luni, 1 iunie 2020

Ediția din 5 iunie: Umanitatea secolului XXI și noua epocă a filosofiei



Pentru ediția din data de 5 iunie vă propunem o dezbatere privitoare la natura omului și la înțelegerea istorică a umanității. Prilejul acestei dezbateri îl constituie apariția de curând, la Editura Institutului European, a volumului Epoca spiritului semnat de Adrian Niță – o cercetare captivantă privitoare la ideile care au servit, de-a lungul timpului, pentru a explica unicitatea omului și locul său în univers: este vorba despre ideile de suflet, rațiune și spirit.
Dintre toate întrebările filosofice, întrebarea „ce este omul?” a fost, probabil, una dintre cele mai des puse în filosofia din toate timpurile. Dar răspunsul la această întrebare pare că nu este nici astăzi fixat.  Privind înapoi la istoria filosofiei, putem observa că, de-a lungul timpului, mintea gânditorilor s-a orientat către diverse idei ce promiteau o înțelegere a esenței umanității, niciuna dintre acestea nefiind considerate a descrie fără rest și fără rezerve această ciudată și paradoxală ființă care este omul.
În cele 50 de minute de emisie ne propunem să revizităm unele dintre cele mai importante definiții ale omului din istoria filosofiei, pentru a vedea cum mai putem noi, astăzi, să ne înțelegem pe noi înșine și lumea în care trăim.
Invitatul lui Cornel-Florin Moraru pentru această ediție este cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române și autor al cărții luate ca pretext al acestei dezbateri.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 5 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 26 mai 2020

Ediția din 29 mai De la milă la empatie. Ipostazele unui sentiment al alterității.




Dintre toate sentimentele umane, cel al milei este, de departe, unul dintre cele mai dezbătute în filosofia din toate timpurile. Asta deoarece, ca sentiment social, el este unul dintre sentimentele fundamentale care ne structurează raportarea la ceilalți și la propria noastră persoană. Mila ne pune în comuniune și ne face mai înțelegători față de semenii noștri și, tocmai de aceea, merită să fie pusă sub reflecția gândirii noastre în mod constant. Pentru ediția de săptămâna aceasta a Izvoarelor de Filosofie vă propunem o dezbatere privitoare la rostul milei în societatea zilelor noastre.
Încă de la Aristotel, importanța acestei trăiri a fost subliniată cu tușe groase. Ea este atât un sentiment „estetic”, cât și unul „politic”. Ea este vizată atât de actorii tragediilor care încearcă să ne trezească emoții puternice, cât și de retorii care încearcă să ne convingă de oportunitatea unor acțiuni politice. Mai mult decât atât, de-a lungul întregului Ev Mediu creștin, mila a fost văzută ca un sentiment religios, care lasă să se manifeste iubirea față de semeni. Dar ce înseamnă, de fapt, această milă? Cum apare ea? Cum s-a modificat înțelegerea noastră asupra milei în momentul în care ea s-a transformat, în coordonatele psihologiei contemporane, în empatie?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute de emisie alături de invitatul nostru, Horia Vicențiu Pătrașcu, doctor în filosofie și eseist, autor al mai multor lucrări de filozofie și lector al Departamentului de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 29 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 19 mai 2020

[Podcast] Ediția din 22 mai Vaccinarea - între responsabilitate socială și decizie individuală.





Problema vaccinării este unul dintre cele mai sensibile și, în același timp, importante subiecte de dezbatere al vremurilor noastre. Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre dimensiunea socială și cea individuală a acestei discuții, precum și despre principalele provocări filosofice și etice cu care orice argumentare pro sau contra vaccinare ar trebui să se confrunte.
Încă de la apariția sa în de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, practica medicală a vaccinării a împărțit peisajul cultural european în două tabere. Pe de o parte, au existat cei ce vedeau vaccinarea ca o promisiune pentru un viitor mai bun al omenirii prin eradicarea unora dintre cele mai groaznice maladii. De cealaltă parte, se grupau cei care priveau acest procedeu cu scepticism și îngrijorare. Astăzi aceste două tabere s-au polarizat, astfel încât dezbaterile despre necesitatea, oportunitatea și siguranța vaccinurilor a pătruns poate mai mult decât niciodată în spațiul public. Constituie oare vaccinarea obligatorie o violare a libertății individuale? Care sunt problemele etice ridicate de vaccinare? De ce a creat acest subiect discuții atât de aprinse și viscerale?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute de emisie alături de invitatul nostru, Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 22 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .



marți, 12 mai 2020

[Podcast] Ediția din 15 mai - Gândire critică și practică filosofică. Aplicații ale filosofiei în viața omului contemporan




Deși cel mai adesea când ne gândim la filosofie, ne gândim la discuții specializate și abstracte, la analiză logică și conceptuală sau la exegeze extinse ale gânditorilor din trecut, cultura contemporană a scos din nou la iveală o altă fațetă a filosofiei ascunsă de secole bune: practica filosofică. Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o incursiune în lumea filosofiei din afara mediului academic, pentru a vedea un alt mod de a folosi noțiunile și tehnicile filosofice în vederea rezolvării problemelor noastre existențiale și a conflictelor interioare.
În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție, vom redescoperi concepte filosofice cu rezonanță practică, care au făcut carieră în diverse epoci ale istoriei, dar care, pe măsură ce filosofia însăși a năzuit să se definească ca știință și disciplină academică, au fost încetul cu încetul uitate. Cum putem folosi dialogul socratic pentru a comunica mai bine cu semenii noștri și pentru a ne înțelege mai bine pe noi înșine? Care este rolul gândirii critice în viața omului contemporan? Cum ne putem folosi de „dubla argumentare” pentru a ne schimba atitudinea rigidă față de lume și față de cei din jurul nostru?
Acestea sunt întrebările la care ne propunem să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Andrei Simionescu-Panait, doctor în filosofie și lector universitar. Pe lângă activitatea didactică, el lucrează și ca antrenor de gândire critică, fiind practician filosofic confirmat al Institutului de practici filosofice din Paris. Andrei mai organizează ateliere și serii de pregătire individuală în filosofie și gândire critică pentru profesori, manageri, psihologi și experți HR. El lucrează în acest moment la cartea sa despre tehnicile consultației filosofice.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 15 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


joi, 7 mai 2020

Ediția din 8 mai - Abecedarul gândirii grecești antice: Limbajul filosofico-medical al Antichității (partea a 2-a)




Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești cu a doua parte a ediției speciale dedicate limbajului filosofico-medical grecesc.
Cum am început să arătăm și cu două săptămâni în urmă, încă din perioada clasică a filosofiei grecești, filosofia a fost văzută în strânsă legătură cu medicina, fiind percepută ca o „medicină pentru suflet”.  Acest lucru se vede cu claritate cei mai celebri gânditori ai epocii clasice a filosofiei grecești, Platon și Aristotel, care fac numeroase paralele între medicină și filosofie, precum și împrumuturi de termeni medicali în domeniul gândirii lor metafizice sau estetice. Cele 50 de minute de emisie vor constitui un periplu printre acești termeni medicali antici, pentru a vedea ce ne pot spune ei astăzi și pentru a găsi originile etimologice ale unor cuvinte foarte vehiculate azi, atât în domeniul filosofiei, cât și în cel al medicinei.
Vom fi ghidați în călătoria noastră prin cultura antică de colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 8 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


luni, 27 aprilie 2020

[Podcast] Ediția din 1 mai - Între online și offline. Lumea virtuală și noua paradigmă în educație




Încă de la începuturile culturii umane, problema educației a fost una asupra căreia cele mai înzestrate minți ale omenirii și-au abătut atenția. De la filosofii epocii clasice grecești, până la liber cugetătorii Renașterii și specialiștii în științe ale educației moderni, fiecare epocă a încercat să definească un model educațional care să ofere societății indivizi cât mai armonios dezvoltați și bine adaptați mediului social al acelor vremuri.
În cazul fiecărui astfel de model însă, educația era definită prin interacțiunea directă, față către față, a profesorului și elevului, precum și de o relație aparte, intimă și profundă totodată, între aceștia. În prezent însă, în contextul evoluției tehnologice exponențiale și a apariției învățământului online, este necesară, poate mai mult ca niciodată, o reflecție sistematică asupra rolului educației în societate și a modului în care acest proces trebuie să decurgă. Ce se pierde și ce se câștigă în trecerea procesului educativ în mediul online? Care este noua paradigmă educațională la care ar trebui să ne raportăm? Care este rolul filosofiei și al științelor umaniste în genere în acest nou model formativ?
Acestea sunt întrebările de la care vom începe dezbaterea noastră de vineri seară alături de Doru Căstăian – doctor în filosofie, traducător, publicist și autor al volumului „Cum și de ce  (mai) educăm?”, apărut în anul 2018 la editura Ratio et Revelatio. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, fiind desemnat, în anul 2018, profesor „Merito”. Începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și profesor asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, unde predă cursuri de hermeneutică și bioetică.
 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 1 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 21 aprilie 2020

Ediția din 24 aprilie: Abecedarul gândirii grecești antice. Limbajul filosofico-medical al Antichității





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești cu o ediție specială dedicată limbajului filosofico-medical grecesc.
Încă din perioada clasică a filosofiei grecești, această disciplină a fost văzută în strânsă legătură cu medicina, fiind percepută ca o „medicină pentru suflet”. Platon însuși vorbește despre rolul terapeutic al filosofiei, iar Aristotel preia un termen medical, cel de purgație (Κάθαρσις), pentru a desemna felul de a fi al trăirii estetice. În cele 50 de minute de emisie vom face un periplu printre acești termeni medicali antici, pentru a vedea ce ne pot spune ei astăzi și pentru a găsi originile etimologice ale unor cuvinte foarte vehiculate azi, cum ar fi „epidemie”, „pandemie” sau „virus”.
Vom fi ghidați în călătoria noastră prin cultura antică de colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 24 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 15 aprilie 2020

[Podcast] Ediția din 17 aprilie: Adevărul filosofilor și adevărul teologilor. Incursiune în cunoașterea teologică


Ediția din 17 aprilie a Izvoarelor de filosofie, difuzată chiar în Vinerea Mare, este dedicată celor mai importante sărbători pentru creștinii de pretutindeni, anume Sărbătorile Pascale. Cu această ocazie ne-am propus să redeschidem o temă perenă a filosofiei, cea a raportului dintre cunoașterea filosofică și cea teologică.
În Metafizica lui Aristotel se spune că omul are o dorință înnăscută către cunoaștere și că cea mai împlinită formă de cunoaștere este cunoașterea lucrurilor divine. Odată cu această afirmație, s-a făcut manifestă, în sânul filosofiei înseși, o tensiune ce putea fi reperată încă de la începuturile acestei discipline.
De la primii filosofi presocratici, putem observa cum cunoașterea filosofică concurează cu cunoașterea de tip mitologic sau religios, această luptă având  să atingă punctul său maxim odată epoca elenistică și cu apariția doctrinelor creștine privitoare la cunoașterea revelată sau la cunoașterea teologică. Cum s-a ajuns ca Platon să fie considerat teolog în filosofia antică târzie? Cum se diferențiază gândirea sa de gândirea teologică creștină? Care sunt trăsăturile fundamentale ale cunoașterii teologice?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru, Mihai Grigoraș, doctorand în Teologie Patristică la Universitatea din București și redactor traducător la Departamentul de Carte Patristică al Patriarhiei Române.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 17 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


joi, 9 aprilie 2020

[Podcast] Ediția din 10 aprilie: De la contemplare la terapie. Filosofia și maladiile spiritului contemporan





Încă din Antichitate s-a vorbit despre faptul că maladiile corpului își au originea ultimă și factorul de progresie în anumite maladii ale spiritului. De la Iliada lui Homer, până la dialogul Phaidon scris de Platon, se vorbește despre influența reciprocă a corpului și sufletului, influență care face ca nici o boală să nu fie pur fizică sau pur spirituală. Mai mult decât atât, în satira a 10-a, poetul roman Juvenal spune că ar trebui să ne rugăm la o minte sănătoasă într-un corp sănătos, căci singura cale către o viață liniștită este prin virtute.
Acum, mai mult decât niciodată în viețile noastre poate, avem nevoie de o viață liniștită, însă așa cum există virusuri care ne îmbolnăvesc corpul, există și virusuri care ne îmbolnăvesc mintea. Tocmai de aceea, merită să reflectăm, cu instrumentele filosofiei, la contextul actual și la maladiile spiritului pe care le trădează această situație. Care sunt acestea? Cum se manifestă ele și cum agravează criza sanitară prin care trecem? Cum ne putem feri sau imuniza de ele?
Acestea sunt întrebările la care vom porni discuția de astăzi alături de invitata mea, Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie și autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București și asistent universitar al aceleiași instituții
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 10 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 1 aprilie 2020

[Podcast] Ediția din 3 Aprilie: Către o etică a social media. Limitele libertății de exprimare pe internet




Noi ne ghidăm de obicei, în viața de zi cu zi, după niște reguli și cutume morale cel mai adesea implicite, pe care le-am internalizat prin educație și din mediul familial, dar de care rareori suntem în mod explicit conștienți. Astfel, cel mai adesea, deciziile noastre sunt un fel de reflexe sau obișnuințe morale, pe care le privim ca fiind firești, dar nu ne mai oferim răgazul să reflectăm critic asupra lor.
Nevoia unei astfel de analize critice a intuiților morale și de reconsiderare a lor apare însă atunci când ne aflăm în fața unor fenomene noi, asupra cărora nu ne putem folosi de morala noastră implicită și care necesită o nouă abordare și noi cadre teoretice. Un astfel de fenomen este dezvoltarea exponențială a rețelelor de socializare, care a ridicat, în ultimul deceniu, probleme etice nebănuite, cu care filosofia tradițională nu a fost nicicând confruntată. Care sunt pericolele noi apărute odată cu social media? Cum putem gândi o etică a spațiului virtual de socializare? Care sunt limitele libertății de exprimare pe internet?
De la aceste întrebări vom porni dezbaterea de vinerea aceasta, când o vom avea în calitate de invitat în studioul Radio România Cultural pe Cristina Voinea – doctor în filosofie, asistent universitar in cadrul Departamentului de filosofie si Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București, specialist în etica internetului și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 3 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .