marți, 22 octombrie 2019

Ediția din 25 Octombrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera zeta




Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Vom continua aventura noastră printre conceptele filosofice ale limbii grecești cu cuvintele trecute în dicționar sub egida literei zeta, literă care, în alfabetul fenician, de unde a fost moștenită de greci, semnifica, în același timp, imaginea unei săbii de luptă. Înarmați cu uimire filosofică privitoare la originea cuvintelor vom călători, ca de obicei, prin domenii filosofice variate, de la fizicalism la etică și de la metafizică la estetică, ghidați de această misterioasă și interesantă în același timp literă. Astfel, vom regăsi în periplul nostru concepte încă folosite în limbajul filosofic contemporan, cum ar fi cele de viață (gr. ζωή) sau viețuitoare (ζῷον), cel de pictură (ζωγραφία) sau cel de cercetare (ζήτησις).
Pentru a ne ghida în această odisee pe tărâmurile uitate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 25 Octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


joi, 17 octombrie 2019

Ediția din 18 octombrie: Bioetica experimentală – Un nou domeniu de cercetare filosofică în România.




            Epoca în care trăim, cu marile descoperiri din domeniul cercetării științifice și al tehnologiei, au ridicat un tip de probleme etice pe care nu le-am întâlnit în trecut și pe care teoriile etice tradiționale nu sunt făcute să le rezolve. Așa stau lucrurile, spre exemplu, în domeniul cercetării medicale și al sistemului de sănătate, unde necesitatea dezvoltării unor noi medicamente pentru cele mai cumplite afecțiuni ale organismului nostru au dus la niște practici discutabile din punct de vedere etic, cum ar fi testarea pe animale, testarea neautorizată pe subiecți umani sau accesul diferențiat și discriminatoriu la îngrijirile medicale.
Tocmai de aceea, în ultimii ani, comunitatea filosofică de cercetare în domeniul eticii aplicate a propus diverse abordări interdisciplinare, care să folosească diversele domenii ale cunoașterii științifice actuale – cum ar fi neuroștiințele, biologia, sociologia, psihologia experimentală și altele – pentru a se adresa acestor probleme specifice vremurilor în care trăim. Astfel a luat naștere unul dintre cele mai noi domenii ale eticilor aplicate, un domeniu căruia îi dedicăm dezbaterea de vineri, anume cel al bio-eticii experimentale. Acesta își propune să caracterizeze în mod sistematic și pornind de la date empirice, procesele cognitive care au influență asupra judecăților morale în contextul complexului sistem de sănătate și asigurări sociale din societatea noastră.
Mai putem aplica principii etice cu carieră filosofică îndelungată, cum ar fi cel al al egalității de șanse, în condițiile sistemului medical actual? Cât și cum putem să ne îmbunătățim abilitățile fizice și cognitive pe cale medicală și ce probleme etice ridică această practică? Cum putem urma principiul de respect pentru persoana umană, în cazul persoanelor cu afecțiuni neurologice?
La toate aceste întrebări vom încerca să răspundem vineri seară alături invitatul nostru din această săptămână, Emilian Mihailov – doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și director executiv al Centrului de cercetare în Etică Aplicată .  Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.


marți, 8 octombrie 2019

Ediția din 11 octombrie - Aplicații terapeutice ale filosofiei. Psihoterapia existențială și originile sale în existențialism



      Încă din Antichitatea greacă, filosofia s-a definit ca un demers terapeutic ce își propune să îmbunătățească modul de trai al omului. Fie că ne gândim la filosofie ca „pregătire pentru moarte”, așa cum este ea definită de către Platon, sau ca „medicină a sufletului”, cum o considera Cicero, rol terapeutic a fost central până la sfârșitul Evului Mediu creștin. Începând însă cu Descartes și cu proiectul filosofiei ca „știință universală”, acest rol terapeutic a fost, încetul cu încetul, marginalizat de către filosofi în favoarea unei orientări mai degrabă teoretice, interesată de posibilitatea unei cunoașteri absolute și infinit adecvate a realității. Astfel, în secolul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, rolul terapeutic al filosofiei a fost, cel puțin la nivelul practicilor societății în care trăim, transferat către psihologie, odată cu scrierile fundamentale ale lui Sigmund Freud și Carl Gustav Jung.
        Dar reorientarea filosofiei către existența individuală și problemele acesteia, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, a creat discuții aprinse atât în domeniul psihologiei, cât și în domeniul filosofiei, născând două curente de gândire care, deși se revendică de la aceleași surse, promovează viziuni despre om și problemele existenței sale simțitor diferite. Este vorba despre existențialismul filosofic și psihoterapia existențială.
        Pentru ediția din 11 octombrie, vă propunem un dialog între filosofie și psihologie, care are ca miză punerea în discuție a unor idei centrale pentru omul contemporan și stabilirea punctelor comune și a diferențelor dintre înțelegerea lor psihologică și cea filosofică. Ce este anxietatea și cum putem scăpa de ea? Care este sensul existenței umane? Este lumea în care trăim atât de absurdă pe cât pare în anumite momente? Cum putem face față ideii că moartea este singurul eveniment sigur al existenței noastre?
        De la aceste întrebări va porni dezbaterea de săptămâna aceasta alături de invitații noștri: Victor Popescu, doctor în filosofia valorilor, specialist în etica mass-media și în fenomenologie, actualmente redactor de științe socio-umane la Editura Trei, și Petre Rădescu, psihiatru, psiholog specializat în psihoterapie analitic existențială și membru fondator al SAEL – Societate română de Logoterapie, Consiliere, Însoțire și Psihoterapie Existențială Analitica.
         Vă așteptăm și pe dumneavoastră să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 3 octombrie 2019

Ediția din 4 Octombrie: Problema libertății în epoca Big Data. Considerații etice asupra ratingului de încredere socială



Ideea de „libertate” este o idee perenă a filosofiei, care a captivat mințile multor filosofi și oameni politici încă de la primele reflecții filosofice ale Antichității.  În numele acesteia s-au scris sute de tratate, s-au conceput legi și s-au dus războaie. Dar poate că nici o altă epocă a istoriei universale nu ridică atâtea probleme privitoare la ideea de libertate cum ridică epoca noastră, o epocă în care algoritmii inteligenți și marile baze de date informatice ne pun în fața unor provocări etice fără precedent în istoria omenirii.
Discuția despre sensul și limitele legitime ale sferei a libertății individuale a devenit însă una foarte acută în mediile filosofice, mai ales în ultimii ani, după anunțarea de către statul chinez a implementării complete, până în anul 2020, așa-numitului „rating de încredere socială” – un ansamblu sisteme de monitorizare informatică a comportamentului social al individului, menit să restrângă anumite drepturi celor al căror istoric social este discutabil.

            Până unde pot merge statele în restrângerea drepturilor individuale ale cetățenilor? Care sunt problemele filosofice și etice ale unui „sistem de încredere socială”, ce își propune monitorizarea și contabilizarea tuturor abaterilor – fie ele și minore – de la conduita presupusă „corectă” de către guvern? Ce impact ar putea avea un astfel de sistem asupra modului în care ne raportăm la semenii noștri și la societate în genere?

            De la aceste întrebări va porni dezabaterea noastră de vineri seara, care-l va avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe Laurențiu Gheorghe, doctor în filosofie, lector al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și specialist în filosofie moral-politică. Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro


miercuri, 25 septembrie 2019

Ediția din 27 Septembrie: Abecedarul gândirii grecești antice: Litera Epsilon (Partea a 2-a)




Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Vom continua periplul nostru printre conceptele filosofice aferente celei de-a cincea literă a alfabetului grecesc, epsilon și ne vom opri în special asupra acelor concepte din domenii filosofice precum ontologie, etică, estetică sau logică. În această călătorie ne vom întâlni cu concepte care au făcut carieră în filosofia occidentală și care, chiar și astăzi modelează modul în care noi gândim și scriem filosofie. Vom vorbi despre caracter și despre perplexitate, despre extazul poetic și despre reprezentările pe care acesta le produce, despre idei și ironie, toate acestea pornind de la sensurile originare ale cuvintelor grecești aferente.
Pentru a ne ghida meandrele întortocheate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural, pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, 27 Septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

miercuri, 26 iunie 2019

Ediția din 28 iunie: Mai vorbește Seneca pe limba noastră? Valoarea stoicismului pentru omul contemporan




Scrierile lui Seneca au fascinat milioane de cititori de-a lungul istoriei culturii occidentale și, chiar și astăzi, par a fi la mare căutare. Acest lucru poate fi observat, pe de o parte, din multitudinea de traduceri, cărți de specialitate și articole științifice publicate la ora actuală peste tot în lume. Acest lucru arată că, în special în zona istoriei filosofiei, a filosofiei practice și a consilierii filosofice, stoicismul a rămas un punct de referință pentru cercetători. Pe de altă parte însă, nici publicul larg nu este străin de Seneca, statisticile recente arătând că gândirea filosofului roman intră din ce în ce mai des în preferințele tinerilor.
Este oare această situație un paradox? Vorbește Seneca pe limba filosofilor sau pe limba omului de rând? Ce ne mai poate spune Seneca și stoicismul în general, astăzi, la mai bine de două milenii după apariția sa? Mai vorbește Seneca pe limba noastră? Toate aceste întrebări constituie tot atâtea teme de reflecție care ne trimit către perenitatea gândurilor filosofice autentice și la faptul că, indiferent cât de mult a evoluat societatea în care trăim, problemele și interogațiile noastre au rămas constante.
Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vom porni de la aceste întrebări într-o dezbatere despre semnificația filosofiei stoice în ochii omului actual și, în special, despre valoarea scrierilor lui Seneca pentru publicul larg din România. Alături de noi, în studio va fi invitată Anastasia Staicu, Director al editurii Seneca, una dintre editurile care și-au asumat în mod explicit promovarea filosofiei stoice pentru noua generație de cititori prin ediții atractive din punct de vedere estetic și selecții de texte bine alese.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de  28 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 12 iunie 2019

Edițiile din 14 și 21 iunie 2019. Cum e cu putință ceva nou? Cercetarea filosofică românească între erudiție interpretativă și creație conceptuală

Dacă ar trebui să raportăm la anumite figuri geometrice activitatea filosofilor, atunci ideea de cerc pare a descrie cel mai bine eforturile lor reflexive și contemplative. Căci, așa cum remarca celebrul matematician și filosof Alfred North Whitehead, întreaga filosofie europeană poate fi văzută în cerc, ca o înșiruire de note de subsol la dialogurile lui Platon.
Opinia lui Whitehead, susțin istoricii filosofiei, nu este deloc paradoxală, întrucât pe masa de lucru a filosofilor stau și astăzi aceleași teme și probleme insolubile enunțate de Platon înainte de era creștină, încă din sec. al IV-lea.
Daca așa stau lucrurile, atunci ne putem întreba, așa cum o făcea Constantin Noica într-o lucrare de tinerețe apărută în 1940, cum e cu putință ceva nou în filosofie? Este oare filosofia doar un comentariu exegetic la ceea ce s-a spus deja, o interpretare savantă și erudită ce se învârte în același cerc de probleme sau produce noi concepte, noi cunoștințe și noi metode de lucru similare activităților de cercetare din știință? În fond, se întreba Noica, există un specific al cercetărilor de tip filosofic și, dacă răspundem afirmativ, care ar fi acesta?
Aceste întrebări nu sunt, cum ar părea la prima vedere, retorice. Ele au devenit tot mai actuale pe măsură ce activitatea de reflecție și contemplație filosofică s-a instituționalizat, adică s-a profesionalizat în institute de cercetări cu profil filosofic, atât la nivel universitar, cât și academic. Simplu spus, astăzi nu vorbim doar despre creativitate și performanțe individuale în filosofie, ci și despre o creativitate filosofică colectivă măsurabilă, ce se desfășoară în organizații de profil.
Creativitatea individuală în filosofie gândită secole de-a rândul ca o emanație inefabilă, este  astăzi evaluată după criterii cantitative riguroase ce corelează obligațiile ce decurg din fișă postului, cu eforturile individuale ale „angajatului-filosof”. Așa se explică de ce, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, practica filosofică academică actuală privilegiază reflecția sistematică, bazată pe distincții conceptuale și metode riguroase, pe analize și clarificări logice și metodologice, pe argumentare și cercetare critică aplicate atât temelor clasice, „platoniciene”, cât mai ales provocărilor generate de stilul nostru actual de viață.
Ce sens mai au astăzi distincțiile dintre „filosoful social politic”, „filosoful didactic” și „filosoful propriu-zis”, pe care le propunea Mircea Vulcănescu pentru a înțelege complexitatea gândirii românești din perioada interbelică? Care este profil intelectual actual al filosofului cercetător? Ce obligații îi sunt fixate prin fișa postului și care se desfășoară în mod efectiv cercetarea filosofică „planificată”? Care sunt criteriile și instrumentele de evaluare a activității de cercetare filosofică? Ce contează mai mult în evaluare, cărțile apărute în spațiul public ori articolele publicate în revistele de specialitate? Este cercetarea filosofică a variantă a muncii de cercetare științifică? Care sunt domeniile de „avangardă” în cercetarea filosofică și ce fel de mecanismele trebuie accesate pentru obținere de granturi? Mai există „cercetare liberă” în filosofie?  Cum are loc cercetarea filosofică în Institutul de cercetări filosofice și psihologice „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române? Care sunt standardele de acceptare a articolelor ce apar în revistele de specialitate publicate de acest institut?
Acestea sunt, în principal, întrebările pe care le vom adresa, în două ediții succesive ale Izvoarelor de filosofie, dlui Dragoș Popescu, cercet. șt. dr. gradul I la Institutul de filozofie și psihologie ”Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, unul dintre cei mai harnici și erudiți filosofi din tânăra generație de gânditori români. Domnia sa a semnat mai multe cărți de autor și zeci de articole de specialitate din domeniul logicii și al filozofiei, totodată este traductor de filosofie din germană și, deopotrivă, coordonator, alături de acad. Alexandru Surdu, al impresionantei lucrări de sinteză Istoria logicii românești. Invitatul nostru este, simultan, redactorul șef al prestigioaselor reviste de specialitate: „Revista de filosofie” și „Revue Roumanie de Philosophie.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, când vom difuza cele două ediții consecutive dedicate cercetării filosofice românești, vineri 14 iunie 2019 și, respectiv vineri 21 vineri 2019, între orele 21.10-22.00.


Realizator: Constantin Aslam


miercuri, 5 iunie 2019

Ediția din 7 iunie: De la Leonardo Da Vinci la jocurile pe calculator. Cercetări filosofice și științifice în lumea artei



Pentru ediția din această săptămână ne-am propus să explorăm modul în care filosofia își dă mâna cu știința și cu informatica în studiile actuale de avangardă din domeniul artelor vizuale pentru a pune în legătură lucrările unor artiști de seamă ai Renașterii cu artiștii digitali contemporani din industria jocurilor pe calculator. În vederea acestui scop, vom încerca să radiografiem posibilitățile a înțelege filosofic tendințele artistice istorice și actuale, folosind algoritmii informatici și studiul științific al asemănărilor dintre lucrări.
Încă din cele mai vechi timpuri evoluția artei a fost pusă sub semnul hazardului și al bunului plac al artiștilor. Filosofia de sistem modernă a fost însă printre primele discipline care au lansat presupoziția că în spatele evoluției istorice a artei există un principiu unitar care poate fi determinat filosofic. Ideea hegeliană a unui „sistem evolutiv al istoriei artei” a rămas în mintea noastră și, chiar și în ziua de astăzi, determină modul în care o sumedenie de cercetători din domeniul neuroesteticii, inteligenței artificiale, informaticii și filosofiei încearcă să înțeleagă arta în mod sistematic. Cum poate fi arta studiată științifică? Care sunt presupozițiile filosofice din spatele acestor studii? Ce spune arta despre modul în care noi privim lumea? Ce asemănare există între operele de artă din Renaștere și grafica jocurilor pe calculator?
La aceste întrebări vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru din această săptămână, Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu teza intitulată Analiza constantelor expresive din desenul contemporan și renascentist.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de  7 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 28 mai 2019

Ediția din 31 Mai - Filosofia franceză astăzi. Curente filosofice, gânditori și idei





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă invităm la o dezbatere despre cele una dintre cele mai importante culturi filosofice din peisajul global actual, anume filosofia franceză, și despre importanța acesteia pentru cercetarea filosofică din România.
După anii ’90, mediul filosofic românesc a trecut prin mai multe perioade de explorare filosofică, fiecare dintre ele marcate de orientarea preponderentă pentru o anumită cultură particulară. În anii ’90 lumea filosofică autohtonă s-a concentrat pe recuperarea gânditorilor români marginalizați de regimul comunist și pe editarea operelor lor. Aceasta este perioada în care interesul publicului iubitor de filosofie s-a concentrat asupra unor gânditori precum Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade sau Mircea Vulcănescu. Ulterior, în anii 2000, accentul cercetării filosofice românești s-a mutat pe cultura germană și, în special, spre fenomenologie și hermeneutică. Aceasta este perioada în care s-a tradus masiv operele unor gânditori precum Martin Heidegger și Hans-Georg Gadamer și s-au scris multiple cărți și studii exegetice.
Ulterior și până în zilele noastre, pare că interesul cercetătorilor și editurilor din România s-a mutat spre filosofia de expresie franceză. Acest lucru este dovedit atât de studiile de specialitate care abordează, în număr din ce în ce mai mare, probleme ridicate de filosofi francezi, însă și de multitudinea de traduceri din limba franceză care au apărut în librării. În această ediție vom încerca să vedem care sunt gânditorii francezi cei mai relevanți astăzi, acei gânditori ale căror idei au potențial pentru lumea actuală.
Pe parcursul acestei emisiuni vom încerca să surprindem specificul actual al filosofiei franceze, făcând saltul de la Derrida la Deleuze, de la Maurice Merleau-Ponty la Jean Paul Sartre și de la Michel Henry la Jean-Luc Marion. Alături de Cornel-Florin Moraru în studioul Radio România Cultural îl vom avea ca invitat pe Mihai Laurențiu Fuiorea, specialist în filosofie franceză, fost membru al grupului de cercetări doctorale multidisciplinare « Phalanstère » la Universitatea Paris 8 Vincennes Saint-Denis și actualmente profesor invitat al Universității Naționale de Teatru și Film din București.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbater, vineri, 31 Mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

marți, 21 mai 2019

Ediția din 24 Mai - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera Epsilon





În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie continuăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
De această dată ne vom opri asupra conceptelor filosofice aferente celei de-a cincea literă a alfabetului grecesc, epsilon, care este una dintre cele mai bogat reprezentate litere în dictionarele grecești. Cu această ocazie vom călători, din nou, prin cele mai variate domenii filosofice, cum ar fi ontologia, metafizica, etica, estetica, logica, epistemologia sau retorica. În periplul nostru ne vom întâlni cu concepte filosofice pline de istorie, cum ar fi cel de idee (εἶδος), imagine (εἰκών), ironie (εἰρωνεία) sau extaz (ἔκστᾰσις), concepte care au constituit tema de studiu a sute de gânditori în istoria filosofiei occidentale.
Pentru a ne ghida meandrele întortocheate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, 24 Mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .