miercuri, 14 octombrie 2020

Ediția din 16 octombrie: Timpul – un etern paradox. Incursiune în filosofia modernă a timpului

 


Fiind o problemă ivită în gândirea occidentală încă din epoca clasică a filosofiei grecești, timpul pune gândirea în fața unor paradoxuri și aporii insurmontabile. Deși cu toții ne folosim de timp ca de un lucru pe care-l „avem” și, prin urmare, îl putem gestiona cum ne pricepem mai bine, chiar irosindu-l, atunci când trebuie să-i dăm o definiție, suntem cuprinși de tăcere. Când suntem întrebați „Ce este timpul?”, suntem nevoiți să dăm același răspuns pe care Augustin din Hippona l-a dat cu mai bine de un mileniu și jumătate în urmă: Suntem obligați să ne recunoaștem ignoranța.

            De la această stare socratică de ignoranță asumată pornim discuția de săptămâna aceasta de la Izvoare de filosofie, alături de Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și specialist în filosofia modernă.


Prilejul discuției noastre este dat de apariția de curând a cărții semnate de invitatul nostru și intitulată  „Clipă și timp”, o lucrare despre temporalitate în gândirea a trei personalități de seamă ale culturii occidentale moderne: Johann Wolfgang von Goethe, Immanuel Kant și Friedrich Nietzsche – o cercetare insolită pe piața publicistică românească, apărută săptămânile trecute la editura Ideea Europeană.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, vineri, pe data de 16 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 8 octombrie 2020

Ediția din 9 octombrie: Explorări filosofice ale gândirii indiene. Existența ritualică în hinduism

 



Cu o tradiție milenară, cultura indiană a fascinat și intrigat oamenii din toate timpurile, fiind un izvor de inspirație chiar și pentru filosofii greci. Cum arată doxografiile, mulți dintre înțelepții perioadei elenistice (și nu numai) își formaseră un obicei din a călători în India pentru a-i cunoaște gândirea și obiceiurile, lucru ce se poate vedea din turnura ritualică și mistică pe care filosofia greacă a luat-o odată cu neoplatonismul și neopitagorismul.

Cu toate acestea, foarte rar s-a întâmplat ca această gândire să fie înțeleasă în termenii săi proprii. Cel mai adesea, ea a fost „occidentalizată” și tradusă în termenii culturii grecești, fiind pusă în comparație cu sistemele de gândire deja existente aici. În cele 50 de minute ne propunem o reflexie asupra ideii de ritual din gândirea indiană și a valențelor sale filosofice, pornind chiar de la termenii săi originali și de la filosofia Mīmāṃsā, unul cele mai importante curente de gândire ale acestei culturi. Ce este, pentru gândirea indiană, ritualul? Ce rol ocupă el în viața omului? Mai poate juca această idee vreun rol pentru omul modern?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Hilda Hedvig-Varga, doctor în filosofie și filolog, autoarea cărții SAṂSKĀRA. Rituri de trecere în hinduism, carte publicată de curând la editura Lumen, care constituie o apariție inedită în peisajul cultural românesc

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 9 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru



miercuri, 30 septembrie 2020

Ediția din 2 octombrie: Inteligența, dincolo de dimensiunea umană. Perspective filosofice asupra inteligenței artificiale

 


Încă din Antichitate, filosofii au încercat să înțeleagă modul în care omul gândește și învață, prin apel la instrumentele obișnuite ale intelectului uman și ale analizei reflexive. Tocmai de aceea, în mod tradițional, ne-am obișnuit să atribuim aceste procese complexe doar inteligenței umane sau, într-un sens mai larg, unora dintre vietățile cu care împărțim această planetă. În ultimii ani însă, odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale, din ce în ce mai multe astfel de procese ajung să fie făcute mai bine și mai rapid de algoritmii informatici care rulează în fundalul calculatoarelor noastre, provocând astfel o schimbare de paradigmă a modului în care ne raportăm la umanitate.

Sunt algoritmii de inteligență artificială doar o imitație a inteligenței umane sau un cu totul alt tip de inteligență? Cum este posibil ca un algoritm să vadă și să învețe? Este procesul de învățare nesupervizată unul conștient?

 Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Marius Leordeanu, doctor în robotică și știința calculatoarelor la Carnegie Mellon University din Statele Unite ale Americii, cercetător al Institutului de Matematică al Academiei Române și conferențiar al Universității Politehnice din București, unul dintre cei mai activi cercetători români în domeniile de avangardă ale inteligenței artificiale și vederii computaționale.


Prilejul aceste discuții este apariția, de curând, la prestigioasa editură internațională Springer, a cărții Unsupervised Learning in Space and Time, semnată de invitatul nostru – o carte în care sunt explicate mai multe dintre descoperirile de ultimă ora din domeniul inteligenței artificiale. Pentru mai multe detalii, puteți vizita site-ul personal al lui Marius Leordeanu

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 2 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 23 septembrie 2020

Ediția din 25 septembrie: Abecedarul gândirii grecești antice - Litera kappa (partea a 3-a)

 


Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

De această dată, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se refera conceptul aristotelic de catharsis.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

miercuri, 16 septembrie 2020

Ediția din 18 septembrie: Filosofia pentru adolescenți. Coborârea filosofului din „turnul de fildeș”




Chiar dacă filosofia europeană a început pe străzile Atenei, prin figura emblematică a lui Socrate, de-a lungul istoriei sale, filosofii au părăsit spațiul public și s-au exilat într-un „turn de fildeș” în care discuțiile au devenit din ce în ce mai specializate și abstracte. Ca urmare a acestui proces, fina ironie socratică a devenit încruntare erudită și căutarea sinceră a sensului existenței a devenit cercetare doctorală. Astfel, aderența filosofiei la problemele omului obișnuit a devenit din ce în ce mai slabă și, cu timpul, rolul său în societate pare că a devenit din ce în ce mai marginal.

În ultimele decenii însă, există un număr din ce în ce mai mare de filosofi care încearcă reîntoarcerea filosofiei în conștiința omului de rând prin consilierea și practica filosofică, precum și prin cărți de filosofie pentru copii și adolescenți. Filosofii pare că se reîntorc în piața publică și că, la fel ca acum două milenii și jumătate, încep să chestioneze oameni din diferite categorii cu privire la sensul celor mai importante idei ale minții noastre.


        Dar este o astfel de reîntoarcere posibilă? Mai putem acum, după atâtea secole de filosofie abstractă, să punem conceptele complicate ale filosofie în cuvinte simple? Mai putem vorbi cu sens despre filosofie adolescenților zilelor noastre, prinși tot timpul în lumea virtuală a internetului și a rețelelor de socializare?

        Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră de vineri seară alături de Laurențiu Staicu, doctor în filosofie, profesor universitar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, consilier filosofic și membru fondator al Asociației Române de Filosofie Practică.

        Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră de vineri seară alături de Laurențiu Staicu, doctor în filosofie, profesor universitar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, consilier filosofic și membru fondator al Asociației Române de Filosofie Practică.

Prilejul acestei dezbateri este apariția, de curând, la Editura Trei, a volumului „Socrate în blugi sau filosofia pentru adolescenți” – o carte inedită în peisajul cultural românesc, care își propune să trezească din nou interesul pentru filosofie generațiilor mai tinere.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei discuții radiofonice în data de vineri, 18 septembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.

joi, 10 septembrie 2020

Ediția din 11 septembrie: Filosofia, între literatură și știință



În cele mai bine de două milenii și jumătate de istorie, filosofia a făcut casă bună atât cu știința, cât și cu literatura. Dacă ea a debutat, în Grecia Antică, sub semnul poeziei și literaturii, filosofia a intrat în secolul XX sub auspiciile științei. De la filosofia în hexametru dactilic a lui Parmenide, până la filosofia ca știință riguroasă a lui Husserl, ipostazele istorice ale filosofiei au pendulat între intuiția creatoare a poeților și rigoarea oamenilor de știință.

Dar care este, cu adevărat, natura filosofiei? Este ea mai apropiată de literatură sau de știință? Este ea un alt mod de creație literară, cum pare a fi cazul dialogurilor platonice sau este ea o știință aparte în peisajul științific actual, așa cum sugerează cercetările unora dintre gânditorii contemporani?

La aceste întrebări vom încerca să răspundem alături de invitata noastră din această săptămână, Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie, scriitor, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București și asistent universitar al aceleiași instituții. Cu o activitate publicistică impresionantă, Oana Șerban este autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, dintre care o menționăm pe cea mai recentă – anume „Scrisorile singurătății”, un roman epistolar apărut în anul 2019 la editura „Cartea Românească”.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției de vineri, 11 septembrie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro


Realizator: Cornel-Florin Moraru


miercuri, 24 iunie 2020

Ediția din 26 iunie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa ( partea a 2-a)



Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
De această dată, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate din alfabetul grecesc, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce se referă celebrul catharsis (κάθαρσις) aristotelic, cum priveau grecii ideea de frumos (gr. καλός) și multe alte delicii lingvistico-filosofice.
Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 17 iunie 2020

Ediția din 19 iunie: Discriminarea programată. Incursiune în etica inteligenței artificiale și internetului




Apariția și dezvoltarea exponențială a informației accesibile pe internet și a algoritmilor de inteligență artificială ce o folosesc a dus la perpetuarea unor dileme etice care, până nu de mult, se aplicau doar inteligenței umane. Tocmai de aceea, intuițiile noastre morale sunt puse astăzi într-o dificultate fără precedent, de vreme ce ele nu au fost construite să se aplice algoritmilor și lumii virtuale, ci doar acțiunilor omenești.
După cum arată multiple studii însă, roboții inteligenți sunt susceptibili la multiple tipuri de discriminare rasială și de gen. Mai mult decât atât, ei tind să perpetueze prejudecățile și stereotipurile umane care stau la rădăcina multor acte reprobabile din punct de vedere moral. Acest lucru este cu atât mai problematic cu cât, la nivelul actual de dezvoltare, acești algoritmi nu au, ei înșiși, o conștiință etică, nefiind capabili să resimtă rușine sau vinovăție.
Tocmai de aceea se pune problema, în multiple comunități filosofice din întreaga lume, a  dezvoltării unui cadru etic mai mult sau mai puțin rigid, care să guverneze lumea virtuală și inteligenta sau inteligențele care o populează. Care sunt coordonatele generale ale acestui cadru? Cum ajunge un simplu algoritm să discrimineze pe criterii de gen? Poate fi discriminarea programată? Cine este responsabil de această situație – programatorul sau algoritmul însuși?
Acestea sunt întrebările de la care pornim dezbaterea pe care v-o propunem pentru această săptămână la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, doctor în filosofie, lector universitar al Facultății de filosofie din București și director adjunct al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției de vineri, 19 iunie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.


marți, 9 iunie 2020

Ediția din 12 iunie: Tehnologie vs. natură. Ritmurile vieții post-pandemice




Evenimentele neașteptate ale acestui început de an au determinat, pe de o parte, o schimbare a atitudinii noastre față de lume și, pe de alta, o schimbare a ritmului vieții fiecăruia dintre noi. Odată înstrăinați de activitățile și rutinele noastre zilnice, ne-am refugiat pentru mai bine de trei luni, fie în natură, fie în lumea virtuală a tehnologiei, în speranța de a ne găsi liniștea și echilibrul, dar și pentru a ne putea îndeplini, în continuare, sarcinile cotidiene.
Astfel însă, se redeschide o dispută filosofică veche de când filosofia însăși, care necesită un răspuns adaptat zilelor noastre. Încă din Antichitatea greacă, dihotomia dintre natural și artificial a fost una centrală discursului filosofic și, de-a lungul timpului, a atras atenția majorității marilor filosofi. Odată cu apariția tehnologiei moderne însă, această problemă se putem mai stringent, în măsura în care lumea virtuală a tehnologiei tinde să ne despartă din ce în ce mai mult de natură. Cum trebuie trăită o viață echilibrată? Ce rol va juca tehnologia în viețile noastre de acum înainte? Cum ne putem reîntoarce la natură într-o din ce în ce mai artificială?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Laurențiu Gheorghe, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și specialist în filosofie moral-politică.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției din data de 12 iunie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.


luni, 1 iunie 2020

Ediția din 5 iunie: Umanitatea secolului XXI și noua epocă a filosofiei



Pentru ediția din data de 5 iunie vă propunem o dezbatere privitoare la natura omului și la înțelegerea istorică a umanității. Prilejul acestei dezbateri îl constituie apariția de curând, la Editura Institutului European, a volumului Epoca spiritului semnat de Adrian Niță – o cercetare captivantă privitoare la ideile care au servit, de-a lungul timpului, pentru a explica unicitatea omului și locul său în univers: este vorba despre ideile de suflet, rațiune și spirit.
Dintre toate întrebările filosofice, întrebarea „ce este omul?” a fost, probabil, una dintre cele mai des puse în filosofia din toate timpurile. Dar răspunsul la această întrebare pare că nu este nici astăzi fixat.  Privind înapoi la istoria filosofiei, putem observa că, de-a lungul timpului, mintea gânditorilor s-a orientat către diverse idei ce promiteau o înțelegere a esenței umanității, niciuna dintre acestea nefiind considerate a descrie fără rest și fără rezerve această ciudată și paradoxală ființă care este omul.
În cele 50 de minute de emisie ne propunem să revizităm unele dintre cele mai importante definiții ale omului din istoria filosofiei, pentru a vedea cum mai putem noi, astăzi, să ne înțelegem pe noi înșine și lumea în care trăim.
Invitatul lui Cornel-Florin Moraru pentru această ediție este cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și autor al cărții luate ca pretext al acestei dezbateri.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 5 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .