția, de curând, la editura Universității Naționale de Arte din București, a primei traduceri în limba română a volumului Istoria infinită a naturii. Teoria formei și configurării, scris de celebrul pictor elvețian Paul Klee.

Ca invitat îl vom avea în studioul Radio România Cultural pe traducătorul acestui volum, anume pe Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București.

Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru