O istorie neconvențională a filosofiei germane moderne - Serie de 10 episoade

 

Pe perioada verii, Izvoarele de filosofie vă propun o incursiune în istoria neconvențională a filosofiei germane moderne, pornind de la Johann Joachim Winckelmann și terminând cu Friedrich Hölderlin, pentru a pune într-o nouă perspectivă de ansamblu cele două secole care au schimbat destinul cultural al întregii omeniri – secolele XVIII și XIX.

            De-a lungul celor 10 episoade ale acestei serii, vom redescoperi evoluția unora dintre cele mai importante idei ale filosofiei germane, prin intermediul unui număr de 9 filosofi, parte dintre ei uitați de cultura contemporană, parte dintre ei încă celebri la nivel mondial. De-a lungul acestui periplu ne vom întâlni cu gânditori precum Johann Winckelmann, care se întreba privitor la cum putem gândi forma divinității sau Friedrich Bouterweck, care a încercat să gândească un idealism al virtualității, cu mult înainte de apariția discuțiilor despre realitatea virtuală. Totodată însă, ne vom abate atenția asupra celebrelor meditații ale lui Immanuel Kant despre sublim sau asupra reflecțiilor despre infinit ale lui Johann Gottlieb Fichte.

         Parcursul nostru filosofic se va desfășura după cum urmează:

1. (30 iunie): De ce o istorie neconvențională a filosofiei germane moderne?
2. (7 iulie): Johann Winckelmann – Forma divină și intuiția intelectuală
3. (14 iulie): G.E Lessing – Filosofia formei depline
4. (21 iulie): Immanuel Kant – Analitica Sublimului și geneza categoriilor romantice
5. (28 iulie): J.G Fichte – Esența imaginară a lumii și dorul după infinit
6. (4 august): Friedrich Bouterweck – Idealismul  virtualității
7. (11 august): K.P.Moritz – Esența întunecată a frumosului. Lumea neformelor.
8. (18 august): Novalis – Dorul după inefabil
9. (25 august): Friedrich Schlegel – De la Kant la „poezia progresivă universală”
10. (1 septembrie): Friedrich Hölderlin: - Conceptul romantic de devenire

Pentru a ne ghida în acest lung periplu, îl vom avea ca invitat, pe parcursul întregii veri, pe colaboratorul constant al Izvoarelor de Filosofie,  Dragoș Grusea, doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și specialist în filosofie germană modernă.

Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere incitantă, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 iunie: Între divinitate și nebunie. Despre stranietatea lui Socrate

Figura lui Socrate, așa cum a fost ea construit de Platon în Dialogurile sale, este una dintre cele mai emblematice și persistente din istoria filosofiei. Ea a inspirat generații întregi de filosofie și a fost interpretată în chipuri felurite în toate epocile istoriei filosofiei. În același timp însă, această figură a  atras atenția istoricilor filosofiei și filologilor, creând dezbateri culturale extinse privitoare la acuratețea sa istorică și la intențiile pe care Platon însuși le-a avut atunci când a făcut din Socrate protagonistul dialogurilor sale. 

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, redeschidem dezbaterea din jurul figurii socratice pentru a vedea ce spun noile cercetări despre caracterul straniu al acesteia.  Cum trebuie înțeleasă filosofic stranietatea lui Socrate? Cum se diferențiază acesta de pattern-urile culturale ale vremurilor sale? Cum putem înțelege stranietatea socratică în contextul moștenirii lăsate de aceasta în istoria filosofiei?

Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Raluca Bujor, doctor în filosofie al Universității Sorbona din Paris și al Universității din București cu o cercetare remarcabilă despre figura lui Socrate în dialogurile lui Platon.

Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere incitantă, ca de obicei, vineri, pe data de 9 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 iunie: Membranele înțelegerii și rolul spiritului în lumea actuală

        

Putem spune că, de-a lungul istoriei culturii europene, am avut mai multe epoci, în care interesele și accentele reflecțiilor filosofice s-au concentrat asupra unor concepte particulare și specifice. Dacă în epoca veche, ideea de suflet este pusă în centrul preocupărilor filosofilor, o dată cu modernitatea, rațiunea  dobândește prim planul și devine unul dintre conceptele centrale ale gândiri filosofic. Înaintând însă spre contemporaneitate, apar din ce în ce mai vizibile semnele unei noi epoci, anume epoca spiritului, care încearcă o armonizare a existenței omenești, menită să niveleze excesele produse de rațiune prin dezvoltarea tehnologiilor cu potențial distructiv. Semnul principal al unei astfel de schimbări de paradigmă a gândirii este accentul pus, din ce în ce mai mult pe etică și pe educația morală, dar și nevoia de înțelegere.

Acestea sunt coordonatele principale în care gândirea lui Adrian Niță – cunoscut filosof român, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România – se desfășoară în noua sa carte de autor, intitulată Membranele Înțelegerii, care a fost publicată de curând la editura Institutul European din Iași.

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem, alături de autor, o analiză incitantă a lumii în care trăim, pornind de la volumul tocmai amintit. Cum pot fi reperate semnele epocii spiritului în lumea în care trăim? Care este miza principală a acestei schimbări de paradigmă? Cu ce ar contribui spiritul la o posibilă salvare a lumii? 

Acestea sunt întrebările la care vom medita împreună vineri seara, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 iunie: Operele pedagogice ale lui Paul Klee, pentru prima oară în limba română

Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, vă invităm să participați la o dezbatere în jurul unuia dintre cele mai importante evenimente editoriale ale anului 2023 din domeniul filosofiei artelor vizuale până la această dată: joia viitoare, pe data de 15 iunie, Editura Universității Naționale de Arte din București va lansa prima traducere în limba română a volumului „Gândirea Plastică”, semnat de marele pictor german Paul Klee, la librăria Cărturești Carusel. Cu această ocazie, redeschidem discuția despre raportul dintre gândirea artistică și gândirea teoretică, pentru a înțelege mai bine arta modernă și procesul creativ din spatele ei. 

Nu de puține ori, în istoria filosofiei, s-a vorbit despre o distincție și o separație între cunoașterea teoretică,

specifică științelor, care se folosește de concepte pentru a construi o imagine mentală a realității, și cea intuitivă, specifică artelor, care renunță la concepte, în încercarea de a surprinde, prin contemplație, esența lucrurilor însele. Tocmai de aceea, înțelegerea actului artistic în toată profunzimea sa a fost una dintre cele mai mari provocări pentru toate sistemele de gândire filosofică, de la Platon la Hegel, și a rămas, în continuare, una dintre pietrele de încercare ale oricărei gândiri care își propune să înțeleagă, cu ajutorul conceptelor, intuiția artistică.

Vorbind despre o „gândire plastică”, Paul Klee încearcă tocmai să depășească această dihotomie și să definească o gândire care nu se desprinde de intuiție sau, în termeni echivalenți, o intuiție mereu acompaniată de gândire. Ce înseamnă „gândirea plastică”? Care este relația dintre această gândire și gândirea filosofică? Cum ajunge arta să gândească vizual originea lucrurilor? 

Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția noastră de vineri seară, alături de Cătălin Bălescu, profesor universitar și rector al Universității Naționale de Arte din București și Dragoș Grusea, traducătorul volumului luat ca prilej al acestei ediții a Izvoarelor de filosofie.

Vă așteptăm și pe dvs. să luați parte la această dezbatere incitantă, ca de obicei, vineri, pe data de 9 iunie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 2 iunie: Teme necondiționale ale filosofiei. Restul ca principiu al gândirii

Deși restul nu figurează printre subiectele perene ale gândirii, enumerate în manualele  de filosofie, și nici nu ocupă un spațiu de reflecție foarte extins în marile sisteme filosofice din istorie, el este, după cum încercăm să argumentăm în emisiunea din această săptămână, o temă pe care filosofia nu o poate ignora. 

Pe de o parte, doar intelectul divin este dotat, conform tradiției aristotelice, cu o gândire „fără rest” și, pe de altă parte, restul produs de gândirea umană se înfățișează ca principiu, în măsura în care el este motorul ce pune în mișcare reflecția filosofică și activitatea minții în genere. În măsura în care, în fiecare act al gândirii, rămâne mereu ceva, în afara gândirii, ce „dă în continuare de gândit”, acest rest necesar este garanția infinității filosofiei înseși. 

Cum putem gândi filosofic restul? Care sunt speciile acestuia? Care este motivul pentru care el nu poate fi eliminat niciodată până la capăt?

Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe discuția noastră din această săptămână, alături de Alexander Baumgarten, doctor în filosofie, profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca, și autor al volumului „Restul ca problemă a filosofiei”, volum publicat la editura Polirom și luat ca pretext al discuției noastre. Cu numeroase traduceri, studii de specialitate și volume de exegeză publicate, invitatul nostru este unul dintre cei mai importanți specialiști în filosofie antică și medievală din România. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 2 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 26 mai: Abecedarul gândirii grecești antice (litera Rho)

 

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera rho. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm, rapsodie sau retorică, urmărindu-le traiectoria de sens de la cele mai vechi atestări până în zilele noastre.. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 26 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 19 mai: Eul cugetător – între filosofie și neuroștiințe. Explorări interdisciplinare ale conștiinței

 Încă de la începutul perioadei moderne, tema conștiinței a fost, în filosofie, una dintre cele mai dezbătute subiecte. De la „substanța cugetătoare” a lui Descartes, până la conceptul de „spirit” la Hegel, filosofii au încercat să gândească ideea de conștiință în diversele sale ipostaze și dimensiuni. De la simpla conștiență, trecând la conștiința de sine și ajungând la conștiința morală, nu am exagera dacă am spune că acest subiect este tema predilectă de reflecție a tuturor marilor gânditori de la sfârșitul secolului al XVII-lea până în zilele noastre. 

De câteva decenii însă, dezbaterea despre conștiință a dobândit o dimensiune științifică prin intermediul noilor descoperiri din neuroștiințe. Așa se face că acum, poate mai mult decât niciodată, suntem din ce în ce mai aproape de dezlegarea acestui mister al umanității. 

În emisiunea din această săptămână vă propunem o dezbatere critică privitoare la relația dintre filosofie și neuroștiințe pe tema conștiinței în care vom cântări alături de invitata noastră care sunt argumentele științifice ce susțin sau, din contră, infirmă, intuițiile filosofice privitoare la conștiință. Ce este conștiința umană din punct de vedere neuroștiințific? Care este originea ei? Cum se raportează descoperirile științifice din ultimele decenii la sistemele de gândire filosofică moderne?

Acestea sunt doar câteva dintre temele pe care le vom pune în discuție alături de Adriana Vasile cercetător în neuroștiințe, președinte al ONG-ului Re-Design și organizatoare, alături de asociația Mind Lifeline, a conferinței internaționale „Mindscapes”, o conferință ce are loc pe 2 iunie la Ateneul Român și în cadrul căreia sunt aduși în fața publicului din România cei mai importanți cercetători la nivel mondial din domeniile neuroștiinței, inteligenței artificiale și psihiatriei pentru a discuta cele mai noi descoperiri din domeniul științei conștiinței. Totodată, invitata noastră este traducătoarea cărții „A fi tu. O nouă știință a conștiinței”, semnată de Anil Seth, unul dintre cercetătorii pe care îi puteți vedea în cadrul conferinței Mindscapes și care va fi lansată pe data de 3 iunie, în prezența autorului, la librăria Cărturești Carusel. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 19 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 mai: Inteligența artificială și autenticitatea. Au algoritmii valori etice?

Întreaga discuție despre autenticitate s-a construit, încă din Antichitate, în jurul subiectivității umane. Doar omul poate fi autentic sau, din contră, inautentic, în funcție de modul în care își asumă un set de valori etice și un fel de a fi, care să fie în concordanță cu propria sa personalitate. 

În epoca noastră însă, când algoritmii de inteligență artificială dobândesc din ce în ce mai multe trăsături similare cu cele ale omului, se pune problema din ce în ce mai acut a gândirii unei „etici algoritmice”, a unor cadre etice în care algoritmii să funcționeze. În aceste condiții, problema autenticității reapare, pusă acum într-un context computațional. 

Pentru ediția din această săptămână a izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre modul în care putem să vorbim despre o „autenticitate a inteligenței artificiale” și despre provocările etice pe care aceste noi tehnologii le ridică. Pot avea algoritmii de inteligență artificială atribute etice? Cum trebuie gândit conceptul de autenticitate algoritmică? Este această autenticitate compatibilă cu modul în care autenticitatea se definește în raport cu umanitatea? 

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția noastră alături de Laurențiu Gheorghe, doctor în filosofie, cadru didactic al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și expert în etica inteligenței artificiale. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 12 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 mai: Etica în afaceri – un oximoron?

Încă din Antichitate, domeniul afacerilor, al negoțului, a fost văzut ca fiind exterior sferei moralității, în sensul că scopurile oamenilor de afaceri vizează mai degrabă generarea de profit decât urmarea unor principii sau valori etice care să asigure corectitudinea, echitatea sau transparența activității lor. Chiar și în zilele noastre, lumea afacerilor este adesea văzută ca amorală. Din acest motiv, sintagma de „etică în afaceri” ar putea suna, pentru percepția comună, ca un oximoron. 

O dată însă cu dezvoltarea eticilor aplicate la începutul secolului al XX-lea, o astfel de sintagmă a devenit, atât în lumea filosofiei, cât și în mediul de afaceri, una din ce în ce mai des folosită.  Care este justificarea unei abordări etice a afacerilor? Ce beneficii poate aduce o astfel de abordare? Care sunt principalele provocări cu care etica în afaceri se confruntă? 

Acestea sunt principalele întrebări pornind de la care vom începe discuția noastră din această săptămână, alături de Mihai-Valentin Cernea, specialist în etica mediului digital și cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 5 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 28 aprilie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera pi – continuare)

Săptămâna aceasta deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaisprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera pi. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante, care ne oferă un plus de claritate în privința înțelesului conceptelor filosofice, dar și o mai bună perspectivă istorică asupra dezvoltării lor. 

    Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

    Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 28 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

Realizator: Cornel-Florin Moraru