marți, 3 decembrie 2019

Ediția din 6 Decembrie - Aporii în gândirea ideii de rău. Perspective filosofice și teologice




Ideea de bine a fost gândită, încă de la Platon, ca idee supremă la care mintea noastră se raportează și care determină orice acțiune și gând al nostru. În calitate de valoare cardinală, binele este întotdeauna motorul și ținta acțiunilor umane, deoarece toate eforturile din viața cotidiană sunt întreprinse pentru a ne fi bine. Pe de altă parte însă, după cum spune zicala, „drumul spre Iad este pavat cu intenții bune”, ceea ce ar face răul, într-un anume fel, tot o specie a binelui.
            De la acest paradox a pornit, în primele secole ale erei noastre, una dintre cele mai importante dezbateri filosofice și teologice privitoare la ideea de rău din istoria culturii europene. În acest clinci ideatic au fost prinse cele mai importante curente filosofice ale vremii, de la neoplatonism, la stoicism, gnosticism și nou formata filosofie creștină. Urmările culturale ale acestei dezbateri au fost de primă importanță pentru cultura europeană, ele dictând, pe de o parte, traiectoria de gândire a creștinismului de-a lungul întregului Ev Mediu și, pe de alta, etica filosofică modernă.
Pentru data de 6 decembrie vă invităm să redeschidem, cu ocazia sărbătoririi Sf. Nicolae, această dezbatere capitală pentru teologia creștină și pentru filosofie totodată. Care este felul de existență al răului? Este el o simplă privație a binelui? Cum ajungem să facem răul? Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem, alături de invitatul nostru din această săptămână, Petru Molodeț, filolog clasicist, doctorand al Universității din București și al École Pratique des Hautes Études cu o cercetare doctorală având titlul Gnoza în dezbaterea culturală a secolului II după Iisus Hristos. Studiu de caz: conflictul hermeneutic între Irineu de Lyon și școala gnostică valentiniană.
Pe lângă doctorat, Petru Molodeț mai activează ca traducător și redactor al comisiei patristice, unde lucrează la prima traducere în limba română a operei Împotriva Ereziilor. Combatere și răsturnare a gnozei cu nume mincinos, semnată de Sfântul Irineu de Lyon, din care primele trei volume au fost deja publicate.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, 06 decembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 27 noiembrie 2019

Ediția din 29 Noiembrie - Pe umerii giganților. Știință și filosofie în Modernitatea timpurie




       În anul 1675, într-o scrisoare către Robert Hooke, Isaac Newton mărturisea că, dacă se întâmplase să vadă mai departe decât alți gânditori dinaintea sa, era din cauza faptului că a stat pe umerii unor giganți. Folosind această expresie însă, marele fizician se raportează la un sentiment ce a caracterizat toate secolele care leagă Evul Mediu târziu de Modernitatea timpurie și care se găsește ilustrat în miniaturile de pe manuscrisele medievale, unde imaginea piticului ce stă pe umerii unui gigant este recurentă.
Ideea unei cunoașteri cumulative și a unui progres al cunoașterii a însuflețit gândirea multor filosofi și oameni de știință occidentali, formând ceea ce astăzi numim știința și filosofia modernă, însă cristalizarea acestor idei s-a făcut în timp și pornind de la niște credințe cât se poate de contradictorii pentru mintea omului contemporan. În creuzetul de idei al Modernității timpurii stăteau laolaltă filosofia și magia, fizica și alchimia, rațiunea și superstiția. Cum arăta filosoful și omul de știință al Modernității timpurii? Cum vedea el lumea? Cum se raporta el la tradiția din spatele său?
De la aceste întrebări va porni discuția noastră radiofonică de vineri seara, alături de invitata noastră din această săptămână, Dana Jalobeanu, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, director de programe al centrului de cercetare Fundamentele Modernității Europene, director al secției umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București și membru al Centrului de logica, istoria și filosofia științei, din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București. Cu stagii de specializare post-universitară la Oxford University, Warburg Institute, Princeton University și Max Planck Institute For The History Of Science, invitata noastră de vineri este, la ora actuală, unul dintre cei mai buni specialiști în istoria și filosofia științei din perioada Modernității timpurii din cultura noastră.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 29 noiembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 19 noiembrie 2019

Ediția din 22 Noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera eta și theta



Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Suntem la cel de-al nouălea episod și a venit rândul să deschidem dicționarele de greacă veche la literele eta și theta pentru a redescoperi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice. Vom fi purtați de povestea gândirii grecești în cele mai felurite domenii ale filosofiei, de la ontologie la etică și de la religie la epistemologie. În periplul nostru, ne vom întâlni cu concepte precum cel de plăcere (gr. ἡδονή), etic (gr. ἠθῐκός), zeu (gr. θεός) sau teorie (gr. θεωρία).
Pentru a ne ghida printre noimele complicate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 22 Noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 13 noiembrie 2019

[Podcast] Ediția din 15 noiembrie - Mai putem gândi azi fără Kant?


Ce poate fi mai banal și de la sine înțeles pentru noi decât gândirea? Fiecare om gândește, motiv pentru care gândirea a fost adesea văzută ca fiind “natura umană” însăși. Ea ne însoțește în fiecare clipă în care suntem conștienți, ne ajută să deliberăm, să luăm decizii și să emitem judecăți de valoare asupra diverselor obiecte ale lumii noastre.
La o privire mai atentă însă, mecanismele gândirii nu sunt niciodată atât de simple și ușor de înțeles pe cât ne-am dori noi, iar filosofia s-a luptat dintotdeauna să pună în lumină aporiile ridicate de încercarea de a înțelege cum funcționează mintea noastră, care sunt limitele rațiunii umane și ce anume putem cunoaște cu ajutorul acesteia. Acestea sunt, de altfel, și problemele principale ale gândirii kantiene, o gândire care a constituit un punct de cotitură în cultura occidentală și a produs o adevărată “revoluție copernicană” în filosofie, prin punerea mecanismelor interne conștiinței ce fac posibilă gîndirea umană în centrul atenției filosofilor.
Acum însă, la aproape două secole și jumătate de la prima ediție a Criticii rațiunii pure, într-o perioadă în care gândirea filosofică pare să fi intrat în impas, în epoca fake-news-urilor și a post-adevărului, nevoia de a ne întoarce la Kant este resimțită mai stringent decât oricând. Ce valoare mai au considerațiile kantiene în lumea zilelor noastre? Ce a rămas “în picioare” din sistemul filosofic kantian? Mai putem gândi, astăzi, fără Kant?
La toate aceste întrebări ne propunem să răspunem alături de invitatul nostru de vineri seară din studioul Radio România Cultural, Dragoș Grusea, doctorand al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și al Facultăţii de Filosofie a Universității Eberhard-Karls din Tübingen, cu două cercetări doctorale despre gândirea kantiană și autor al cărții Timpul abcronic. Încercare asupra temporalităţii transcendentale pornind de la Faust-ul lui Goethe, volum în curs de publicare la editura Cartea Românească.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 15 noiembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro .



miercuri, 6 noiembrie 2019

[Podcast] Ediția din 8 noiembrie: Filosofia ca mod de viață. Incursiuni în practica filosofică actuală



Încă de la începuturile sale, filosofia a vizat, pe lângă cunoașterea naturii și umanității noastre, și dezvoltarea unui anumit „mod de viață filosofic”. Platon însuși, în celebrul dialog Republica, vorbește despre cinstea pe care grecii o arătau față de Pitagora, nu atât pentru ideile teoretice pe care le-a expus, cât pentru „viața pitagoreică” pe care a propovăduit-o. Tocmai de aceea, încă dinainte de Antichitatea clasică, filosofia a fost văzută atât ca una dintre cele mai împlinite forme de cunoaștere, cât și ca o formă „preocupare de sine”.
Acum, la mai bine de două milenii de momentul în care dialogurile lui Platon au fost scrise, filosofia încearcă să se reîntoarcă către această dimensiune a practicii, după un periplu de câteva secole prin cele mai abstracte ținuturi ale gândirii teoretice. În acest context, Editura Humanitas propune publicarea primei traduceri în limba română a lucrării lui Pierre Hadot, „Filosofia ca mod de viață. Convorbiri cu Jeannie Carlier și Arnold I Davidson”, o lucrare care ridică din nou probleme esențiale pentru determinarea rolului filosofiei în viața omului contemporan.

Dezbaterile ridicate în Occident de opera lui Pierre Hadot și a altor gânditori ce promovează întoarcerea filosofiei în viața noastră cotidiană au avut însă ecouri și în cultura noastră. Mărturie pentru acest lucru sta cartea „Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității”, apărută în 2010 la editura Paralela 45 și semnată de Cristian Iftode, o carte ce-și propune reproblematizarea, în context filosofic contemporan, a rolului filosofiei în viața noastră a tuturor. Cum se mai poate defini azi filosofia ca mod de viață? Ce rol mai poate juca filosofia în viețile noastre cotidiene? Cu ce îl poate ajuta gândirea filosofică pe omul contemporan?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în ediția din această săptămână alături de Cristian Iftode – conferențiar al  Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, doctor în filosofie și autor de multiple studii și cărți de specialitate în domeniul filosofiei antice, a eticii și a esteticii filosofice.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 8 noiembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 29 octombrie 2019

[Podcast] Ediția din 1 Noiembrie - Societatea spectacolului și radicalismul artistic. Rolul artei în societatea actuală



Încă din Antichitate, influența artei ca o forță socială – fie în sens pozitiv, fie în sens negativ – a fost recunoscută de toți marii filosofi. Fie că vorbim despre reticența lui Platon față de artiști sau de rolul educativ pe care Aristotel ori Augustin îl atribuie artei, de fiecare această activitate umană a fost văzută ca una dintre cele mai importante instituții sociale. Înaintând însă spre secolul XX și spre contemporaneitate, putem observa că, pe măsură ce raporturile sociale se complică și discursul politic se radicalizează, și rolul artei în societate se schimbă și discursul artistic însuși devine din ce în ce mai radical.
Pe măsură ce societatea actuală tinde spre consumerism și entertainment, arta însăși a ajuns să își redefinească scopul social, precum și instrumentele de expresie. Ea devine, într-o anumită măsură, o comoditate, un „obiect de schimb”, care nu mai trezește sentimente autentice, ci este, mai degrabă, un mediator indirect al relațiilor sociale. Vernisajele devin contexte de socializare, concertele devin mijloace de distracție, iar muzeele – simple obiective turistice pe care le bifăm pe harta de fiecare dată când călătorim. Cum se mai definește arta în contextul societății actuale? Mai poate juca arta rolul unei forțe sociale revoluționare? Care este raportul artei „pop” sau „de consum” cu arta „rafinată”?
Acestea sunt întrebările asupra cărora ne vom concentra în discuția noastră de vineri, 1 noiembrie,  prilejuită de un eveniment editorial insolit în cultura noastră – Apariția la Editura Universității din București a celui de-al treilea volum al revistei International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture. Este vorba despre un volum coordonat de Knut Ove Arntzen (profesor de studii teatrale la Universitatea din Bergen, Norvegia), Karoline Skuseth (membra a Performing Arts Hub, Norvegia) și Oana Șerban (asistent universitar al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București), care cuprinde contribuții ale unora dintre cei mai importanți la ora actuală artiști, teoreticieni și filosofi ai artei, pe tematica relației dintre artă și societate în contextul lumii în care trăim.
Alături de Cornel Moraru în studioul Radio România Cultural va fi prezentă una dintre coordonatoarele volumului, Oana Șerban – doctor în filosofie, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF) și autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, printre care amintim Capitalismul Artistic – Consumul operei de artă în patru pași, carte apărută în anul 2015.
Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, de data de 1 noiembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.


marți, 22 octombrie 2019

[Podcast] Ediția din 25 Octombrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera zeta




Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Vom continua aventura noastră printre conceptele filosofice ale limbii grecești cu cuvintele trecute în dicționar sub egida literei zeta, literă care, în alfabetul fenician, de unde a fost moștenită de greci, semnifica, în același timp, imaginea unei săbii de luptă. Înarmați cu uimire filosofică privitoare la originea cuvintelor vom călători, ca de obicei, prin domenii filosofice variate, de la fizicalism la etică și de la metafizică la estetică, ghidați de această misterioasă și interesantă în același timp literă. Astfel, vom regăsi în periplul nostru concepte încă folosite în limbajul filosofic contemporan, cum ar fi cele de viață (gr. ζωή) sau viețuitoare (ζῷον), cel de pictură (ζωγραφία) sau cel de cercetare (ζήτησις).
Pentru a ne ghida în această odisee pe tărâmurile uitate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 Octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


joi, 17 octombrie 2019

[Podcast] Ediția din 18 octombrie: Bioetica experimentală – Un nou domeniu de cercetare filosofică în România.




            Epoca în care trăim, cu marile descoperiri din domeniul cercetării științifice și al tehnologiei, au ridicat un tip de probleme etice pe care nu le-am întâlnit în trecut și pe care teoriile etice tradiționale nu sunt făcute să le rezolve. Așa stau lucrurile, spre exemplu, în domeniul cercetării medicale și al sistemului de sănătate, unde necesitatea dezvoltării unor noi medicamente pentru cele mai cumplite afecțiuni ale organismului nostru au dus la niște practici discutabile din punct de vedere etic, cum ar fi testarea pe animale, testarea neautorizată pe subiecți umani sau accesul diferențiat și discriminatoriu la îngrijirile medicale.
Tocmai de aceea, în ultimii ani, comunitatea filosofică de cercetare în domeniul eticii aplicate a propus diverse abordări interdisciplinare, care să folosească diversele domenii ale cunoașterii științifice actuale – cum ar fi neuroștiințele, biologia, sociologia, psihologia experimentală și altele – pentru a se adresa acestor probleme specifice vremurilor în care trăim. Astfel a luat naștere unul dintre cele mai noi domenii ale eticilor aplicate, un domeniu căruia îi dedicăm dezbaterea de vineri, anume cel al bio-eticii experimentale. Acesta își propune să caracterizeze în mod sistematic și pornind de la date empirice, procesele cognitive care au influență asupra judecăților morale în contextul complexului sistem de sănătate și asigurări sociale din societatea noastră.
Mai putem aplica principii etice cu carieră filosofică îndelungată, cum ar fi cel al al egalității de șanse, în condițiile sistemului medical actual? Cât și cum putem să ne îmbunătățim abilitățile fizice și cognitive pe cale medicală și ce probleme etice ridică această practică? Cum putem urma principiul de respect pentru persoana umană, în cazul persoanelor cu afecțiuni neurologice?
La toate aceste întrebări vom încerca să răspundem vineri seară alături invitatul nostru din această săptămână, Emilian Mihailov – doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și director executiv al Centrului de cercetare în Etică Aplicată .  Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.


marți, 8 octombrie 2019

[Podcast] Ediția din 11 octombrie - Aplicații terapeutice ale filosofiei. Psihoterapia existențială și originile sale în existențialism



      Încă din Antichitatea greacă, filosofia s-a definit ca un demers terapeutic ce își propune să îmbunătățească modul de trai al omului. Fie că ne gândim la filosofie ca „pregătire pentru moarte”, așa cum este ea definită de către Platon, sau ca „medicină a sufletului”, cum o considera Cicero, rol terapeutic a fost central până la sfârșitul Evului Mediu creștin. Începând însă cu Descartes și cu proiectul filosofiei ca „știință universală”, acest rol terapeutic a fost, încetul cu încetul, marginalizat de către filosofi în favoarea unei orientări mai degrabă teoretice, interesată de posibilitatea unei cunoașteri absolute și infinit adecvate a realității. Astfel, în secolul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, rolul terapeutic al filosofiei a fost, cel puțin la nivelul practicilor societății în care trăim, transferat către psihologie, odată cu scrierile fundamentale ale lui Sigmund Freud și Carl Gustav Jung.
        Dar reorientarea filosofiei către existența individuală și problemele acesteia, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a creat discuții aprinse atât în domeniul psihologiei, cât și în domeniul filosofiei, născând două curente de gândire care, deși se revendică de la aceleași surse, promovează viziuni despre om și problemele existenței sale simțitor diferite. Este vorba despre existențialismul filosofic și psihoterapia existențială.
        Pentru ediția din 11 octombrie, vă propunem un dialog între filosofie și psihologie, care are ca miză punerea în discuție a unor idei centrale pentru omul contemporan și stabilirea punctelor comune și a diferențelor dintre înțelegerea lor psihologică și cea filosofică. Ce este anxietatea și cum putem scăpa de ea? Care este sensul existenței umane? Este lumea în care trăim atât de absurdă pe cât pare în anumite momente? Cum putem face față ideii că moartea este singurul eveniment sigur al existenței noastre?
        De la aceste întrebări va porni dezbaterea de săptămâna aceasta alături de invitații noștri: Victor Popescu, doctor în filosofia valorilor, specialist în etica mass-media și în fenomenologie, actualmente redactor de științe socio-umane la Editura Trei, și Petre Rădescu, psihiatru, psiholog specializat în psihoterapie analitic existențială și membru fondator al SAEL – Societate română de Logoterapie, Consiliere, Însoțire și Psihoterapie Existențială Analitica.
         Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 3 octombrie 2019

[Podcast] Ediția din 4 Octombrie: Problema libertății în epoca Big Data. Considerații etice asupra ratingului de încredere socială



Ideea de „libertate” este o idee perenă a filosofiei, care a captivat mințile multor filosofi și oameni politici încă de la primele reflecții filosofice ale Antichității.  În numele acesteia s-au scris sute de tratate, s-au conceput legi și s-au dus războaie. Dar poate că nici o altă epocă a istoriei universale nu ridică atâtea probleme privitoare la ideea de libertate cum ridică epoca noastră, o epocă în care algoritmii inteligenți și marile baze de date informatice ne pun în fața unor provocări etice fără precedent în istoria omenirii.
Discuția despre sensul și limitele legitime ale sferei a libertății individuale a devenit însă una foarte acută în mediile filosofice, mai ales în ultimii ani, după anunțarea de către statul chinez a implementării complete, până în anul 2020, așa-numitului „rating de încredere socială” – un ansamblu sisteme de monitorizare informatică a comportamentului social al individului, menit să restrângă anumite drepturi celor al căror istoric social este discutabil.

            Până unde pot merge statele în restrângerea drepturilor individuale ale cetățenilor? Care sunt problemele filosofice și etice ale unui „sistem de încredere socială”, ce își propune monitorizarea și contabilizarea tuturor abaterilor – fie ele și minore – de la conduita presupusă „corectă” de către guvern? Ce impact ar putea avea un astfel de sistem asupra modului în care ne raportăm la semenii noștri și la societate în genere?

            De la aceste întrebări va porni dezabaterea noastră de vineri seara, care-l va avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe Laurențiu Gheorghe, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și specialist în filosofie moral-politică. Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro