miercuri, 1 decembrie 2021

Ediția din 3 decembrie: De partea ascunsă a reușitelor. Filosofia eșecului și înfrângerii




Adesea, felul în care funcționează societatea contemporană ne face să acordăm atenție preponderent reușitelor noastre. Ele sunt cele ce apar în CV-uri, cele cu care ne mândrim și cele prin care ne definim. Față de eșec însă, avem o cu totul altă atitudine. Încercăm să ne ascundem greșelile, să le cosmetizăm, să ne dezicem de ele. Pare că avem o fobie generalizată de eroare, care ne marchează întreaga existență și care ne face să ne prezentăm doar în lumina reușitelor noastre.

În același timp însă, filosofii au recunoscut de-a lungul istoriei valoarea erorii și eșecului. Începând cu Platon, care spunea într-una dintre scrisorile sale că adevărul trebuie învățat împreună cu eroarea, prin dialog, continuând cu rolul formator al eșecurilor și greșelilor în Confesiunile lui Augustin, istoria filosofiei este presărată cu reflecții despre rolul pozitiv al imperfecțiunilor ființei umane. 
Din acest punct de vedere, „nu suntem noi înșine decât prin suma eșecurilor noastre”, cum spunea Emil Cioran. Ele fac parte din ființa noastră și, prin urmare, pot avea o însemnătate filosofică. Tocmai de aceea, în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, vă propunem o dezbatere incitantă despre sensul filosofic al eșecului și despre rolul acestuia în economia existenței noastre. De ce avem o fobie față de eșec? Care sunt urmările negative ale acestei fobii? Cum putem defini eșecul din punct de vedere filosofic? 

De la aceste întrebări vom porni discuția alături de invitatul nostru din această săptămână, Ciprian Mihali,  conferențiar al Universității Babeș-Boyai din Cluj și doctor în filosofie al Universității din Strasbourg și al aceleiași Universități Babeș Boyai. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 7 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate. Dintre volumele de autor publicate de invitatul nostru, îl menționăm pe cel mai recent, anume  Dicționarul subiectiv de cultură civică, apărut în anul 2020 la editura Humanitas, care este o radiografie lucidă și clară a problemelor etice și politice apărute în spațiul public românesc în ultimii ani.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 3 decembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

joi, 25 noiembrie 2021

Ediția din 26 Noiembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera N

 


De curând, la editura Nemira, a fost publicat mult așteptatul volum cu numărul 4 al Dicționarului Grec Român, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume – din care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. Acest volum este dedicat literei epsilon, una dintre cele mai importante ale alfabetului grecesc.

Cu această ocazie, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la litera N, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al Dicționarului Grec-Român.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 26 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 17 noiembrie 2021

Ediția din 19 noiembrie: Filosofia în contexte actuale. Relația filosofiei cu literatura și științele comunicării


 

De-a lungul timpului, relația filosofiei cu celelalte domenii culturale a fost un subiect de reflecție și dezbatere important, atât pentru filosofi, cât și pentru mediul intelectual în genere. Chiar dacă putem spune că problemele filosofiei sunt perene, contextele istorice în care acestea apar și-au pus amprenta în mod constant asupra discursului filosofic care, la rândul său, a influențat adesea gândirea epocilor istorice.

Una dintre cele mai vechi și constante astfel de relații ale filosofiei cu un domeniu cultural s-a înregistrat cu literatura, care, încă din perioada presocratică a fost o importantă formă de expresie a gândurilor filosofice. În ultimele decenii însă, științele comunicării au readus în actualitate multe teme filosofice și, de asemenea, au ridicat noi provocări filosofiei. Care este relația dintre filosofie, literatură și științele comunicării? Sunt ele domenii complementare sau concurente? Care sunt principalele teme filosofice implicite în comunicare?


Acestea sunt întrebările de la care începem discuția din această săptămână alături de invitatul nostru, Arthur Suciu, lector al Universității „Ștefan Cel Mare din Suceava”, filosof, scriitor și expert în comunicare. Prilejul discuției noastre de astăzi este apariția de curând a două volume semnate de invitatul nostru: este vorba despre eseul fragmentar „Cel care așteaptă”, apărut la editura Cartier Rotonda în vara acestui an și despre „Pierdut printre medii”, lucrare apărută la editura „Pro Universitaria” la sfârșitul anului trecut. Ambele volume se remarcă pe piața editorială românească prin caracterul insolit, fragmentar al scriiturii și prin tematica profund filosofică abordată.


Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19 noiembrie, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 10 noiembrie 2021

Ediția din 12 noiembrie: Fragilitatea și durabilitatea artei. Reflecții actuale pornind de la gândirea Hannei Arendt

 


Încă din cele mai vechi timpuri ale culturii europene, operele de artă au captat atenția filosofilor din pricina statutului lor aparent paradoxal. Pe de o parte, ele par a fi supuse timpului și uzurii ca orice obiect produs de mâna omului. Pe de altă parte însă, ele își depășesc propria epocă, „vorbind” oamenilor din toate timpurile despre ideile și emoțiile care definesc condiția umană în genere. La această intersecție improbabilă dintre durabilitate și perisabilitate, dintre eternitate și vremelnicie, dintre soliditate și fragilitate am putea spune că se află izvorul reflecțiilor filosofice despre artă de la Platon până în contemporaneitate.

            Pentru ediția din această săptămână, ne propunem să redeschidem această temă de reflecție perenă a filosofiei și teoriei artei, plasând-o în contextul incitant și problematic al artei contemporane. Ca punct de pornire vom lua reflecțiile despre artă ale Hannei Arendt, una dintre personalitățile culturale ale secolului XX care iese în evidență ca una dintre cele mai complexe și actuale gânditoare ale vremurilor noastre. Studiind filosofia cu nume de seamă ale gândiri contemporane, cum ar fi Martin Heidegger, Edmund Husserl sau Karl Jaspers, Hannah Arendt a deschis multe dintre temele de care și astăzi suntem interesați în mod direct, cum ar fi cele ale totalitarismului, anti-semitismului, situației refugiaților sau feminismul.

Care sunt trăsăturile ce definesc operele de artă în contrast cu obiectele utilitare? Cum se configurează opera de artă ca obiect al gândirii mai degrabă decât ca obiect pur material? Care este relația operelor de artă cu timpul?

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția de vinerea aceasta, alături de Prof. Univ. Dr. Ruxandra Demetrescu, teoretician al artei, curator și profesor al Universității Naționale de Arte din București. Cu o activitate curatorială și de cercetare susținută, doamna profesor Ruxandra Demetrescu este, la ora actuală, unul dintre cei mai importanți cercetători din domeniul teoriei artei.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12 noiembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 4 noiembrie 2021

Ediția din 5 noiembrie: De la Facebook la Meta. Noile provocări etice ridicate de Big Data

 


De-a lungul istoriei sale, omenirea a țintit să depășească prin tehnologie limitările mediului natural și ale condiției noastre biologice. Visul unei comunicări fără bariere lingvistice sau spațiale, dorința accesului imediat la cunoaștere și aventura evadărilor facile din realitate au fost teme ce au fascinat imaginația poeților și imaginarul mitologic al tuturor popoarelor. Odată cu apariția internetului și dezvoltarea unui mediu digital complex, aceste deziderate par că au devenit realitate.

Astăzi, fie că suntem conștienți, fie că nu, o bună parte din existența noastră se petrece într-un mediu digital susținut de tehnologie, care ne dă posibilitatea să comunicăm instant cu prietenii din cealaltă parte a planetei, să găsim răspunsuri la majoritatea întrebărilor noastre și să explorăm lumi virtuale realiste prin jocurile video. Dar toate acestea vin cu un preț. La fel cum faptele noastre în lumea reală au un impact asupra mediului natural, activitățile noastre digitale lasă urme în online. Aceste urme sunt colectate, stocate pe servere și folosite în diverse scopuri mai mult sau mai puțin etice.

Tocmai de aceea, este bine să înțelegem fenomenul Big Data și să vedem care sunt noile probleme filosofice ridicate de mediul digital. Care sunt cadrele teoretice în care putem înțelege noile lumi virtuale pe care le-am construit? Ce impact au acestea asupra realității? Cum ne pot influența ele existența reală? Este filosofia pregătită să facă față noilor provocări ridicate de Big  Data?  

De la aceste întrebări pornim dezbaterea din această săptămână, alături de invitatul nostru Mihail-Valentin Cernea, specialist în etica mediului digital și cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 5 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 27 octombrie 2021

Ediția din 29 Octombrie: Litera Miu (partea a 6-a)


        În această săptămână, la Izvoare de filosofie deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea conceptelor filosofice trecute în dicționar la litera miu, pentru o nouă călătorie prin lumea celor mai cunoscute concepte filosofice de origine greacă. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizică pentru a afla ce însemnau, la origini, cuvinte precum metabolism, metafizică, formă sau microcosmos

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofiedr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 29 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 19 octombrie 2021

Ediția din 22 octombrie: Explorări filosofice ale culturii pop. De la rock alternativ la serialele Netflix


 De la Platon și Aristotel încoace, ne-am obișnuit ca filosofia să abordeze niște teme perene, cum ar fi cea a ființei sau a devenirii, și să dezvolte, pe aceste teme, teorii complicate și abstracte. Tocmai de aceea, filosofii au fost acuzați, uneori pe bună dreptate, că s-au retras într-un „turn de fildeș”, de unde dezbat probleme ajunse aproape ezoterice, fără a acorda atenție realităților culturale și sociale din jurul lor. Cu toate acestea, de câteva decenii încoace, putem observa evadare a gândirii filosofice din acest „turn de fildeș”, ce se caracterizează prin abordarea unor domenii care, din perspectiva tradiției, ar putea fi văzute ca „triviale” și fără miză filosofică.

            Dintre aceste domenii, studiul culturii pop sau, cum mai este ea numită, a culturii de masă, a dobândit un loc din ce în ce mai important în preocupările gânditorilor contemporani. Fie că vorbim despre muzica pe care o ascultăm la radio, despre serialele pe care le vedem pe Netflix sau despre filmele din cinematografie, acestea au ajuns din ce în ce mai prezente în mediul academic și în cultura reflexivă a timpurilor noastre.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre relevanța culturii pop pentru gândirea filosofică contemporană. Care sunt provocările pe care cultura pop le ridică filosofiei? Ce ne poate învăța rock-ul alternativ despre modul în care construim identitatea entităților colective? Care sunt temele filosofice implicate în unele dintre cele mai vizionate seriale Netflix?

            Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de Radu Uszkai, invitatul nostru din această săptămână, care este cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 22 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 14 octombrie 2021

Ediția din 15 octombrie: Cultura – de la tangibil la intangibil. Reflecții filosofice asupra patrimoniului cultural

 


Printre multiplele definiții date omului de filosofie și alte ramuri ale științelor umaniste, ideea că umanitatea noastră constă în faptul că suntem viețuitoare capabile să producă cultură și să își orienteze viața în funcție de anumite valori culturale este una centrală. Cu toate acestea, după mai bine de două milenii și jumătate de cultură occidentală, conceptul de „cultură” încă nu este precis definit și supus ambiguităților. Tocmai de aceea, vă propunem, pentru ediția din această săptămână, o dezbatere despre rosturile și înțelesurile filosofice acestei idei în lumea zilelor noastre.

Cu o tradiție filosofică relevantă, noțiunea de cultură a fost studiată de filosofi încă din cele mai vechi timpuri, iar rolul acesteia pentru o civilizație a fost subliniat încă din Antichitate, când Cicero vorbește pentru prima oară despre legătura indisolubilă dintre filosofie și cultură, dar și despre modul în care cultura, acest mediu ideatic în care trăim în fiecare clipă, are capacitatea de a ne restructura raportarea la lume și felul în care vedem realitatea. Care sunt presupozițiile principale implicate în ideea de cultură? Ce sens are ideea de cultură națională într-o eră globală? Care este raportul dintre filosofie și cultură în lumea de astăzi?

Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem în cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice (CCIIF).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 15 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


miercuri, 29 septembrie 2021

Ediția din 1 octombrie: Filosofia la început de an universitar. Rosturile studiului filosofiei în contemporaneitate

 



Cu ocazia începerii noului an universitar, acum, la început de octombrie, redeschidem discuția despre rosturile studiului filosofiei în contemporaneitate și despre rolul filosofiei ca disciplină universitară, dar și ca practică de viață concretă.

Fiind văzută ca știință a științelor încă din Antichitate, filosofia a ajuns să fie privită, în a doua parte a secolului trecut, mai degrabă ca o disciplină teoretică abstractă decât ca una cu aplicabilitate la existența concretă a individului. Pe de o parte, filosofii s-au exilat în „turnul lor de fildeș” și au deschis dezbateri din ce în ce mai abstracte și specializate. Pe de altă parte,  multe dintre problemele concrete care, în mod tradițional, intrau în preocupările filosofilor, au fost preluate de alte discipline, cum ar fi psihologia, diversele ramuri ale științelor sau antropologia.

Tocmai de aceea, este momentul potrivit acum să readucem în discuție rolul filosofiei în cultura fiecăruia dintre noi, precum și noile aplicații ale acesteia la problemele zilelor noastre. De la practica filosofică, la filosofia politică, de la etica aplicată la gândirea critică, vom explora în cele 50 de minute de emisie modul în care filosofia păstrează un rol important în formarea fiecăruia dintre noi.

Pentru acest lucru, îl vom avea ca invitat al Izvoarelor de filosofie pe Viorel Vizureanu, profesor universitar de filosofie, cercetător științific gradul 1 al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și decan al Facultății de filosofie din București, singura instituție de învățământ dedicată în exclusivitate filosofiei din România.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 1 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 8 septembrie 2021

Ediția din 10 septembrie: Viitorul umanității în epoca inteligenței artificiale. Provocări etice și aplicații estetice ale algoritmilor

 


Încă din Antichitatea clasică, filosofii s-au întrebat ce s-ar întâmpla cu spiritualitatea umană și cum ar arăta societatea, dacă instrumentele noastre ar lucra singure, cu de la sine putere, la comandă sau prin propria voință.

De la cele mai vechi mituri ale culturii grecești, unde Hephaistos sau Dedal aveau printre creațiile lor celebrele automata, artefacte cu suflet, minte și voință proprii, până la piesele de teatru ale Atenei clasice, ideea unor entități artificiale care preiau vasta majoritate a muncilor umane a fost un vis constant al culturii europene.

Acest vis a intrat și în domeniul filosofiei, mai ales prin Aristotel, care, în tratatele sale de politică, sugerează că, atunci când „suveicile ar țese ele însele și plectrele ar cânta la kithara”, nu va mai trebui să muncim, ci doar să ne bucurăm de produsele utilitare și spirituale ale acelor mașinării automate pe care le-am construit.

Acum însă, la aproape două milenii și jumătate distanță, când inteligența artificială a devenit o posibilitate concretă, nu doar un vis frumos, pare că încă suntem departe de visul lui Aristotel. De aceea, este momentul potrivit să ne întrebăm cum ne mai putem gândi umanitatea în era inteligenței artificiale? Ce probleme etice ridică apariția algoritmilor de inteligență artificială? Pot computerele prelua o parte din funcțiile spirituale ale omului, cum ar fi arta și analiza estetică?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de săptămâna aceasta, alături de Constantin Vică, doctor în filosofie, lector universitar al Facultății de filosofie din București și și coordonator al programului masteral de etica aplicată  din cadrul aceleiași facultăți.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 10 septembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Conexiuni:

Blog - http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro

Pagină de Facebook: https://www.facebook.com/IzvoareDeFilosofie