miercuri, 19 ianuarie 2022

Ediția din 21 ianuarie: Bazarul memoriei sau rolul amintirilor în construcția sinelui

 


Încă de la Platon, problema memoriei și a reamintirii a fost una dintre cele mai importante probleme filosofice. Din această poziție ea traversează întreaga istorie a filosofiei, până în hermeneutica și fenomenologia contemporane. Cu toate acestea însă, încă nu avem o imagine completă a modului în care memoria funcționează și a rolului jucat de aceasta în construcția sinelui nostru conștient.

            Tocmai de aceea, pentru emisiunea din această săptămână vă propunem o fascinantă incursiune de 50 de minute în lumea filosofiei și neuroștiinței memoriei. Cum se formează amintirile din perspectiva creierului nostru? Care este rolul memoriei în existența noastă? Cum ne construiește memoria sinele?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră, alături de Adriana Vasile, cercetător în neuroștiințele educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbării paradigmei tradiționale a educației prin proiectul CEREHARD, prima instituție de educație holistă din România.


Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Lifestyle Publishing, a cărții  Bazarul memoriei. Cum construim amintiri și cum ne construiesc ele pe noi?”, o lucrare interesantă despre modul în care amintirile se constituie la nivelul creierului uman, semnată de Veronica O’Keane și tradusă de invitata noastră.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 21 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 13 ianuarie 2022

Ediția din 14 ianuarie: Arta în era capitalismului. Explorări ale artei contemporane

        În vremurile noastre, mai mult ca oricând, arta pare a se fi transformat într-o industrie. Sume colosale sunt investite zilnic în bugetele filmelor, serialelor și evenimentelor artistice, iar producțiile marilor case de film înregistrează profituri colosale. Asta face ca, de foarte multe ori, valoarea operei de artă să fie dată de cota de piață, iar meritul artistic să fie judecat pe considerente economice și financiare.

Cu toate acestea, dacă privim lucrurile mai atent, arta este mult mai prezentă în viața fiecăruia intre noi decât în orice altă epocă a omenirii. Avem acces la mii de filme și melodii cu un singur click prin intermediul gadget-urilor noastre, putem vedea concertele formațiilor preferate prin intermediul internetului și, în genere, consumăm mai multă artă decât oricând. Tocmai de aceea, merită să reflectăm asupra relației dintre artă și capitalism și să ne întrebăm cum putem gândi  ideea de experiență estetică în zilele noastre? Este arta actuală superficială sau dă dovadă de un alt tip de profunzime față de cea tradițională? Ce loc mai are dimensiunea estetică în viețile noastre?  Mai poate frumusețea să salveze lumea?


            Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămâna aceasta, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

            Prilejul acestei dezbateri este apariția recentă, la editura Cartea Românească Educațional, în traducerea invitatei noastre a lucrării Estetizarea lumii. A trăi în timpul capitalismului artistic, semnată de Gilles Lipovetsky și Jean Serroy, o lucrare de referință pentru domeniul esteticii contemporane.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 14 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 5 ianuarie 2022

Ediția din 7 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2021

 


Pentru că, la început de an, filosofii numără cărțile, prima ediția a izvoarelor de filosofie din anul 2022 va fi dedicată, ca de obicei, unei retrospective a activității filosofice din anul precedent. În cele 50 de minute de emisie, vom trece în revistă cărțile, articolele și manifestările academice care au marcat, în diverse moduri, viața noastră intelectuală și cultura reflexivă românească în genere.

Pentru a ne ghida în acest periplu al nostru printre cărți și gânduri, îl vom avea ca invitat pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 7 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 16 decembrie 2021

Ediția din 17 decembrie: Arta – între cunoaștere și entertainment

 


Dintotdeauna, arta a fost privită ca una dintre cele mai misterioase activități umane. Ea a fost prilej de reflecție pentru filosofi încă din epoca presocratică și, odată cu dezvoltarea științelor moderne, a ridicat întrebări și psihologiei, sociologiei, antropologiei sau, mai nou, neuroștiințelor. În această impresionantă istorie de peste două milenii de reflecții despre artă a culturii europene, cea mai mare parte a timpului, ea fost privită ca o formă de cunoaștere, diferită de știință, dar cel puțin tot atât de importantă pentru existența umană.

Acesta este și motivul pentru care, de la Aristotel la Arthur Schopenhauer, filosofii și artiștii totodată au considerat arta ca fiind înrudită cu filosofia în ceea ce privește cunoașterea și au plasat-o între cele mai nobile activități contemplative ale ființei umane. Cu toate acestea, odată cu venirea secolului al XX-lea, statutul artei pare a se fi schimbat și gândirea despre artă pare să fi intrat într-o criză. Din ce în ce mai mult, ea este văzută ca o formă de distracție, de entertainment, care își pierde latura cognitivă în favoarea celei ludice.

Tocmai de aceea, în ultima ediție a Izvoarelor de filosofie din acest an ne propunem să redeschidem perena problemă a statutului artei și să vedem ce rol are ea în educație și în societate. Care sunt factorii care au contribuit la schimbarea modului în care vedem arta? Este arta o formă de cunoaștere sau o formă de entertainment? Care este rolul învățământului artistic în economia societății noastre?

Acestea sunt întrebările cu pornire de la care vom începe dezbaterea din această săptămână alături de Adrian Constantin Medeleanu, cadru didactic al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu o teză ce-și propune să analizeze similitudinile dintre grafică renascentistă și cea actuală din domeniul jocurilor pe calculator.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 17 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 8 decembrie 2021

Ediția din 10 decembrie: Textele uitate ale filosofiei. Incursiune în lumea manuscriselor medievale

 


Adesea s-a spus că istoria este scrisă de învingători. În domeniul filosofiei însă, istoria este scrisă de copiști, iar textele cel mai des copiate par a fi „învingătorii” în lupta cu timpul. Tocmai de aceea, „canonul” filosofic european este format în primul rând din filosofii care au reușit să treacă acest test al transcrierii de-a lungul Evului Mediu și Modernității timpurii.

Cu toate acestea, testul tradiției manuscrise nu este singurul pe care trebuie să-l câștige un text filosofic pentru a fi cunoscut de către cititorul contemporan. Un al doilea test, poate chiar mai dificil, este cel al editării și traducerii în limbi moderne. Avem încă o cantitate imensă de manuscrise din toate timpurile ne-editate și netraduse care, pentru cultura omului contemporan, sunt ca și inexistente. Acestea sunt textele uitate ale filosofiei și culturii occidentale.

În cele cincizeci de minute ale ediției de astăzi ne propunem să facem o incursiune în munca de traducere și publicare în ediții moderne a acestor texte inedite ale istoriei filosofice. Vom face o incursiune în portofoliile celor mai mari biblioteci ale Europei, ale căror manuscrise încă păstrează ceva din atmosfera scriptorium-urilor medievale. În vederea acestui lucru, ne vom concentra asupra muncii de editare și traducere a două texte scrise de Alcuin de York, una dintre figurile principale ale reformelor culturale întreprinse de Carol Cel Mare la sfârșitul secolului al VIII-lea și începutul secolului al IX-lea.

            Gramatica și Discuție despre adevărata filosofie, operele despre care vom vorbi împreună cu invitata noastră, sunt mărturii vii ale legăturii intime dintre filosofie și filologie în Evul Mediu. Publicate de obicei împreună, ele arată că gramatica are și o latură filosofică pe care am putea-o repera încă de la apariția primelor tratate de gramatică din epoca alexandrină.
            Pentru a ne ghida prin lumea manuscriselor medievale o vom avea ca invitată pe Isabela Grigoraș, filolog clasicist și doctor în filosofie al Universităților din București și Fribourg, Elveția. Cu o bună experiență în lucrul cu manuscrisele, invitata noastră din această săptămână pregătește o ediție critică a celor două opere semnate de Alcuin de York, însoțite și de o traducere.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 10 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 1 decembrie 2021

Ediția din 3 decembrie: De partea ascunsă a reușitelor. Filosofia eșecului și înfrângerii




Adesea, felul în care funcționează societatea contemporană ne face să acordăm atenție preponderent reușitelor noastre. Ele sunt cele ce apar în CV-uri, cele cu care ne mândrim și cele prin care ne definim. Față de eșec însă, avem o cu totul altă atitudine. Încercăm să ne ascundem greșelile, să le cosmetizăm, să ne dezicem de ele. Pare că avem o fobie generalizată de eroare, care ne marchează întreaga existență și care ne face să ne prezentăm doar în lumina reușitelor noastre.

În același timp însă, filosofii au recunoscut de-a lungul istoriei valoarea erorii și eșecului. Începând cu Platon, care spunea într-una dintre scrisorile sale că adevărul trebuie învățat împreună cu eroarea, prin dialog, continuând cu rolul formator al eșecurilor și greșelilor în Confesiunile lui Augustin, istoria filosofiei este presărată cu reflecții despre rolul pozitiv al imperfecțiunilor ființei umane. 
Din acest punct de vedere, „nu suntem noi înșine decât prin suma eșecurilor noastre”, cum spunea Emil Cioran. Ele fac parte din ființa noastră și, prin urmare, pot avea o însemnătate filosofică. Tocmai de aceea, în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, vă propunem o dezbatere incitantă despre sensul filosofic al eșecului și despre rolul acestuia în economia existenței noastre. De ce avem o fobie față de eșec? Care sunt urmările negative ale acestei fobii? Cum putem defini eșecul din punct de vedere filosofic? 

De la aceste întrebări vom porni discuția alături de invitatul nostru din această săptămână, Ciprian Mihali,  conferențiar al Universității Babeș-Boyai din Cluj și doctor în filosofie al Universității din Strasbourg și al aceleiași Universități Babeș Boyai. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 7 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate. Dintre volumele de autor publicate de invitatul nostru, îl menționăm pe cel mai recent, anume  Dicționarul subiectiv de cultură civică, apărut în anul 2020 la editura Humanitas, care este o radiografie lucidă și clară a problemelor etice și politice apărute în spațiul public românesc în ultimii ani.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 3 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

joi, 25 noiembrie 2021

Ediția din 26 Noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera N

 


De curând, la editura Nemira, a fost publicat mult așteptatul volum cu numărul 4 al Dicționarului Grec Român, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume – din care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. Acest volum este dedicat literei epsilon, una dintre cele mai importante ale alfabetului grecesc.

Cu această ocazie, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la litera N, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al Dicționarului Grec-Român.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 17 noiembrie 2021

Ediția din 19 noiembrie: Filosofia în contexte actuale. Relația filosofiei cu literatura și științele comunicării


 

De-a lungul timpului, relația filosofiei cu celelalte domenii culturale a fost un subiect de reflecție și dezbatere important, atât pentru filosofi, cât și pentru mediul intelectual în genere. Chiar dacă putem spune că problemele filosofiei sunt perene, contextele istorice în care acestea apar și-au pus amprenta în mod constant asupra discursului filosofic care, la rândul său, a influențat adesea gândirea epocilor istorice.

Una dintre cele mai vechi și constante astfel de relații ale filosofiei cu un domeniu cultural s-a înregistrat cu literatura, care, încă din perioada presocratică a fost o importantă formă de expresie a gândurilor filosofice. În ultimele decenii însă, științele comunicării au readus în actualitate multe teme filosofice și, de asemenea, au ridicat noi provocări filosofiei. Care este relația dintre filosofie, literatură și științele comunicării? Sunt ele domenii complementare sau concurente? Care sunt principalele teme filosofice implicite în comunicare?


Acestea sunt întrebările de la care începem discuția din această săptămână alături de invitatul nostru, Arthur Suciu, lector al Universității „Ștefan Cel Mare din Suceava”, filosof, scriitor și expert în comunicare. Prilejul discuției noastre de astăzi este apariția de curând a două volume semnate de invitatul nostru: este vorba despre eseul fragmentar „Cel care așteaptă”, apărut la editura Cartier Rotonda în vara acestui an și despre „Pierdut printre medii”, lucrare apărută la editura „Pro Universitaria” la sfârșitul anului trecut. Ambele volume se remarcă pe piața editorială românească prin caracterul insolit, fragmentar al scriiturii și prin tematica profund filosofică abordată.


Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19 noiembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 10 noiembrie 2021

Ediția din 12 noiembrie: Fragilitatea și durabilitatea artei. Reflecții actuale pornind de la gândirea Hannei Arendt

 


Încă din cele mai vechi timpuri ale culturii europene, operele de artă au captat atenția filosofilor din pricina statutului lor aparent paradoxal. Pe de o parte, ele par a fi supuse timpului și uzurii ca orice obiect produs de mâna omului. Pe de altă parte însă, ele își depășesc propria epocă, „vorbind” oamenilor din toate timpurile despre ideile și emoțiile care definesc condiția umană în genere. La această intersecție improbabilă dintre durabilitate și perisabilitate, dintre eternitate și vremelnicie, dintre soliditate și fragilitate am putea spune că se află izvorul reflecțiilor filosofice despre artă de la Platon până în contemporaneitate.

            Pentru ediția din această săptămână, ne propunem să redeschidem această temă de reflecție perenă a filosofiei și teoriei artei, plasând-o în contextul incitant și problematic al artei contemporane. Ca punct de pornire vom lua reflecțiile despre artă ale Hannei Arendt, una dintre personalitățile culturale ale secolului XX care iese în evidență ca una dintre cele mai complexe și actuale gânditoare ale vremurilor noastre. Studiind filosofia cu nume de seamă ale gândiri contemporane, cum ar fi Martin Heidegger, Edmund Husserl sau Karl Jaspers, Hannah Arendt a deschis multe dintre temele de care și astăzi suntem interesați în mod direct, cum ar fi cele ale totalitarismului, anti-semitismului, situației refugiaților sau feminismul.

Care sunt trăsăturile ce definesc operele de artă în contrast cu obiectele utilitare? Cum se configurează opera de artă ca obiect al gândirii mai degrabă decât ca obiect pur material? Care este relația operelor de artă cu timpul?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de vinerea aceasta, alături de Prof. Univ. Dr. Ruxandra Demetrescu, teoretician al artei, curator și profesor al Universității Naționale de Arte din București. Cu o activitate curatorială și de cercetare susținută, doamna profesor Ruxandra Demetrescu este, la ora actuală, unul dintre cei mai importanți cercetători din domeniul teoriei artei.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12 noiembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 4 noiembrie 2021

Ediția din 5 noiembrie: De la Facebook la Meta. Noile provocări etice ridicate de Big Data

 


De-a lungul istoriei sale, omenirea a țintit să depășească prin tehnologie limitările mediului natural și ale condiției noastre biologice. Visul unei comunicări fără bariere lingvistice sau spațiale, dorința accesului imediat la cunoaștere și aventura evadărilor facile din realitate au fost teme ce au fascinat imaginația poeților și imaginarul mitologic al tuturor popoarelor. Odată cu apariția internetului și dezvoltarea unui mediu digital complex, aceste deziderate par că au devenit realitate.

Astăzi, fie că suntem conștienți, fie că nu, o bună parte din existența noastră se petrece într-un mediu digital susținut de tehnologie, care ne dă posibilitatea să comunicăm instant cu prietenii din cealaltă parte a planetei, să găsim răspunsuri la majoritatea întrebărilor noastre și să explorăm lumi virtuale realiste prin jocurile video. Dar toate acestea vin cu un preț. La fel cum faptele noastre în lumea reală au un impact asupra mediului natural, activitățile noastre digitale lasă urme în online. Aceste urme sunt colectate, stocate pe servere și folosite în diverse scopuri mai mult sau mai puțin etice.

Tocmai de aceea, este bine să înțelegem fenomenul Big Data și să vedem care sunt noile probleme filosofice ridicate de mediul digital. Care sunt cadrele teoretice în care putem înțelege noile lumi virtuale pe care le-am construit? Ce impact au acestea asupra realității? Cum ne pot influența ele existența reală? Este filosofia pregătită să facă față noilor provocări ridicate de Big  Data?  

De la aceste întrebări pornim dezbaterea din această săptămână, alături de invitatul nostru Mihail-Valentin Cernea, specialist în etica mediului digital și cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 5 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru