miercuri, 27 ianuarie 2021

Ediția din 29 ianuarie Abecedarul gândirii grecești antice: Litera lambda (partea a 2-a)

 


Pe data de 29 ianuarie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

De această dată ne vom concentra, pentru a doua oară, asupra conceptelor filosofice care apar în dicționarele grecești la secțiunea dedicată celei de-a unsprezecea literă a alfabetului grecesc, o literă care ne oferă ocazia să vorbim despre conceptul de rațiune (gr. λόγος), despre cum concepe Platon desprinderea (gr. λύσις) sufletului de corp, despre legătura făcută de Aristotel între plăcere și suferință (gr. λύπη) și despre multe alte subiecte care au influența întreaga gândire europeană timp de mai bine de două milenii.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 29 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 19 ianuarie 2021

Ediția din 22 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2020

 


Întâlnirea noastră pe calea undelor radiofonice din această săptămână va fi dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în agitatul an 2020. În cele 50 de minute de emisie, vom trece în revistă cărțile, articolele și manifestările academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.

Pentru a ne ghida în acest periplu al nostru printre cărți și gânduri, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 22 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 6 ianuarie 2021

Ediția din 8 ianuarie: Proza lumii și gândirea umană. Reflecții asupra relației dintre literatură și filosofie


Lecția de bază a gândirii lui Socrate este aceea că înțelepciunea constă în „a știi că nu știi nimic”. Citindu-l pe Moliere, realizăm că toată viața am făcut proză fără să știm. Aducând laolaltă aceste două gânduri, ne dăm seama că existența noastră are pe fundal o țesătură de proză și filosofie de care cel mai adesea nu suntem conștienți. Asupra acestei relații ciudate dintre filosofie, literatură și existența umană ne-am propus să reflectăm vineri, pe data de 8 ianuarie, cu ocazia primei ediții a Izvoarelor de filosofie din acest an.

Încă din Antichitatea grecească, filosofia a avut o paradoxală relație cu proza și cu literatura în genere. Deși a aspirat dintotdeauna la un tip de cunoaștere științific, ea a îmbrăcat o formă literară ori de câte ori a dorit să își răspândească mesajul în rândul publicului. Este suficient să ne gândim la exemplul dialogurilor platonice, unde găsim o armonizare perfectă a literaturii cu gândirea abstractă, pentru a confirma această bănuială.  Dar care este, mai exact, legătura ascunsă dintre filosofie și literatură? Este textul filosofic tot un text literar sau ceva radical diferit? Ce le diferențiază pe cele două și ce anume le aduce laolaltă?

Acestea sunt întrebările de la care vom începe discuția de vineri seara cu invitatul nostru, Horia Vicențiu Pătrașcu doctor în filosofie și eseist, autor al mai multor lucrări de filozofie și lector al Departamentului de Științe Socio-Umane din cadrul Universității Politehnice din București.


Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Eikon, a volumului intitulat Ieşirea din indiviziune. Povestiri filosofico-fantastice, volum semnat de invitatul nostru. Este vorba despre o colecție de nuvele care-și propune explorarea în formă literară a uimirilor de sorginte filosofice pe care le-am putea găsi in inima cotidianului la o privire mai atentă. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 8 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru 

joi, 17 decembrie 2020

Ediția din 18 decembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera lambda

 


Pe data de 18 decembrie, în ultima ediție din acest an a Izvoarelor de filosofie, reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

Apropiindu-ne încă puțin de jumătatea alfabetului, în această săptămână deschidem dicționarele grecești la litera lambda și facem o incursiune de 50 de minute în domeniile variate ale gândirii antice pentru a recupera sensurile originare unor concepte fundamentale pentru filosofie, cum ar fi cel de logos și de logică.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 18 decembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 10 decembrie 2020

Ediția din 11 Decembrie: Arta ca efort mental și modalitate de cunoaștere. Aspecte filosofice și etice ale practicilor artistice contemporane

             Încă din Antichitate, artiștii și filosofii au observat înrudirea strânsă dintre filosofie și artă, ca două eforturi mentale de a cunoaște și exprima cele mai profunde idei ale minții umane. Este suficient să amintim de exemplul lui Aristotel, care observa, în Etica sa, că excelența într-o artă este echivalentă cu înțelepciunea sau de Leonardo DaVinci, care scria în tratatul său Despre Pictură că această disciplină artistică este, în sensul cel mai pregnant al cuvântului, o formă de filosofare și o știință. În acest sens, arta a fost văzută, de-a lungul istoriei sale, nu doar ca un prilej de delectare, ci și ca o formă de contemplare a ideilor sau ca o formă de teoretizare și de cunoaștere a lumii.

În vremurile noastre însă, arta pare a fi rezervată în mod strict plăcerii personale și delectării individuale. Odată cu diversificarea domeniilor artei și cu apariția artei „de consum”, din ce în ce mai multe practici artistice urmăresc impresionarea publicului cu orice mijloace, uitând și de celelalte roluri pe care arta le-a jucat în societate de-a lungul timpului. Tocmai de aceea, discuția despre raportul dintre teorie și practică în arta zilelor noastre merită deschisă din nou: Este arta, în mod necesar, și teoretizare a lumii?  Care este rolul teoriei în viața unui artist? Unde putem trage linia de demarcație dintre artă și teorie când vorbim despre grafică digitală și grafica jocurilor pe calculator?

            Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea de vineri seară alături de Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce-și propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea actuală din domeniul jocurilor pe calculator.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 11 decembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


 
Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 3 decembrie 2020

Ediția din 4 decembrie: Constantin Noica - Istoric al filosofiei și creator de limbaj filosofic românesc

 


Patriotismul se manifestă în multe feluri, dar poate că, pentru filosofi, cel mai patriotic act este acela de a scrie și traduce opere care îmbogățesc cultura română. În această săptămână, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, vă propunem o incursiune în opera și gândirea unuia dintre filosofii care și-au lăsat cel mai adânc pecetea asupra filosofiei românești și care, prin receptarea pe care a avut-o dar și prin operele discipolilor săi, are și astăzi un rol central pentru cultura reflexivă autohtonă: Constantin Noica.

Filosof, traducător de marcă și publicist, Constantin Noica este una dintre figurile centrale ale culturii românești inter- și post-belice. De numele lui sunt legate unele dintre cele mai citite lucrări de filosofie românească – cum ar fi Devenirea întru ființă și Scrisorile despre logica lui Hermes – dar și traducerea operelor fundamentale ale unora dintre cei mai importanți gânditori ai istoriei filosofiei, cum ar fi Platon, Aristotel, René Descartes sau Immanuel Kant. Fiind unul dintre puținii filosofi români despre care s-ar putea spune că a întemeiat o școală filosofică, Constantin Noica este un punct cardinal pe harta gândirii filosofice autohtone și, în același timp, o punte de legătură cu cultura filosofică universală. 

De ce mai trebuie citit Noica astăzi? Care au fost contribuțiile sale fundamentale? De ce noua generație de cercetători și iubitori ai filosofiei au nevoie de o ediție critică a operelor noiciene?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămână aceasta, cu prilejul demarării unui proiect editorial de anvergură din partea editurii Humanitas, care își propune publicarea unei ediții critice și complete a operelor lui Constantin Noica.

Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural se va afla, pentru a ne ghida prin meandrele gândirii și operei noiciene, chiar editorul acestei ediții, Grigore Vida, doctor în filosofie, specialist în istoria filosofiei și științei moderne și cercetător al Centrului de Cercetare „Fundamentele Modernității Europene” și al Centrului de Cercetare în Logica, Istoria și Filosofia Științei, ambele din cadrul Universității din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 4 decembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 26 noiembrie 2020

Ediția din 27 noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa

 


 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.

În cele 50 de minute de emisie, ne vom abate atenția, din nou, asupra cuvintelor trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa, cea de-a zecea literă din alfabet. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce sunt celebrele „categorii” sau la ce se referea, în limba greacă antică, ideea de „mișcare” (gr. κίνησις).


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 27 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 18 noiembrie 2020

Ediția din 20 noiembrie În căutarea dionisiacului. Friedrich Nietzsche și filosofia trupului

 

Trupul este o entitate pe cât de evidentă, pe atât de paradoxală, care a constituit, de-a lungul timpului, tema reflecțiilor multora dintre filosofii europeni. Deși ne purtăm tot timpul trupul cu noi, foarte rar devenim pe deplin conștienți de el. Deși ne menține în viață, el este văzut mai degrabă ca un „vehicul al sufletului”, ca un accesoriu al existenței. Deși ne oferă posibilitatea de a fi văzuți, considerăm că adevărata noastră personalitate se află dincolo de aparențele trupești.  

Gândit încă din filosofia clasică grecească în opoziție cu sufletul, ca un fel de temniță a acestuia, trupul a fost, aproape întotdeauna, termenul secund într-o logică ce privilegia idealitatea în fața corporalității și invizibilul în detrimentul vizibilului. Cu un statut filosofic privilegiat, ideea de suflet a concentrat eforturile și puterea de reflecție a filosofilor până târziu în epoca modernă, găsindu-și criticul abia în zorii secolului trecut, în persoana lui Friedrich Nietzsche. Cum putem gândit filosofic ideea de trup? Care sunt raporturile reale pe care acesta la întreține cu ceea ce filosofii numesc „conștiință”? Cum putem recupera ideea de trup din punct de vedere filosofic și cum schimbă această recuperare  filosofia însăși?

Acestea sunt întrebările de la care pornim dezbaterea din această săptămână alături de Ștefan Maftei, doctor în filosofie și cadru didactic al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității „Babeș-Boyai” din Cluj-Napoca, unde susține, printre altele, cursurile de Propedeutică filosofică, Filosofia culturii și Retorică. Cu o teză doctorală cu tema „Friedrich Nietzsche și metamorfozele esteticului în conștiința europeană modernă”, invitatul nostru are mai multe articole de cercetare care problematizează problema corporalității în filosofie și impactul acesteia asupra esteticii.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 20 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 12 noiembrie 2020

Ediția din 13 Noiembrie: Consilierea filosofică și restaurarea ființei umane. Incursiune în practica filosofică

 


Încă din Antichitatea greacă, odată Socrate, filosofia s-a definit ca un fel de „medicină pentru suflet”, al cărei scop este acela de a oferi acea „pace sufletească” atât de căutată de fiecare dintre noi, scop pe care și l-a păstrat de-a lungul întregului Ev Mediu Creștin. Odată cu venirea modernității însă, filosofii s-au exilat, încetul cu încetul, în „turnul lor de fildeș” și filosofia a devenit, în mare parte, o disciplină academică, în căutare de legitimitate științifică și în căutarea unui adevăr obiectiv.

 De câteva decenii însă, această situație pare a se schimba. La nivel mondial, se poate observa o revenire a filosofiei la dimensiunea practică pe care o avea în Antichitate prin consilierea filosofică și alte practici similare. Cum era și normal, nici cultura noastră nu a rămas străină de reîntoarcerea filosofiei către practică. Această tendință este vizibilă, de ceva vreme, și în cultura română, unde Consilierea filosofică dobândește din ce în ce mai mulți adepți, atât în rândul filosofilor profesioniști, cât și în cel al oamenilor de rând. Ce este consilierea filosofice? Cum se desfășoară ea si Cum ne poate ajuta ea în viața de zi cu zi? 


Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de săptămâna aceasta alături de invitatul nostru, Sandu Frunză, doctor în filosofie, profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj și consilier filosofic. Fiind autor a multiple studii și cărți privitoare la domeniul practicii filosofice și al filosofiei practice, invitatul nostru din este, la ora actuală, unul dintre cei mai cunoscuți practicieni ai filosofiei din țara noastră.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 13 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


miercuri, 4 noiembrie 2020

Ediția din 6 noiembrie: Un alt mod de a face filosofie în contemporaneitate. Theodor Adorno și Dialectica negativă

 

            Este recunoscut faptul că, în momentele de criză, gândirea filosofică tinde să se reconfigureze radical și să creeze noi metode de a gândi, capabile să surprindă prejudecățile și asumpțiile implicite ale felului în care noi gândim în mod natural, dar și a modurilor în care tradiția filosofică și-a format discursul de-a lungul timpului.

            Un astfel de moment de criză și de redefinire al filosofiei a avut loc în secolul al XX-lea, care este un secol al reconsiderării radicale a fundamentelor pe care filosofii și-au bazat gândirea de-a lungul istoriei. Pe lângă formarea celor două mari direcții ale filosofiei contemporane – filosofia continentală și cea analitică – acest secol mai este caracterizat, însă, și de demersuri radicale care nu au avut, până acum, o circulație largă în cultura reflexivă română. Unul dintre aceste demersuri este cel al gândirii lui Theodor Adorno, filosof de primă importanță al culturii germane inter- și post-belice, al cărui nume este asociat celebrei Școli de la Frankfurt, unde regăsim și alte nume sonore ale gândirii contemporane, cum ar fi Walter Benjamin, Jürgen Habermas sau Herbert Marcuse.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție vom încerca să facem o incursiune în gândirea adorniană, pentru a vedea care sunt mecanismele prin care, înaintând prin negații, putem ajunge la înțelegerea temelor filosofice cele mai abstracte, cum ar fi problema ființei, în jurul căreia s-a constituit ontologia, cea a libertății, în jurul căreia s-a constituit etica și cea a timpului, în jurul căreia s-a constituit filosofia istoriei.


            Ca invitat al Izvoarelor de filosofie îl vom avea pe Christian Ferencz-Flatz, doctor în filosofie, cercetător al Centrului de Cercetare „Alexandru Dragomir” și profesor asociat al Universității Naționale de Artă teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București.

            Prilejul acestei dezbateri este apariția la finele anului trecut, la editura Tact, a primei traduceri în limba română a lucrării „Dialectica Negativă” semnată de Theodor Adorno, una dintre operele fundamentale ale gândirii contemporane, traducere semnată chiar de invitatul nostru.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, vineri, pe data de 6 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru