miercuri, 25 martie 2020

Ediția din 27 martie: Rolul terapeutic al basmelor. Incursiuni în filosofia și psihologia povestirilor fantastice



Cu toții suntem familiari cu diverse tipuri de povestiri fantastice încă din copilărie, însă rolul basmelor în cultura noastră nu se rezumă doar la atât. Chiar dacă unii dintre noi se uită la ele cu nostalgie, în timp ce alții se uită cu bucurie, nu putem să nu acceptăm faptul că basmele sunt mult mai mult decât simple „povești pentru copii”.
Ele au făcut, de-a lungul timpului, obiectul de studiu al unui spectru larg de cercetări, care provin din cele mai variate domenii ale științelor umaniste. Începând cu filologia și sociologia, și continuând cu critica literară, filosofia și psihologia basmele au fascinat dintotdeauna atât copii, cât și adulții, atât școlarii, cât și cărturarii.
Pentru ediția din 27 martie a Izvoarelor de filosofie v-am pregătit o incursiune universul fantastic al basmelor, pentru a surprinde rolurile terapeutice și sensurile filosofice depozitate în ele. Este vorba despre o incursiune în filosofia și psihologia povestirilor fantastice, culte sau populare, prin care încercăm să înțelegem cum și de ce acestea ne influențează atât de mult viața și dezvoltarea psihologică.
Pentru a ne ghida în această discuție, îl vom avea ca invitat pe Bruno Joseph D’Alfonce de Saint Omer, actor, terapeut și doctor în filosofie al Universității din București cu teza de doctorat intitulată „Aspecte moral-spirituale în art-terapie”, o personalitate cu pregătire multidisciplinară în domeniile filosofiei, artelor scenice și terapiei prin artă.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 27 martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 4 martie 2020

Ediția din 6 martie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera kappa






Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
De această dată, vom analiza cuvintele trecute în dicționarele de greacă veche în dreptul literei kappa. Fiind  printre cele mai bogat reprezentate litere din alfabetul grecesc, ea este, de asemenea, o literă bogată în concepte filosofice, prin intermediul cărora vom traversa toate domeniile filosofiei. Pe această cale, vom vedea la ce se referă celebrul catharsis (κάθαρσις) aristotelic, cum priveau grecii ideea de frumos (gr. καλός) și multe alte delicii lingvistico-filosofice.
Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 31 Ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


marți, 25 februarie 2020

Ediția din 28 februarie: Incursiuni în filosofia lumilor virtuale. Aspecte etice și estetice ale jocurilor video




Încă din cele mai vechi timpuri omul și-a construit, cu ajutorul imaginației, lumi virtuale în care să navigheze și să îndeplinească diverse sarcini. De la operele clasice ale literaturii, până la arta modernă, fiecare efort de creație a fost pus în legătură cu dezvoltarea unui întreg „univers mental” în care privitorul, cititorul sau ascultătorul să se poată cufunda. Ca și cum nu ne ajunge lumea reală, am construit mii de scenarii cu ajutorul cărora fugim de grijile cotidiene, într-o „realitate virtuală” care pare, adesea, mai plină de sens.
Jocurile pe calculator, laolaltă cu scenariile și lumile virtuale pe care ele le propun, vin în continuarea acestei tendințe ancestrale, însă, cu toate acestea, nu au fost încă studiate și înțelese, așa cum au fost cercetate toate domeniile istorice ale artelor. Prinse între inginerie software și creație, jocurile video par ceva complicat de înțeles și frivol în același timp, lucru ce a făcut ca mulți dintre filosofii contemporani să ocolească acest subiect, preferând altele mai bine înrădăcinate în tradiție.
Tocmai de aceea, pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în lumea fascinantă și plină de probleme filosofice a jocurilor video. Ce sunt jocurile pe calculator? Sunt acestea o formă de artă? Care sunt problemele etice ridicate de ele? Cum le putem folosi ca un fel de simulatoare în cercetarea actuală din eticile aplicate?
Pornind de la aceste întrebări vom începe discuția de vinerea aceasta, alături de asist. univ. dr. Mihail-Valentin Cernea, cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 28 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

miercuri, 19 februarie 2020

[Podcast] Ediția din 21 februarie: Un filosof la cumpăna dintre epoci. Mihail Radu Solcan - profil de personalitate





Există oameni care schimbă lumea în care trăim prin zarvă și oameni care o schimbă în tăcere, oameni cărora le place lumina reflectoarelor și oameni care se simt mai bine în intimitatea propriului birou de lucru, oameni care atrag atenția și oameni vor să treacă neobservați. Mihail Radu Solcan, filosof și fost profesor al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, cunoscător al unui număr impresionant de limbi străine și pasionat de programare pe calculator, a fost o personalitate foarte discretă, low profile, cum el însuși se descria în jurnalele sale, care însă a influențat în mod pozitiv parcursul intelectual al unor generații întregi de studenți și nu numai.
Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vă propunem să facem o incursiune în filosofia și personalitatea lui Mihail Radu Solcan, pentru a vedea cum se vede perioada de tranziție de la cultura scrisă la cea digitală prin ochii unui filosof. Prilejul acestei discuții este apariția de curând, la editura Art, a volumului de jurnal inedit, intitulat Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007-2013 – o carte care aruncă o nouă lumină asupra personalității și preocupărilor filosofice ale lui Mihail Radu Solcan, dar și asupra lumii intelectuale românești din acea perioadă.
Alături de Cornel-Florin Moraru, în studioul Radio România Cultural, îi vom avea ca invitați
pe editorii acestui volum. Este vorba despre cunoscutul filosof Mircea Flonta, profesor emerit al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București și membru corespondent al Academiei Române și Constantin Vică,  lector aceleiași facultăți și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 21 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro


marți, 11 februarie 2020

[Podcast] Ediția din 14 februarie: Cum gândesc artiștii? Rolul filosofiei în educația artistică




Arta și filosofia sunt văzute astăzi, cel puțin la nivelul reprezentării comune, ca discipline cât se poate de diferite și heterogene. Dacă artiștii gândesc intuitiv, filosofii sunt teoreticieni; dacă artiștii se bazează pe inspirație, filosofii se bazează pe rațiune; dacă scopul artei este producerea plăcerii, cel al filosofiei este înțelegerea. Toate aceste distincții și multe altele care ar putea fi amintite par a plasa arta și filosofia la polii opuși ai culturii noastre.

Privind însă la istoria gândirii europene, observăm că artele și filosofia au avut întotdeauna destine intersectate. Începând de la faptul că primii filosofi presocratici au fost, în același timp, și poeți, continuând cu admirația pe care artiștii renascentiști o aveau pentru filosofie și ajungând la înrudirea intimă dintre artă și filosofie despre care vorbește Arthur Schopenhauer, putem spune, parafrazându-l pe Leonardo Da Vinci, că „arta e filosofie”. În aceste condiții merită să ne întrebăm de ce mulți dintre marii artiști ai tradiției noastre culturale au fost pasionați de filosofie? Ce face ca filosofia și arta să fie văzute, atunci când sunt studiate în profunzime, ca „discipline surori”? Care este rolul filosofiei în educația unui artist? Ce atuuri poate oferi înțelegerea conceptelor abstracte ale filosofiei artiștilor contemporani?

De la aceste întrebări vom porni dezbaterea noastră radiofonică din această săptămână alături de Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu teza intitulată Analiza constantelor expresive din desenul contemporan și renascentist.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 14 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro


miercuri, 5 februarie 2020

[Podcast] Ediția din 7 februarie: Lumile gândirii și realitatea culturală actuală. O incursiune în filosofia analitică românească


    


    În orice cultură, există cărți conjuncturale și cărți programatice, cărți „ușoare” și cărți „grele”, cărți ce se înscriu în direcții și curente culturale deja existente și cărți „avangardiste” ce deschid noi perspective și moduri de a vedea lumea.
    În emisiunea din această săptămână vă propunem o dezbatere despre o astfel de lucrare ce poate fi plasată pe linia unor cercetări de avangardă în gândirea filosofică actuală, interesată de investigarea sistematică a unor teme în care știința se întâlnește cu filosofia și arta. Este vorba despre volumul Lumi Ale Gândirii. Zece eseuri logico-metafizice, apărut de curând la Editura Polirom și semnat de filosoful Mircea Dumitru, prof. univ. dr. la Facultatea de filosofie a Universității din București și membru corespondent al Academiei Române.
    Această lucrare, ce adună între coperțile ei zece eseuri filosofice, unele dintre ele apărute în cele mai prestigioase reviste de specialitate din lume, ilustrează ideea că stilul analitic de a face filosofie s-a maturizat în cultura noastră reflexivă prin trecerea de la etapa traducerilor la aceea a cercetărilor pe cont propriu. Problema minte-corp, misterul insondabil al apariției conștiinței umane, problematica necesității logice și a semnificației sunt abordate de Mircea Dumitru dintr-o perspectivă insolită ce revalorizează, cu puncte noi de vedere, tradiția analitică de gândire de la Frege, Russel Wittgenstein la Quine și Kit Fine.
    Mai mult decât atât, dl Mircea Dumitru propune în acest volum  și o serie de revalorizări asupra unor gânditori români pasionați de știință și de gândire filosofică riguroasă, personalității universitare și academice, care au stimulat, într-un fel sau altul, prin scrierile lor, direcția analitică de practică filosofică de la noi în cultură.
    În ce context interpretativ ar trebuie să plasăm această lucrare filosofică insolită? Cum se grefează gândirea analitică pe tradițiile reflexive ale culturii noastre filosofice? Avem argumente care ar susține ideea că există o „variantă românească” a modul de a se practica filosofia în cadrele analitice de gândire? În fond, lucrarea prof. Mircea Dumitru deschide un nou drum de reflecție sau întărește un curent filosofic deja existent la noi?
    Vor răspunde la aceste întrebări și, firește, la multe altele, autorul cărții dl Mircea Dumitru și Constantin Aslam, un bun cunoscător al istoriei filosofiei românești, prof. univ. la Universitatea Națională de Arte din București.
    Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de vineri, 7 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

miercuri, 29 ianuarie 2020

[Podcast] Ediția din 31 ianuarie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera iota




Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Pentru ediția din această lună, ne vom abate atenția asupra cuvintelor trecute în dicționar sub cea de-a noua literă a alfabetului grecesc, anume litera iota. Reprezentând inițial, în sistemul de notare fenician de unde grecii și-au moștenit alfabetul, imaginea stilizată a unei mâini, litera iota ne va mâna să ne gândim la unele dintre cele mai fascinante concepte ale filosofiei, cum ar fi cel de „idee” (ἰδέα), istorie (ἱστορία) sau egalitate în drepturi (ἰσονομία) . Pe această cale, ne vom aventura în toate domeniile filosofiei, de la ontologie la etică și de la religie la epistemologie pentru a vedea ce însemnau cuvintele asupra cărora multe minți strălucite ale istoriei filosofiei au reflectat.
Pentru a ne ghida în periplul nostru, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.  
      Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 31 Ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

miercuri, 22 ianuarie 2020

[Podcast]Ediția din 24 ianuarie: Retrospectiva filosofică a anului 2019



La început de an se numără cărțile. Pentru ediția din 24 ianuarie vă propunem să ne amintim de acele cărți de autor sau traduceri filosofice , publicate în anul 2019, care ne-au bucurat mintea și care ne-au îmbogățit viața reflexivă.  În vederea acestui lucru, vom face un periplu retrospectiv al evenimentelor filosofice ale anului care tocmai s-a încheiat, evenimente care au marcat într-un fel atât viața contemplativă a fiecăruia dintre noi, cât și cultura reflexivă și spiritualitatea românească în genere.
Pentru a ne ghida printre publicațiile și evenimentele filosofice relevante ale lui 2019, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie și cercetător științific al al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 24 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .


miercuri, 15 ianuarie 2020

[Podcast] Ediția din 17 ianuarie: Cercetarea artistică – O idee periculoasă?





Încă de la primele tratate de estetică ale modernității, când filosofii au despărțit artele de științe, imaginea artistului și cea savantului au fost două modele de personalitate distincte și, din multe puncte de vedere, opuse ale culturii noastre. Dacă primul se ocupa cu creația, cel din urmă se ocupa cu cercetarea. Dacă primul deținea un tip de cunoaștere intuitivă, cel din urmă avea o cunoaștere discursivă și logică. Dacă primul contempla lucrurile, pe celălalt raționa.
Tocmai de aceea, atunci când ideea de cercetare artistică a apărut în dezbaterile lumii artei contemporane cu câteva decenii în urmă, în contextul introducerii în mai multe centre universitare a doctoratului în arte, ea a creat uimire și perplexitate în ambele tabere. Acesta este și motivul pentru care amplele dezbateri pe acest subiect au creat un labirint de poziționări teoretice, însă au ridicat și o sumedenie de întrebări privitoare la chiar esența artei din zilele noastre. Atât oamenii de știință, cât și artiștii, s-au temut că, odată cu nivelarea distincției dintre arte și științe, ambele domenii își vor pierde identitatea și farmecul. Dar avem oare motive întemeiate pentru aceste temeri? De ce are nevoie artistul de cercetare? Cum modifică această practică felul de a fi al artei contemporane? Ce este, de fapt, cercetarea artistică? Este ea, așa cum s-a spus adesea, o idee periculoasă?
Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția de vinerea aceasta, alături de invitata mea din studioul Radio România Cultural, Prof. Univ. Dr. Ruxandra Demetrescu, teoretician al artei, curator și profesor al Universității Naționale de Arte din București. Susținând multiple prelegeri și cursuri pe tema cercetării artistice, atât în țară cât și în străinătate, doamna profesor Demetrescu se află, la ora actuală, printre cei mai buni specialiști români în domeniu.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, 17 ianuarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro 
Fotografie: 
Barbara Herrenkind


Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 17 decembrie 2019

[Podcast] Ediția din 20 Decembrie - Abecedarul gândirii grecești antice: Litera theta





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești, un serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii pline de tâlc.
Luna aceasta împlinim un an de la prima ediție a Abecedarului și a venit rândul cuvintelor filosofice care încep cu litera theta să fie analizate pentru a regăsi sensurile inițiale ale unora dintre cele mai interesante concepte filosofice. Pe această cale, ne vom aventura în toate domeniile filosofiei, de la ontologie la etică și de la religie la epistemologie pentru a vedea ce însemna pentru greci  o „teorie” (gr. θεωρία) sau o „teoremă” (gr. θεώρημα), de la ce cuvânt vine ideea modernă de „traumă” și multe alte astfel de delicii lingvistico-filosofice.
Pentru a ne ghida printre noimele complicate ale limbajului filosofic al Antichității, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 20 Decembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .