miercuri, 15 ianuarie 2020

Ediția din 17 ianuarie: Cercetarea artistică – O idee periculoasă?





Încă de la primele tratate de estetică ale modernității, când filosofii au despărțit artele de științe, imaginea artistului și cea savantului au fost două modele de personalitate distincte și, din multe puncte de vedere, opuse ale culturii noastre. Dacă primul se ocupa cu creația, cel din urmă se ocupa cu cercetarea. Dacă primul deținea un tip de cunoaștere intuitivă, cel din urmă avea o cunoaștere discursivă și logică. Dacă primul contempla lucrurile, pe celălalt raționa.
Tocmai de aceea, atunci când ideea de cercetare artistică a apărut în dezbaterile lumii artei contemporane cu câteva decenii în urmă, în contextul introducerii în mai multe centre universitare a doctoratului în arte, ea a creat uimire și perplexitate în ambele tabere. Acesta este și motivul pentru care amplele dezbateri pe acest subiect au creat un labirint de poziționări teoretice, însă au ridicat și o sumedenie de întrebări privitoare la chiar esența artei din zilele noastre. Atât oamenii de știință, cât și artiștii, s-au temut că, odată cu nivelarea distincției dintre arte și științe, ambele domenii își vor pierde identitatea și farmecul. Dar avem oare motive întemeiate pentru aceste temeri? De ce are nevoie artistul de cercetare? Cum modifică această practică felul de a fi al artei contemporane? Ce este, de fapt, cercetarea artistică? Este ea, așa cum s-a spus adesea, o idee periculoasă?
Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția de vinerea aceasta, alături de invitata mea din studioul Radio România Cultural, Prof. Univ. Dr. Ruxandra Demetrescu, teoretician al artei, curator și profesor al Universității Naționale de Arte din București. Susținând multiple prelegeri și cursuri pe tema cercetării artistice, atât în țară cât și în străinătate, doamna profesor Demetrescu se află, la ora actuală, printre cei mai buni specialiști români în domeniu.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 17 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 
Fotografie: 
Barbara Herrenkind


Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 17 decembrie 2019

[Podcast] Ediția din 20 Decembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera theta





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Luna aceasta împlinim un an de la prima ediție a Abecedarului și a venit rândul cuvintelor filosofice care încep cu litera theta să fie analizate pentru a regăsi sensurile inițiale ale unora dintre cele mai interesante concepte filosofice. Pe această cale, ne vom aventura în toate domeniile filosofiei, de la ontologie la etică și de la religie la epistemologie pentru a vedea ce însemna pentru greci  o „teorie” (gr. θεωρία) sau o „teoremă” (gr. θεώρημα), de la ce cuvânt vine ideea modernă de „traumă” și multe alte astfel de delicii lingvistico-filosofice.
Pentru a ne ghida printre noimele complicate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 20 Decembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .



miercuri, 11 decembrie 2019

[Podcast] Ediția din 13 Decembrie - Martin Heidegger în limba română. Experiențe ale traducerii ca interpretare



Unul dintre evenimentele editoriale de primă importanță pentru cultura filosofică românească de la acest sfârșit de an este publicarea, la editura Humanitas, într-o primă traducere românească, a volumului semnat de Martin Heidegger și intitulat „Conceptele fundamentale ale metafizicii. Lume, finitudine, singurătate”. Încadrat într-un program susținut de traduceri, acest volum aduce, împreună cu restul operelor lui Martin Heidegger traduse în limba română, una dintre cele mai fascinante gândiri ale secolului XX mai aproape de publicului autohton.
            Fiind adesea considerat un filosof criptic, Martin Heidegger a pus probleme traducătorilor din întreaga lume prin originalitatea limbajului său filosofic și prin modul în care pune limba germană să gândească filosofic. Tocmai de aceea, orice traducere a lui Heidegger în limba română este, în același timp, un act de îmbogățire a limbajului filosofic românesc și un efort de transpunere a gândului filosofic original într-o limba pentru care el, adesea, nu a fost acomodat. Cum arată experiența traducerii unui text heideggerian? Cât de aproape poate fi Heidegger adus de publicul român prin traduceri? Cât din gândul filosofic heideggerian este transparent la traducere?
Acestea sunt principalele întrebări la care ne propunem să reflectăm în discuția de vinerea asta alătruri de traducătorul Conceptelor fundamentale ale metafizicii, Paul Gabriel Sandu, doctor în filosofie, traducător și cercetător în domeniul filosofiei moderne și contemporane. Studiind la București, Tübingen și Freiburg, invitatul nostru a publicat multiple studii academice și a tradus lucrări importante ale unor nume de primă mărime pentru filosofia occidentală, cum ar fi Martin Heidegger, F. W. Schelling și Jürgen Habermas.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 13 decembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

marți, 3 decembrie 2019

[Podcast] Ediția din 6 Decembrie - Aporii în gândirea ideii de rău. Perspective filosofice și teologice




Ideea de bine a fost gândită, încă de la Platon, ca idee supremă la care mintea noastră se raportează și care determină orice acțiune și gând al nostru. În calitate de valoare cardinală, binele este întotdeauna motorul și ținta acțiunilor umane, deoarece toate eforturile din viața cotidiană sunt întreprinse pentru a ne fi bine. Pe de altă parte însă, după cum spune zicala, „drumul spre Iad este pavat cu intenții bune”, ceea ce ar face răul, într-un anume fel, tot o specie a binelui.
            De la acest paradox a pornit, în primele secole ale erei noastre, una dintre cele mai importante dezbateri filosofice și teologice privitoare la ideea de rău din istoria culturii europene. În acest clinci ideatic au fost prinse cele mai importante curente filosofice ale vremii, de la neoplatonism, la stoicism, gnosticism și nou formata filosofie creștină. Urmările culturale ale acestei dezbateri au fost de primă importanță pentru cultura europeană, ele dictând, pe de o parte, traiectoria de gândire a creștinismului de-a lungul întregului Ev Mediu și, pe de alta, etica filosofică modernă.
Pentru data de 6 decembrie vă invităm să redeschidem, cu ocazia sărbătoririi Sf. Nicolae, această dezbatere capitală pentru teologia creștină și pentru filosofie totodată. Care este felul de existență al răului? Este el o simplă privație a binelui? Cum ajungem să facem răul? Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem, alături de invitatul nostru din această săptămână, Petru Molodeț, filolog clasicist, doctorand al Universității din București și al École Pratique des Hautes Études cu o cercetare doctorală având titlul Gnoza în dezbaterea culturală a secolului II după Iisus Hristos. Studiu de caz: conflictul hermeneutic între Irineu de Lyon și școala gnostică valentiniană.
Pe lângă doctorat, Petru Molodeț mai activează ca traducător și redactor al comisiei patristice, unde lucrează la prima traducere în limba română a operei Împotriva Ereziilor. Combatere și răsturnare a gnozei cu nume mincinos, semnată de Sfântul Irineu de Lyon, din care primele trei volume au fost deja publicate.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, 06 decembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .



miercuri, 27 noiembrie 2019

[Podcast] Ediția din 29 Noiembrie - Pe umerii giganților. Știință și filosofie în Modernitatea timpurie




       În anul 1675, într-o scrisoare către Robert Hooke, Isaac Newton mărturisea că, dacă se întâmplase să vadă mai departe decât alți gânditori dinaintea sa, era din cauza faptului că a stat pe umerii unor giganți. Folosind această expresie însă, marele fizician se raportează la un sentiment ce a caracterizat toate secolele care leagă Evul Mediu târziu de Modernitatea timpurie și care se găsește ilustrat în miniaturile de pe manuscrisele medievale, unde imaginea piticului ce stă pe umerii unui gigant este recurentă.
Ideea unei cunoașteri cumulative și a unui progres al cunoașterii a însuflețit gândirea multor filosofi și oameni de știință occidentali, formând ceea ce astăzi numim știința și filosofia modernă, însă cristalizarea acestor idei s-a făcut în timp și pornind de la niște credințe cât se poate de contradictorii pentru mintea omului contemporan. În creuzetul de idei al Modernității timpurii stăteau laolaltă filosofia și magia, fizica și alchimia, rațiunea și superstiția. Cum arăta filosoful și omul de știință al Modernității timpurii? Cum vedea el lumea? Cum se raporta el la tradiția din spatele său?
De la aceste întrebări va porni discuția noastră radiofonică de vineri seara, alături de invitata noastră din această săptămână, Dana Jalobeanu, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, director de programe al centrului de cercetare Fundamentele Modernității Europene, director al secției umaniste a Institutului de Cercetare al Universității din București și membru al Centrului de logica, istoria și filosofia științei, din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București. Cu stagii de specializare post-universitară la Oxford University, Warburg Institute, Princeton University și Max Planck Institute For The History Of Science, invitata noastră de vineri este, la ora actuală, unul dintre cei mai buni specialiști în istoria și filosofia științei din perioada Modernității timpurii din cultura noastră.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 29 noiembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .



marți, 19 noiembrie 2019

[Podcast] Ediția din 22 Noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera eta și theta



Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Suntem la cel de-al nouălea episod și a venit rândul să deschidem dicționarele de greacă veche la literele eta și theta pentru a redescoperi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice. Vom fi purtați de povestea gândirii grecești în cele mai felurite domenii ale filosofiei, de la ontologie la etică și de la religie la epistemologie. În periplul nostru, ne vom întâlni cu concepte precum cel de plăcere (gr. ἡδονή), etic (gr. ἠθῐκός), zeu (gr. θεός) sau teorie (gr. θεωρία).
Pentru a ne ghida printre noimele complicate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 22 Noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 13 noiembrie 2019

[Podcast] Ediția din 15 noiembrie - Mai putem gândi azi fără Kant?


Ce poate fi mai banal și de la sine înțeles pentru noi decât gândirea? Fiecare om gândește, motiv pentru care gândirea a fost adesea văzută ca fiind “natura umană” însăși. Ea ne însoțește în fiecare clipă în care suntem conștienți, ne ajută să deliberăm, să luăm decizii și să emitem judecăți de valoare asupra diverselor obiecte ale lumii noastre.
La o privire mai atentă însă, mecanismele gândirii nu sunt niciodată atât de simple și ușor de înțeles pe cât ne-am dori noi, iar filosofia s-a luptat dintotdeauna să pună în lumină aporiile ridicate de încercarea de a înțelege cum funcționează mintea noastră, care sunt limitele rațiunii umane și ce anume putem cunoaște cu ajutorul acesteia. Acestea sunt, de altfel, și problemele principale ale gândirii kantiene, o gândire care a constituit un punct de cotitură în cultura occidentală și a produs o adevărată “revoluție copernicană” în filosofie, prin punerea mecanismelor interne conștiinței ce fac posibilă gîndirea umană în centrul atenției filosofilor.
Acum însă, la aproape două secole și jumătate de la prima ediție a Criticii rațiunii pure, într-o perioadă în care gândirea filosofică pare să fi intrat în impas, în epoca fake-news-urilor și a post-adevărului, nevoia de a ne întoarce la Kant este resimțită mai stringent decât oricând. Ce valoare mai au considerațiile kantiene în lumea zilelor noastre? Ce a rămas “în picioare” din sistemul filosofic kantian? Mai putem gândi, astăzi, fără Kant?
La toate aceste întrebări ne propunem să răspunem alături de invitatul nostru de vineri seară din studioul Radio România Cultural, Dragoș Grusea, doctorand al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și al Facultăţii de Filosofie a Universității Eberhard-Karls din Tübingen, cu două cercetări doctorale despre gândirea kantiană și autor al cărții Timpul abcronic. Încercare asupra temporalităţii transcendentale pornind de la Faust-ul lui Goethe, volum în curs de publicare la editura Cartea Românească.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 15 noiembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro .



miercuri, 6 noiembrie 2019

[Podcast] Ediția din 8 noiembrie: Filosofia ca mod de viață. Incursiuni în practica filosofică actuală



Încă de la începuturile sale, filosofia a vizat, pe lângă cunoașterea naturii și umanității noastre, și dezvoltarea unui anumit „mod de viață filosofic”. Platon însuși, în celebrul dialog Republica, vorbește despre cinstea pe care grecii o arătau față de Pitagora, nu atât pentru ideile teoretice pe care le-a expus, cât pentru „viața pitagoreică” pe care a propovăduit-o. Tocmai de aceea, încă dinainte de Antichitatea clasică, filosofia a fost văzută atât ca una dintre cele mai împlinite forme de cunoaștere, cât și ca o formă „preocupare de sine”.
Acum, la mai bine de două milenii de momentul în care dialogurile lui Platon au fost scrise, filosofia încearcă să se reîntoarcă către această dimensiune a practicii, după un periplu de câteva secole prin cele mai abstracte ținuturi ale gândirii teoretice. În acest context, Editura Humanitas propune publicarea primei traduceri în limba română a lucrării lui Pierre Hadot, „Filosofia ca mod de viață. Convorbiri cu Jeannie Carlier și Arnold I Davidson”, o lucrare care ridică din nou probleme esențiale pentru determinarea rolului filosofiei în viața omului contemporan.

Dezbaterile ridicate în Occident de opera lui Pierre Hadot și a altor gânditori ce promovează întoarcerea filosofiei în viața noastră cotidiană au avut însă ecouri și în cultura noastră. Mărturie pentru acest lucru sta cartea „Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității”, apărută în 2010 la editura Paralela 45 și semnată de Cristian Iftode, o carte ce-și propune reproblematizarea, în context filosofic contemporan, a rolului filosofiei în viața noastră a tuturor. Cum se mai poate defini azi filosofia ca mod de viață? Ce rol mai poate juca filosofia în viețile noastre cotidiene? Cu ce îl poate ajuta gândirea filosofică pe omul contemporan?
Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în ediția din această săptămână alături de Cristian Iftode – conferențiar al  Facultății de filosofie din cadrul Universității din București, doctor în filosofie și autor de multiple studii și cărți de specialitate în domeniul filosofiei antice, a eticii și a esteticii filosofice.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 8 noiembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 29 octombrie 2019

[Podcast] Ediția din 1 Noiembrie - Societatea spectacolului și radicalismul artistic. Rolul artei în societatea actuală



Încă din Antichitate, influența artei ca o forță socială – fie în sens pozitiv, fie în sens negativ – a fost recunoscută de toți marii filosofi. Fie că vorbim despre reticența lui Platon față de artiști sau de rolul educativ pe care Aristotel ori Augustin îl atribuie artei, de fiecare această activitate umană a fost văzută ca una dintre cele mai importante instituții sociale. Înaintând însă spre secolul XX și spre contemporaneitate, putem observa că, pe măsură ce raporturile sociale se complică și discursul politic se radicalizează, și rolul artei în societate se schimbă și discursul artistic însuși devine din ce în ce mai radical.
Pe măsură ce societatea actuală tinde spre consumerism și entertainment, arta însăși a ajuns să își redefinească scopul social, precum și instrumentele de expresie. Ea devine, într-o anumită măsură, o comoditate, un „obiect de schimb”, care nu mai trezește sentimente autentice, ci este, mai degrabă, un mediator indirect al relațiilor sociale. Vernisajele devin contexte de socializare, concertele devin mijloace de distracție, iar muzeele – simple obiective turistice pe care le bifăm pe harta de fiecare dată când călătorim. Cum se mai definește arta în contextul societății actuale? Mai poate juca arta rolul unei forțe sociale revoluționare? Care este raportul artei „pop” sau „de consum” cu arta „rafinată”?
Acestea sunt întrebările asupra cărora ne vom concentra în discuția noastră de vineri, 1 noiembrie,  prilejuită de un eveniment editorial insolit în cultura noastră – Apariția la Editura Universității din București a celui de-al treilea volum al revistei International Journal of Aesthetics and Philosophy of Culture. Este vorba despre un volum coordonat de Knut Ove Arntzen (profesor de studii teatrale la Universitatea din Bergen, Norvegia), Karoline Skuseth (membra a Performing Arts Hub, Norvegia) și Oana Șerban (asistent universitar al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București), care cuprinde contribuții ale unora dintre cei mai importanți la ora actuală artiști, teoreticieni și filosofi ai artei, pe tematica relației dintre artă și societate în contextul lumii în care trăim.
Alături de Cornel Moraru în studioul Radio România Cultural va fi prezentă una dintre coordonatoarele volumului, Oana Șerban – doctor în filosofie, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF) și autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, printre care amintim Capitalismul Artistic – Consumul operei de artă în patru pași, carte apărută în anul 2015.
Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, de data de 1 noiembrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.


marți, 22 octombrie 2019

[Podcast] Ediția din 25 Octombrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera zeta




Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Vom continua aventura noastră printre conceptele filosofice ale limbii grecești cu cuvintele trecute în dicționar sub egida literei zeta, literă care, în alfabetul fenician, de unde a fost moștenită de greci, semnifica, în același timp, imaginea unei săbii de luptă. Înarmați cu uimire filosofică privitoare la originea cuvintelor vom călători, ca de obicei, prin domenii filosofice variate, de la fizicalism la etică și de la metafizică la estetică, ghidați de această misterioasă și interesantă în același timp literă. Astfel, vom regăsi în periplul nostru concepte încă folosite în limbajul filosofic contemporan, cum ar fi cele de viață (gr. ζωή) sau viețuitoare (ζῷον), cel de pictură (ζωγραφία) sau cel de cercetare (ζήτησις).
Pentru a ne ghida în această odisee pe tărâmurile uitate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 Octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .