joi, 23 iunie 2022

Ediția din 24 iunie 2022: Etica autenticității și îngrijirea de sine. Reflecții asupra unei vieți filosofice

 


    În viața de zi cu zi, prinși în activitățile și distracțiile cotidiene, suntem adesea distrași de la propriul nostru sine și ne pierdem într-un mod de viață superficial și inautentic. Dar, după cum ar fi spus Socrate ultimele sale zile de viață, „o viață nereflectată nu merită trăită”. Tocmai de aceea, încă din Antichitate, filosofii și-au pus problema modului în care ne putem construi o existență autentică, astfel încât atât raportarea la sine, cât și raportarea la ceilalți, să fie „negociată” de pe pozițiile propriilor noastre înclinații și posibilități de a fi.

            De aceea, viața filosofică, așa cum a fost ea gândită de-a lungul istoriei, se concentrează asupra ideii de „îngrijire se sine” și a unor „exerciții spirituale” menite să construiască, prin reflecție, un eu autentic. Cum putem face trecerea de la inautenticitate la autenticitate? Cum putem trăi filosofic? Cum putem practica filosofia ca mod de viață?


            Acestea sunt câteva dintre întrebările pornind de la care începem discuția noastră din această săptămână alături de Cristian Iftode, doctor în filosofie și conferențiar al Facultății de filosofie din București specializat în filosofie greacă antică, etică, estetică și filosofie contemporană.

            Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Trei, a celei de-a doua ediții a cărții „Filosofia ca mod de viață. Sursele autenticității”, semnată chiar de invitatul nostru din această săptămână, o apariție remarcabilă pe piața editorială românească, parte a trilogiei „Vieții bune”.

            Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 24 iunie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 15 iunie 2022

Ediția din 17 iunie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera omicron)

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la omicron. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 17 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 9 iunie 2022

Ediția din 10 iunie: De la internet la inteligența artificială. Provocări etice ale realității actuale

 


Progresul actual al inteligenței artificiale și al tehnicii de calcul ne-a dus aproape de îndeplinirea unor idealuri ale omenirii din toate timpurile: suspendarea barierelor in comunicare, accesul liber la informație și eliberarea de sarcini dificile și foarte specializate. Suntem întotdeauna la un click distanță de lucrurile pe care dorim să le cunoaștem, putem dialoga cu oameni din toate colțurile lumii in timp real și, cu ajutorul sistemelor robotice dotate cu inteligență artificială autonome, putem lăsa unele dintre cele mai specializate și dificile sarcini în seama mașinilor.

            Toate acestea vin însă la pachet cu o întreagă serie de dileme și provocări morale ce depășesc cadrele tradiționale de gândire ale filosofiei. Este internetul o cale sigură de a ne îmbunătăți capacitățile cognitive sau, mai degrabă, un factor ce aduce mai multă confuzie în câmpul cunoașterii umane? Există o cale de compromis între confidențialitatea pe internet și facilitățile pe care algoritmii de inteligență artificială ni le aduc prin stocarea și folosirea datelor personale ale fiecăruia dintre noi? Putem avea încredere în sistemele robotice autonome dotate cu inteligență artificială?

            Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână alături de Cristina Voinea, doctor în filosofie, cadru didactic al Departamentului de filosofie si Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București, specialist în etica internetului și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București.

            Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 10 iunie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

vineri, 3 iunie 2022

Discursuri în vremuri de război. Reflecții filosofice asupra retoricii actuale

 


Evenimentele de criză în general, cum sunt războaiele, pandemiile, criza economică ș.a.m.d. au puterea de a modifica discursul public, dar și reflecția filosofică. Este suficient să ne gândim la faptul că, deloc întâmplător, tema angoasei a devenit una dintre temele centrale ale filosofiei în perioada interbelică pentru a realiza că gândirea filosofică nu se dezvoltă într-un mediu septic și impermeabil la evenimentele istorice. Departe de a fi izolat în turnul său de fildeș, filosoful este afectat de evenimentele din jurul său și, ca urmare, își modelează discursul în funcție de acestea.

Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o dezbatere despre modurile în care conflictul armat din Ucraina a influențat discursul public în general și discursul filosofic în speță. Care este raportul dintre gândirea filosofică și evenimentele contemporane ei? Cum s-a schimbat discursul filosofic contemporan în ultimele luni? Care sunt noile teme emergente în filosofia actuală?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră alături de Horia Vicențiu Pătrașcu, filosof, eseist și lector al Universității Politehnice din București, în cadrul Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane.


Prilejul acestei dezbateri este desfășurarea, pe data de 3 iunie 2022, a Conferinței Naționale „Discursuri în vreme de război”, organizată de Universitatea Politehnică din București, în colaborare cu Universitatea din București și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, o conferință care își propune să dezbată schimbările ce au loc în discursul contemporan după izbucnirea războiului din Ucraina.

Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. discuției noastre, ca de obicei, vineri, pe data de 3 iunie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 25 mai 2022

Ediția din 27 mai: Libertate și determinism în gândirea modernă. Pierre Gassendi și sistemul său filosofic

 


Problema tensiunii dintre libertate și determinism este o temă perenă de reflecție, care a traversat întreaga istorie a filosofiei. Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, filosofii au încercat, postulând diverse teorii, să determine cum posibilă libertatea de decizie și libertatea în genere, în condițiile în care trăim într-un univers populat cu atomi care se deplasează după niște legi ale naturii bine determinate.

De la atomismul antic, care făcea din libertatea de decizie o iluzie, până în gândirea  Evul Mediu, în care această problema a căpătat o turnură teologică, în contextul doctrinei creștine privitoare la liberul arbitru, gânditori marcanți au încercat să elucideze acest paradox cu instrumentele teoretice și argumentative ale vremurilor lor. Un punct important în această dezbatere a fost însă constituit de gândirea modernă care, concentrându-se asupra resurselor interne ale eului gânditori, și-a propus să determine mai exact originea și mecanismele sufletești care fac posibilă libertatea.

Pentru ediția din această săptămână ne propunem să redeschidem această dezbatere, pornind de la gândirea fizicianului, matematicianului și filosofului francez Pierre Gassendi, al cărui tratat Despre atomi și libertate a fost publicat de curând, în traducerea lui Adrian Niță, la editura Ratio et Revelatio.

Invitatul nostru din această săptămână este chiar traducătorul tratatului pus în dezbatere, Adrian Niță, cunoscut filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie și cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 27 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 18 mai 2022

Ediția din 20 mai: Potențialul terapeutic al artei în societatea actuală

 


Fiind una dintre cele mai vechi preocupări umane, arta și-a asumat, de-a lungul timpului, mai multe roluri. De la rolul spiritual al artei creștine, până la arta văzută, în contextul gândirii moderne, ca sursa de plăcere dezinteresată, sensul activităților artistice a fost tot timpul subiect de meditație pentru filosofi și nu numai.

Unul dintre rolurile fundamentale ale artei, asupra căruia gânditorii au reflectat încă din Antichitatea grecească, este însă cel terapeutic. Fie că este vorba despre muzica văzută ca medicament pentru suflet de către Platon sau despre purificarea sentimentelor prin reprezentațiile scenice tragice care apare la Aristotel, potențialul terapeutic al experiențelor estetice a fost o temă centrală a filosofiei din toate timpurile.

Tocmai de aceea, merită să redeschidem această temă perenă de reflecție și să ne întrebăm cum mai putem gândi arta în contextul societății actuale și care sunt traumele pe care ea ne poate ajuta să le vindecăm. Mai are arta contemporană capacitatea de a dezvolta mecanisme de reziliență și empatice? Care sunt valențele curative ale artei? Care este originea acestui potențial curativ al artelor?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână alături de Oana Camelia Șerban, lector al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, membru al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Prilejul acestei dezbateri este desfășurarea recentă a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, ajunsă la cea de-a IX-a ediție și a cărei temă a fost „Potențialul terapeutic al artei. Reziliență, conștiință Europeană și mediere prin cultură”, manifestare academică la care invitata noastră a făcut parte din echipa de organizare. 

Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 20 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 11 mai 2022

Ediția din 13 Mai: Înapoi la Paideia. Viitorul învățământului filosofic în România

 


Încă de la primele modele educaționale ale Antichității clasice, filosofia a jucat un rol central în formarea tinerilor. Alături de activitățile sportive și de educația științifică, ea a fost unul dintre pilonii centrali ai idealului paideic grecesc. Odată cu trecerea timpului însă, diverse discipline ale științelor moderne, de la antropologie la psihologie și de la sociologie la fizică, au preluat din subiectele care, în mod tradițional, cădeau sub autoritatea filosofiei.

            Tocmai de aceea, pentru emisiunea din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre starea actuală a învățământului filosofic și despre soluțiile care ar putea fi aplicate în viitor în vederea îmbunătățirii acesteia. Care este rolul filosofiei în învățământul preuniversitar și universitar? Care sunt abilitățile pe care elevii și studenții le dobândesc pe urma studiului filosofiei? De ce este necesar să regândim sistemul de învățământ pe modelul paideei grecești?

            Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția din această săptămână de la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, lector universitar doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

            Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 13 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 5 mai 2022

Ediția din 6 mai - Abecedarul gândirii grecești antice: litera omicron

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la omicron. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 6 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 28 aprilie 2022

Ediția din 29 aprilie: Fundamentele psihologice ale utilitarismului și deontologiei. Incursiuni în psihologia morală

 


Încă din Antichitate, etica a fost unul dintre domeniile fundamentale ale filosofiei, care și-a propus analizarea raționamentelor noastre morale și definirea valorilor principale care guvernează modul în care ne comportăm cu semenii noștri. Din acest punct de vedere, teoriile etice au oferit dintotdeauna un cadru normativ sau descriptiv de raportare la sine și la ceilalți, în contexte sociale bine determinate.

Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea disciplinelor experimentale contemporane, domeniul eticii a devenit un centru de interes specialiști din alte domenii cum ar fi psihologia, neuroștiințele, antropologia, biologia evoluționistă ș.a.m.d. Pornind de la intuițiile oferite de teoriile etice tradiționale, cercetătorii din aceste domenii își propun să analizeze modul în care comportamentele noastre etice iau naștere, în contextul cunoștințelor pe care le-am dobândit în ultimele decenii despre modul de funcționare al creierului și psihicului uman.

În ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere incitantă despre fundamentele psihologice a două dintre cele mai importante teorii etice tradiționale, anume utilitarismul și deontologia kantiană. Care este natura judecăților noastre morale? Care este originea comportamentelor noastre morale? Este raționarea etică o chestiune ce ține strict de gândire? Care este rolul sentimentelor morale în luarea deciziilor etice?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de invitatul nostru, Emilian Mihailov, conferențiar al Facultății de filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii, ca de obicei, vineri, în data de 29 aprilie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 21 aprilie 2022

Ediția din 22 aprilie: De la repaus la bucurie. Incursiune în filosofia sărbătorii

 


Pentru ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână, vă propunem, în contextul sărbătorilor pascale, o dezbatere incitantă despre sensurile filosofice, religioase și culturale ale ideii de sărbătoare, precum și despre rolul pe care sărbătorile religioase îl mai au într-o lume secularizată.

Încă din cele mai vechi timpuri, în toate religiile lumii, sărbătorile au marcat ritmul timpului sacru, care ce împletește cu timpul profan. În jurul lor s-au dezvoltat ritualuri și obiceiuri care aduc comunitatea și individul la o unitate spirituală, experimentată în ceea ce poate fi numit „atmosfera de sărbătoare”. Cu toate acestea, în lumea actuală, sensurile tradiționale ale ideii de sărbătoare s-au pierdut, adesea sărbătorile fiind privite, din perspectiva conștiinței cotidiene, doar ca prilejuri de socializare și de întâlnire cu familia sau cu prietenii. Tocmai de aceea, este esențial să recuperăm, mai ales în această perioadă, câteva dintre valențele spirituale ale sărbătorii.  Cum putem defini filosofic sărbătoarea? Cum mai poate fi simțită atmosfera de sărbătoare într-o lume desacralizată? Care este rolul sărbătorilor în societatea actuală?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, lector la  Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii din această săptămână, ca de obicei, vineri, în data de 22 aprilie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru