marți, 20 septembrie 2022

Ediția din 23 septembrie: O nouă întoarcere la antici? Între interdisciplinaritate și sincretism


De-a lungul istoriei gândirii europene, filosofii au simțit de mai multe ori nevoia de a se întoarce la antici. Chiar dacă vorbim despre celebra „întoarcere la antici” din timpul Renașterii italiene, când gânditori precum Marsilio Ficino sau Pico della Mirandola  au redescoperit textele platonice, sau despre revizitarea textelor antice de către Friedrich Nietzsche în zorii post-modernității, de fiecare dată când gândirea reflexivă s-a aflat în criză, soluțiile au fost căutate în zorii culturii europene, la gânditorii greci.

În ultima vreme, o dată cu impasul științelor moderne, cauzat separarea pe domenii stricte și hiper-specializare, se vorbește, din ce în ce mai des, despre nevoia de interdisciplinaritate. În acest context, există din ce în ce mai mult voci care propun o nouă privire critică asupra textelor Antichității clasice și ale epocii elenistice, pentru a restabili dialogul dintre științe și dintre acestea, pe de o parte, și filosofie pe de altă parte.

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre principalele motive pentru care gândirea sincretică a epocii elenistice ne poate ajuta să rezolvăm impasul dialogului cultural din vremurile noastre, precum și despre relevanța actuală a problemelor perene deschise de filosofii antici. Ce relevanță are gândirea antică pentru cercetarea modernă din domeniul științelor, filosofiei și religiei? Cum putem gândi în mod sincretic relația dintre știință, religie și filosofie? Cum poate fi gândită interdisciplinaritatea dincolo de tendința spre hiper-specializare manifestată în cercetarea contemporană?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Adina Bezeriță, o tânără cercetătoare ce studiază și susține prelegeri la nivel internațional despre filosofia antică, precum și despre relevanța sa în disciplinele contemporane, cum ar fi știința, psihologia, teologia și arta, dezvoltându-și ideile până la ora actuală în evenimente academice și programe de studiu ale universităților Northwestern din Statele Unite ale Americii, respectiv Cambridge și Oxford din Regatul Unit.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 15 septembrie 2022

Ediția din 16 septembrie: Umanitatea în era neurotehnologiilor. Explorări filosofice

 


O dată cu apariția neurotehnologiilor contemporane, înțelese ca metode de monitorizare și modulare a activității cerebrale, simbioza dintre creierul uman și diverse dispozitive tehnologice nu mai este un scenariu utopic. Cu ajutorul acestora, este posibilă remedierea unor disfuncționalități neurologice, însă și ameliorarea capacităților naturale ale creierului uman. Tocmai de aceea, neurotehnologiile și-au găsit aplicativitatea concretă în multiple domenii ale medicinei și promit vindecarea multor condiții neurologice considerate, până acum, incurabile.

Cu toate acestea, filosofii au atras atenția, în ultimele decenii, asupra multiplelor provocări conceptuale și etice ridicate de neurotehnologii. În măsura în care ele modulează activitatea creierului uman, idei cu o îndelungată tradiție filosofică, cum ar fi cele de „sine”, „identitate personală” sau „autenticitate”, trebuie revizitate și redefinite în noile cadre impuse de aplicațiile cunoașterii științifice actuale. Cum mai putem gândi identitatea personală în contextul ameliorării tehnologice a activității cerebrale? Cum poate fi constituit sinele individual în relația sa cu neurotehnologiile? Cum putem gândi ideea de autenticitate?

Acestea sunt câteva dintre întrebările în jurul cărora se va porni discuția noastră din această săptămână, alături de Alexandra Zorilă, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată (CCEA) din cadrul Universității din București și specialist în etica bioameliorării.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 8 septembrie 2022

Ediția din 9 septembrie: De la societatea civilă la societatea informațională. Provocări etice ale tehnologiilor digitale

 


Fie că realizăm sau nu acest lucru, existența noastră actuală este din ce în ce mai mult guvernată informațional. De la recomandările de pe Youtube sau Spotify, până la prețurile personalizate de pe site-urile de comerț digital, rolul pe care algoritmii îl joacă în viețile noastre de zi cu zi devine din ce în ce mai important. Rețelele de socializare convertesc interacțiunile noastre zilnice în date ce sunt folosite în modele predictive care, adesea, ne cunosc comportamentele și înclinațiile mai bine decât le cunoaștem noi înșine.

Dar influența acestor algoritmi nu se limitează doar la sfera noastră privată, ci domenii din ce în ce mai vaste ale societății actuale sunt digitalizate și guvernate algoritmic. Începând cu administrația și serviciile sociale, până la ordinea publică și conflictele militare, deciziile automate, bazate pe anticipări algoritmice sunt din ce în ce mai prezente.

Tocmai de aceea, pentru ediția Izvoarelor de Filosofie din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre provocările etice ridicate de noile tehnologii digitale ce stau la baza societății informaționale de mâine. Cum se va transforma relația noastră cu tehnologia în viitorul apropiat? Care sunt noile valori etice după care urmează să ne ghidăm în această relație? Cum se pot armoniza interesele celor ce dezvoltă algoritmi cu drepturile omului?

Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră de vineri, alături de Răzvan Rughiniș, profesor al Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnice din București,  co-fondator al Innovation Labs și autor al cărții „Stăpâni, servitori sau cetățeni în societatea digitală”, un titlu în curs de apariție la Editura Humanitas, care își propune examinarea mizelor etice ale noilor tehnologii digitale actuale.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 1 septembrie 2022

Ediția din 2 septembrie: Latura filosofica a biologiei. Reflecții asupra teoriei evoluției

 


Deși teoria evoluției este, la ora actuală, o teorie larg acceptată în comunitatea specialiștilor în biologie, adoptarea ei nu a avut loc fără dezbateri culturale aprinse. Încă de la apariția sa în secolul al XIX-lea, evoluționismul a propus soluții contraintuitive pentru gândirea comună la majoritatea problemelor legate de originile și dezvoltarea vieții pe Pământ. Acesta este și motivul pentru care teoria evoluției a ridicat multe dezbateri, atât rândurile filosofilor, cât și în cele ale oamenilor de știință, unele dintre ele rămânând de actualitate și în prezent.

            Acesta este și motivul pentru care, în cele 50 de minute de emisie din această săptămână, ne propunem să explorăm principalele probleme filosofice și conceptuale legate de teoria evoluției și de diversele interpretări pe care aceasta le-a primit de-a lungul timpului. Ce este selecția naturală și care sunt nivelele la care ea funcționează? Cum pot fi definite speciile de viețuitoare și care sunt problemele ridicate de aceste definiții? Ce sunt populațiile de indivizi și care sunt trăsăturile principale ale acestora?

            De la astfel de întrebări vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Mihail-Valentin Cernea, cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 18 august 2022

Ediția din 19 august: Către o filosofie a mediului digital - Rețelele de socializare și era post-adevărului

 


Rețelele de socializare și mediul digital joacă un rol din ce în ce mai important în existența noastră. De la informare privitoare la evenimente actuale, până la comunicarea cu prietenii, rolurile pe care social media le joacă în viața omului contemporan devin din ce în ce mai diverse și complexe.

Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina însă, potențialul bio-politic al acestor rețele a devenit din ce în ce mai evident. Comunitățile direct afectate de război și grupurile de utilizatori care le susțin au creat un nou tip de interacțiune digitală, bazată pe prevenirea violenței și combaterea știrilor false, care trece dincolo de utilizarea obișnuită a social media în scopuri de divertisment și informare.

Pornind de la astfel de observații, pentru ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână vă propunem o incursiune în filosofia mediului digital, cu accent pe rolul pozitiv pe care rețelele de socializare îl joacă în depășirea retoricii politice și a apetitului pentru senzațional al mijloacelor de comunicare în masă tradiționale. Care este potențialul bio-politic al rețelelor de socializare? Cum se raportează acestea la noțiunea de adevăr? Cum se pot promova valorile vieții prin intermediul social media?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care pornim dezbaterea de vienri, alături de Oana Șerban – doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei discuții, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 28 iulie 2022

Edițiile din 29 iulie și 5 august: Abstractul în filosofie și artă. Reflecții asupra picturii abstracte

 


Dintre conceptele filosofiei, cel de „abstract” a jucat un rol fundamental în gândirea modernă și contemporană. De la sistemul filosofic a lui G.W.F. Hegel, până la gânditori precum Martin Heidegger sau Ernst Cassirer, această noțiune a prilejuit și încă prilejuiește multe dezbateri.

Cu toate acestea, abstractul nu joacă un rol important doar în gândirea filosofică, ci și în cea artistică. Pictura abstractă, așa cum s-a dezvoltat ea la începutul secolului al XX-lea, preia intuiții din filosofie, teoria artei și religie pentru a dezvolta un nou concept de abstract, care se pretează artelor vizuale. Tocmai de aceea, pentru ediția de vinerea aceasta, vă propunem o dezbatere despre asemănările și diferențele pe care le putem vedea între gândirea filosofică și reflecția artistică, pornind de la două nume de primă importanță pentru istoria artei: Wassily Kandinsky (în ediția din 29 iulie) și Kazimir Malevici (în ediția din 5 august).

Cum putem defini abstractul în filosofie și artă? Ce încearcă să surprindă arta abstractă? Există o continuitate între gândirea filosofică și cea reflexiv-artistică pe tema abstractului?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de  Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București. Cu studii masterale și doctorale făcute la Eberhard-Karls Universität din Tübingen, invitatul nostru este unul dintre cei mai buni tineri specialiști în filosofia modernă germană din cultura română actuală. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 29 iulie

Ediția din 5 august

joi, 21 iulie 2022

Ediția din 22 iulie: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Dimensiuni estetice si etice ale culturii punk

 


Pentru ediția din 22 iulie continuăm seria de emisiuni „Gândirea filosofică în contexte neconvenționale”, care își propune devoalarea substratului filosofic al diverselor fenomene asociate culturii pop, cu o dezbatere care se anunță incitantă despre dimensiunile filosofice ale culturii punk.

Cunoscută pentru ideile radicale și neconvenționale, cultura punk s-a dezvoltat începând cu sfârșitul anilor ’70 ai secolului trecut ca un mod de viață și raportare la lume ce a dezvoltat o nouă estetică a non-conformismului și un ethos anti-consumerist, care pune sub interogație ideea de autoritate și legitimitatea acesteia. Odată cu trecerea timpului, în special după anii ’90, mișcarea punk a început să își facă simțită prezența și în România, în forme specifice și cu o ideologie originală față de alte zone geografice.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție în această săptămână vom încerca să punem în lumină premisele filosofice ale culturii punk și relevanța acesteia pentru societatea contemporană. Ce legătură există între ethosul punk și cinismul antic? Care sunt principalele idei filosofice pe care le putem decela în gândirea punk? Cum a schimba această mișcare estetica contemporană?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de vineri, alături de Mihai Laurențiu Fuiorea, specialist în filosofia culturii punk, fost membru al grupului de cercetări doctorale multidisciplinare « Phalanstère » la Universitatea Paris 8 Vincennes Saint-Denis și actualmente cadru didactic în învățământul preuniversitar.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, vineri, 22 iulie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 14 iulie 2022

Ediția din 15 iulie: Cum poți fi tu însuți în era rețelelor de socializare. Incursiuni în estetica mediului virtual

 


Dezvoltarea mediului virtual și a rețelelor de socializare au schimbat, fără îndoială, modul de viață al omului contemporan. Dacă până la apariția internetului, existența umană putea fi definită în coordonatele realității și imaginației, acum aceasta se desfășoară, într-o măsura mai mică sau mai mare, într-un nou mediu de existență, încă problematic din perspectiva filosofiei: mediul virtual. Odată cu această schimbare, putem vorbi despre o existență virtuală, pe care fiecare dintre noi o avem, despre un „avatar” al personalității noastre pe care îl construim și îl expunem pe internet, care adesea se constituie după alte norme și cu alte limitări decât eul nostru cotidian.

Tocmai de aceea, pentru această săptămână vă propunem o dezbatere incitantă despre modul în care putem fi noi înșine în mediul online și despre cum ne putem construi o existență virtuală autentică. Cum se diferențiază interacțiunile noastre virtuale de cele reale? Este avatarul nostru digital doar o copie a personalității reale? Cum este posibilă o estetică a autenticității existenței virtuale?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână alături de Paul Gabriel Sandu, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și membru în echipa de cercetare a proiectului „Be You – A fi tu însuți în era rețelelor sociale – o abordare a esteticii autenticității din perspectiva ontologiei virtuale”, un proiect de cercetare care își propune să adreseze noile provocări ridicate de mediul online existenței omului contemporan.  

Vă așteptăm și pe dvs. ă vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 15 iulie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 7 iulie 2022

Ediția din 8 iulie: Practica filosofică – între gândirea occidentală și cea orientală

 



Între tradiția occidentală de gândire, instituită de filosofii Antichității, și cea orientală s-a creat, de-a lungul istoriei, o ruptură care a făcut ca adesea să fie foarte dificilă comunicarea dintre cele două culturi. În ultimele decenii însă, odată cu efortul de recuperare a dimensiunii practice a filosofiei făcut de filosofii contemporani, s-au creat noi premise ale unui dialog între cele două tradiții, în vederea găsirii unui răspuns la provocările și dilemele ridicate de existența omului actual. Astfel au apărut, în domeniile practicii și consilierii filosofice, diverse încercări de fructificare a înțelepciunii orientale asiatice și de interpretare a acesteia din prisma practicii filosofice.   

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propunem o discuție incitantă despre legătura dintre tradiția gândirii occidentale și a celei asiatice, din prisma practicii filosofice contemporane. Care sunt similitudinile dintre „exercițiile spirituale” occidentale și practicile gândiri orientale? Cum putem înțelege gândirea asiatică în termenii filosofici? Cum poate fi fructificată această înțelepciune în contextul vieții noastre de zi cu zi?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția alături de invitații noștri din această săptămână – Veronica Bâtcă, terapeut Five Elements și trainer Filosofie pentru copii si adulți, și Andrei Simionescu-Panait, lector în filosofie la Universitatea Politehnica din București.

Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 8 iulie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 23 iunie 2022

Ediția din 24 iunie 2022: Etica autenticității și îngrijirea de sine. Reflecții asupra unei vieți filosofice

 


    În viața de zi cu zi, prinși în activitățile și distracțiile cotidiene, suntem adesea distrași de la propriul nostru sine și ne pierdem într-un mod de viață superficial și inautentic. Dar, după cum ar fi spus Socrate ultimele sale zile de viață, „o viață nereflectată nu merită trăită”. Tocmai de aceea, încă din Antichitate, filosofii și-au pus problema modului în care ne putem construi o existență autentică, astfel încât atât raportarea la sine, cât și raportarea la ceilalți, să fie „negociată” de pe pozițiile propriilor noastre înclinații și posibilități de a fi.

            De aceea, viața filosofică, așa cum a fost ea gândită de-a lungul istoriei, se concentrează asupra ideii de „îngrijire se sine” și a unor „exerciții spirituale” menite să construiască, prin reflecție, un eu autentic. Cum putem face trecerea de la inautenticitate la autenticitate? Cum putem trăi filosofic? Cum putem practica filosofia ca mod de viață?


            Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care începem discuția noastră din această săptămână alături de Cristian Iftode, doctor în filosofie și conferențiar al Facultății de filosofie din București specializat în filosofie greacă antică, etică, estetică și filosofie contemporană.

            Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Trei, a celei de-a doua ediții a cărții „Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității”, semnată chiar de invitatul nostru din această săptămână, o apariție remarcabilă pe piața editorială românească, parte a trilogiei „Vieții bune”.

            Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 24 iunie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru