joi, 28 iulie 2022

Edițiile din 29 iulie și 5 august: Abstractul în filosofie și artă. Reflecții asupra picturii abstracte

 


Dintre conceptele filosofiei, cel de „abstract” a jucat un rol fundamental în gândirea modernă și contemporană. De la sistemul filosofic a lui G.W.F. Hegel, până la gânditori precum Martin Heidegger sau Ernst Cassirer, această noțiune a prilejuit și încă prilejuiește multe dezbateri.

Cu toate acestea, abstractul nu joacă un rol important doar în gândirea filosofică, ci și în cea artistică. Pictura abstractă, așa cum s-a dezvoltat ea la începutul secolului al XX-lea, preia intuiții din filosofie, teoria artei și religie pentru a dezvolta un nou concept de abstract, care se pretează artelor vizuale. Tocmai de aceea, pentru ediția de vinerea aceasta, vă propunem o dezbatere despre asemănările și diferențele pe care le putem vedea între gândirea filosofică și reflecția artistică, pornind de la două nume de primă importanță pentru istoria artei: Wassily Kandinsky (în ediția din 29 iulie) și Kazimir Malevici (în ediția din 5 august).

Cum putem defini abstractul în filosofie și artă? Ce încearcă să surprindă arta abstractă? Există o continuitate între gândirea filosofică și cea reflexiv-artistică pe tema abstractului?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de  Dragoș Grusea, doctor în filosofie și lector al Universității Naționale de Arte din București. Cu studii masterale și doctorale făcute la Eberhard-Karls Universität din Tübingen, invitatul nostru este unul dintre cei mai buni tineri specialiști în filosofia modernă germană din cultura română actuală. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 21 iulie 2022

Ediția din 22 iulie: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Dimensiuni estetice si etice ale culturii punk

 


Pentru ediția din 22 iulie continuăm seria de emisiuni „Gândirea filosofică în contexte neconvenționale”, care își propune devoalarea substratului filosofic al diverselor fenomene asociate culturii pop, cu o dezbatere care se anunță incitantă despre dimensiunile filosofice ale culturii punk.

Cunoscută pentru ideile radicale și neconvenționale, cultura punk s-a dezvoltat începând cu sfârșitul anilor ’70 ai secolului trecut ca un mod de viață și raportare la lume ce a dezvoltat o nouă estetică a non-conformismului și un ethos anti-consumerist, care pune sub interogație ideea de autoritate și legitimitatea acesteia. Odată cu trecerea timpului, în special după anii ’90, mișcarea punk a început să își facă simțită prezența și în România, în forme specifice și cu o ideologie originală față de alte zone geografice.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție în această săptămână vom încerca să punem în lumină premisele filosofice ale culturii punk și relevanța acesteia pentru societatea contemporană. Ce legătură există între ethosul punk și cinismul antic? Care sunt principalele idei filosofice pe care le putem decela în gândirea punk? Cum a schimba această mișcare estetica contemporană?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de vineri, alături de Mihai Laurențiu Fuiorea, specialist în filosofia culturii punk, fost membru al grupului de cercetări doctorale multidisciplinare « Phalanstère » la Universitatea Paris 8 Vincennes Saint-Denis și actualmente cadru didactic în învățământul preuniversitar.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, vineri, 22 iulie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 14 iulie 2022

Ediția din 15 iulie: Cum poți fi tu însuți în era rețelelor de socializare. Incursiuni în estetica mediului virtual

 


Dezvoltarea mediului virtual și a rețelelor de socializare au schimbat, fără îndoială, modul de viață al omului contemporan. Dacă până la apariția internetului, existența umană putea fi definită în coordonatele realității și imaginației, acum aceasta se desfășoară, într-o măsura mai mică sau mai mare, într-un nou mediu de existență, încă problematic din perspectiva filosofiei: mediul virtual. Odată cu această schimbare, putem vorbi despre o existență virtuală, pe care fiecare dintre noi o avem, despre un „avatar” al personalității noastre pe care îl construim și îl expunem pe internet, care adesea se constituie după alte norme și cu alte limitări decât eul nostru cotidian.

Tocmai de aceea, pentru această săptămână vă propunem o dezbatere incitantă despre modul în care putem fi noi înșine în mediul online și despre cum ne putem construi o existență virtuală autentică. Cum se diferențiază interacțiunile noastre virtuale de cele reale? Este avatarul nostru digital doar o copie a personalității reale? Cum este posibilă o estetică a autenticității existenței virtuale?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână alături de Paul Gabriel Sandu, cadru didactic al Facultății de filosofie din București și membru în echipa de cercetare a proiectului „Be You – A fi tu însuți în era rețelelor sociale – o abordare a esteticii autenticității din perspectiva ontologiei virtuale”, un proiect de cercetare care își propune să adreseze noile provocări ridicate de mediul online existenței omului contemporan.  

Vă așteptăm și pe dvs. ă vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 15 iulie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 7 iulie 2022

Ediția din 8 iulie: Practica filosofică – între gândirea occidentală și cea orientală

 



Între tradiția occidentală de gândire, instituită de filosofii Antichității, și cea orientală s-a creat, de-a lungul istoriei, o ruptură care a făcut ca adesea să fie foarte dificilă comunicarea dintre cele două culturi. În ultimele decenii însă, odată cu efortul de recuperare a dimensiunii practice a filosofiei făcut de filosofii contemporani, s-au creat noi premise ale unui dialog între cele două tradiții, în vederea găsirii unui răspuns la provocările și dilemele ridicate de existența omului actual. Astfel au apărut, în domeniile practicii și consilierii filosofice, diverse încercări de fructificare a înțelepciunii orientale asiatice și de interpretare a acesteia din prisma practicii filosofice.   

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propunem o discuție incitantă despre legătura dintre tradiția gândirii occidentale și a celei asiatice, din prisma practicii filosofice contemporane. Care sunt similitudinile dintre „exercițiile spirituale” occidentale și practicile gândiri orientale? Cum putem înțelege gândirea asiatică în termenii filosofici? Cum poate fi fructificată această înțelepciune în contextul vieții noastre de zi cu zi?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția alături de invitații noștri din această săptămână – Veronica Bâtcă, terapeut Five Elements și trainer Filosofie pentru copii si adulți, și Andrei Simionescu-Panait, lector în filosofie la Universitatea Politehnica din București.

Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, vineri, pe data de 8 iulie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 23 iunie 2022

Ediția din 24 iunie 2022: Etica autenticității și îngrijirea de sine. Reflecții asupra unei vieți filosofice

 


    În viața de zi cu zi, prinși în activitățile și distracțiile cotidiene, suntem adesea distrași de la propriul nostru sine și ne pierdem într-un mod de viață superficial și inautentic. Dar, după cum ar fi spus Socrate ultimele sale zile de viață, „o viață nereflectată nu merită trăită”. Tocmai de aceea, încă din Antichitate, filosofii și-au pus problema modului în care ne putem construi o existență autentică, astfel încât atât raportarea la sine, cât și raportarea la ceilalți, să fie „negociată” de pe pozițiile propriilor noastre înclinații și posibilități de a fi.

            De aceea, viața filosofică, așa cum a fost ea gândită de-a lungul istoriei, se concentrează asupra ideii de „îngrijire se sine” și a unor „exerciții spirituale” menite să construiască, prin reflecție, un eu autentic. Cum putem face trecerea de la inautenticitate la autenticitate? Cum putem trăi filosofic? Cum putem practica filosofia ca mod de viață?


            Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care începem discuția noastră din această săptămână alături de Cristian Iftode, doctor în filosofie și conferențiar al Facultății de filosofie din București specializat în filosofie greacă antică, etică, estetică și filosofie contemporană.

            Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Trei, a celei de-a doua ediții a cărții „Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității”, semnată chiar de invitatul nostru din această săptămână, o apariție remarcabilă pe piața editorială românească, parte a trilogiei „Vieții bune”.

            Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 24 iunie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 15 iunie 2022

Ediția din 17 iunie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera omicron)

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la omicron. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 17 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 9 iunie 2022

Ediția din 10 iunie: De la internet la inteligența artificială. Provocări etice ale realității actuale

 


Progresul actual al inteligenței artificiale și al tehnicii de calcul ne-a dus aproape de îndeplinirea unor idealuri ale omenirii din toate timpurile: suspendarea barierelor in comunicare, accesul liber la informație și eliberarea de sarcini dificile și foarte specializate. Suntem întotdeauna la un click distanță de lucrurile pe care dorim să le cunoaștem, putem dialoga cu oameni din toate colțurile lumii in timp real și, cu ajutorul sistemelor robotice dotate cu inteligență artificială autonome, putem lăsa unele dintre cele mai specializate și dificile sarcini în seama mașinilor.

            Toate acestea vin însă la pachet cu o întreagă serie de dileme și provocări morale ce depășesc cadrele tradiționale de gândire ale filosofiei. Este internetul o cale sigură de a ne îmbunătăți capacitățile cognitive sau, mai degrabă, un factor ce aduce mai multă confuzie în câmpul cunoașterii umane? Există o cale de compromis între confidențialitatea pe internet și facilitățile pe care algoritmii de inteligență artificială ni le aduc prin stocarea și folosirea datelor personale ale fiecăruia dintre noi? Putem avea încredere în sistemele robotice autonome dotate cu inteligență artificială?

            Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână alături de Cristina Voinea, doctor în filosofie, cadru didactic al Departamentului de filosofie si Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București, specialist în etica internetului și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București.

            Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 10 iunie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

vineri, 3 iunie 2022

Discursuri în vremuri de război. Reflecții filosofice asupra retoricii actuale

 


Evenimentele de criză în general, cum sunt războaiele, pandemiile, criza economică ș.a.m.d. au puterea de a modifica discursul public, dar și reflecția filosofică. Este suficient să ne gândim la faptul că, deloc întâmplător, tema angoasei a devenit una dintre temele centrale ale filosofiei în perioada interbelică pentru a realiza că gândirea filosofică nu se dezvoltă într-un mediu septic și impermeabil la evenimentele istorice. Departe de a fi izolat în turnul său de fildeș, filosoful este afectat de evenimentele din jurul său și, ca urmare, își modelează discursul în funcție de acestea.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre modurile în care conflictul armat din Ucraina a influențat discursul public în general și discursul filosofic în speță. Care este raportul dintre gândirea filosofică și evenimentele contemporane ei? Cum s-a schimbat discursul filosofic contemporan în ultimele luni? Care sunt noile teme emergente în filosofia actuală?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră alături de Horia Vicențiu Pătrașcu, filosof, eseist și lector al Universității Politehnice din București, în cadrul Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane.


Prilejul acestei dezbateri este desfășurarea, pe data de 3 iunie 2022, a Conferinței Naționale „Discursuri în vreme de război”, organizată de Universitatea Politehnică din București, în colaborare cu Universitatea din București și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, o conferință care își propune să dezbată schimbările ce au loc în discursul contemporan după izbucnirea războiului din Ucraina.

Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 3 iunie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 25 mai 2022

Ediția din 27 mai: Libertate și determinism în gândirea modernă. Pierre Gassendi și sistemul său filosofic

 


Problema tensiunii dintre libertate și determinism este o temă perenă de reflecție, care a traversat întreaga istorie a filosofiei. Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, filosofii au încercat, postulând diverse teorii, să determine cum posibilă libertatea de decizie și libertatea în genere, în condițiile în care trăim într-un univers populat cu atomi care se deplasează după niște legi ale naturii bine determinate.

De la atomismul antic, care făcea din libertatea de decizie o iluzie, până în gândirea  Evul Mediu, în care această problema a căpătat o turnură teologică, în contextul doctrinei creștine privitoare la liberul arbitru, gânditori marcanți au încercat să elucideze acest paradox cu instrumentele teoretice și argumentative ale vremurilor lor. Un punct important în această dezbatere a fost însă constituit de gândirea modernă care, concentrându-se asupra resurselor interne ale eului gânditori, și-a propus să determine mai exact originea și mecanismele sufletești care fac posibilă libertatea.

Pentru ediția din această săptămână ne propunem să redeschidem această dezbatere, pornind de la gândirea fizicianului, matematicianului și filosofului francez Pierre Gassendi, al cărui tratat Despre atomi și libertate a fost publicat de curând, în traducerea lui Adrian Niță, la editura Ratio et Revelatio.

Invitatul nostru din această săptămână este chiar traducătorul tratatului pus în dezbatere, Adrian Niță, cunoscut filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie și cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 27 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 18 mai 2022

Ediția din 20 mai: Potențialul terapeutic al artei în societatea actuală

 


Fiind una dintre cele mai vechi preocupări umane, arta și-a asumat, de-a lungul timpului, mai multe roluri. De la rolul spiritual al artei creștine, până la arta văzută, în contextul gândirii moderne, ca sursa de plăcere dezinteresată, sensul activităților artistice a fost tot timpul subiect de meditație pentru filosofi și nu numai.

Unul dintre rolurile fundamentale ale artei, asupra căruia gânditorii au reflectat încă din Antichitatea grecească, este însă cel terapeutic. Fie că este vorba despre muzica văzută ca medicament pentru suflet de către Platon sau despre purificarea sentimentelor prin reprezentațiile scenice tragice care apare la Aristotel, potențialul terapeutic al experiențelor estetice a fost o temă centrală a filosofiei din toate timpurile.

Tocmai de aceea, merită să redeschidem această temă perenă de reflecție și să ne întrebăm cum mai putem gândi arta în contextul societății actuale și care sunt traumele pe care ea ne poate ajuta să le vindecăm. Mai are arta contemporană capacitatea de a dezvolta mecanisme de reziliență și empatice? Care sunt valențele curative ale artei? Care este originea acestui potențial curativ al artelor?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână alături de Oana Camelia Șerban, lector al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, membru al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Prilejul acestei dezbateri este desfășurarea recentă a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, ajunsă la cea de-a IX-a ediție și a cărei temă a fost „Potențialul terapeutic al artei. Reziliență, conștiință Europeană și mediere prin cultură”, manifestare academică la care invitata noastră a făcut parte din echipa de organizare. 

Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 20 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru