Ediția din 30 August: Discursul politic contemporan și filosofia

 Încă din Antichitate, discursul politic și cel filosofic s-au intersectat și, în mai multe situații, s-au întemeiat și influențat reciproc. Este suficient să ne gândim la viziunea politică a lui Platon, expusă în dialogul Republica, care a pus bazele unui proiect politic în care filosoful grec s-a implicat la Siracuza, respectiv la tratatul despre Politică a lui Aristotel, care se întemeiază pe constituțiile mai multor state ale vremii, pentru a extrage din acestea principiile filosofice. 

Relația dintre cele două discursuri nu este însă una simplă, iar istoria acestei relații este marcată de încercări eșuate și provocări constante. Tocmai de aceea, având în vedere contextul politic contemporan, marcat de campanii electorale polarizante și conflicte armate, merită să redeschidem discuția privitoare la felul de a fi al discursului politic actual și la modurile în care ne putem raporta critic la principalele teme de dezbatere politică ale momentului.

Pentru această dezbatere, îl vom avea ca invitat la Izvoare de Filosofie pe Arthur Suciu, filosof, eseist și lector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Cu o formație interdisciplinară, invitatul nostru are studii de filosofie și științele comunicării și a activat în domeniul jurnalismului, comunicării politice și literaturii. 

Prilejul discuției noastre este apariția de curând, sub egida editurii Litera a volumului Simulacru și război. Discursul politic în postistorie, lucrare semnată de invitatul nostru din această săptămână, prin care se propune o atât de necesară analiză filosofică critică a discursului politic actual, prin raportare la discursurile politice ale secolului al XX-lea.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 26 iulie: Eul și lumea. Incursiuni în filosofia contemporană a conștiinței de sine

 Încă din zorii modernității, când René Descartes postula existența a două substanțe distincte, anume cea întinsă, care dă seama de materialitatea lucrurilor exterioare, și cea cugetătoare, care dă seama de existența propriilor noastre acte de conștiință, filosofia s-a aflat într-o perpetuă aporie. Această aporie poate fi exprimată prin următoarea întrebare: dacă noi avem acces direct doar la propriile noastre gânduri și la propria noastră conștiință, atunci cum putem fi siguri de existența lumii și a obiectelor exterioare nouă.

Chiar dacă, de-a lungul celor aproximativ patru secole care s-au scurs de la prima formulare a acestei aporii, s-au propus mai multe rezolvări, problema relației eului cu lumea rămâne un subiect larg dezbătut în filosofia contemporană, negăsindu-și o rezolvare definitivă.

În cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție, vom explora, din perspectiva gândirii contemporane, această aporie seculară a filosofiei, pentru a vedea care sunt întrebările fundamentale ce trebuie puse și care sunt direcțiile de cercetare actuale care ne oferă speranța unui răspuns ferit, pe cât posibil, de obiecții.

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Ratio et revelatio, a volumului intitulat Conștiința de sine și alteritatea. O investigație fenomenologică, semnat de reputatul fenomenolog contemporan Dan Zahavi și tradusă chiar de invitatul nostru din această seară, Remus Breazu,  doctor în filosofie, lector al Universității Naționale de Arte din București și membru al Societății Române de Fenomenologie.    

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 iulie 2024: Incursiune în istoria ideilor filosofice. Originile romantismului și istoria culturii occidentale

 

În istoria culturii europene, romantismul reprezintă un important punct de cotitură pentru majoritatea domeniilor cunoașterii și artelor. Influența sa se simte pregnant atât în domeniul filosofiei, cât și în cele ale literaturii, artelor vizuale, muzicii, istoriografiei și științelor naturii totodată. Ideile gânditorilor romantici privitoare la genialitate, autenticitate sau libertate sunt și astăzi, la mai bine de două secole distanță, valori fundamentale ale culturii europene, pe care le-am integrat în viziunea noastră despre lume atât de adânc încât adesea uităm că ele au fost, la un moment dat idei revoluționare și controversate, care au pornit dezbateri extinse în toate spațiile culturale ale Europei.

Acesta este și motivul pentru care, în această săptămână, vă propunem o incursiune până la originile romantismului, pentru a repune în dezbatere importanța acestui curent pentru cultura europeană, dar și pentru a scoate în lumină modurile în care, din mai multe puncte de vedere, mentalul omului contemporan este, în esență, tot unul de sorginte romantică. În cele 50 de minute pe care le avem la dispoziție vom încerca să înțelegem cum a apărut romantismul, care sunt principalele idei introduse de gânditorii romantici în peisajul reflexiv european și cum putem regăsi aceste idei transformate, tălmăcite și răstălmăcite, în contemporaneitate.

Prilejul discuției noastre este apariția de curând, sub egida Editurii Humanitas, a lucrării Originile Romantismului, semnată de cunoscutul filosof și istoric al ideilor Isaiah Berlin și tradusă de invitata noastră din această săptămână, doamna Diana Mite Colceriu, lector al Facultății de limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București și doctor în filologie al Universității Catolice din Louvain.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 21 iunie: Michel Foucault, după 40 de ani. Incursiune în filosofia artei

 

Anul acesta se împlinesc patru decenii de la moartea celebrului filosof francez Michel Foucault și, pentru a comemora acest eveniment, pe piața editorială din România s-au scos de sub lumina tiparului trei noi volume de traduceri din lucrările acestuia. Unul dintre acestea, publicat de curând sub egida editurii Cartea Românească Educațional și care constituie prilejul emisiunii noastre din această săptămână, cuprinde sub titlul de Trădarea Imaginilor, trei studii importante ale filosofului francez, dedicate problematicii artei. În aceste condiții, pentru ediția din 14 iunie a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o dezbatere asupra locului ocupat de reflecția estetică în gândirea lui Michel Foucault și asupra elementelor de noutate aduse de aceasta mediului cultural contemporan.

Cunoscut mai degrabă prin prisma lucrărilor sale privitoare la diversele tipuri de istorie
alternative, precum Istoria nebuniei în epoca clasică sau Istoria Sexualității, dar și prin prisma reflecțiilor sale asupra problemelor ce țin de etică, Michel Foucault este mai puțin cunoscut ca estetician și filosof al artei. Cu avantajul distanței istorice care s-a instaurat între noi și epoca în care el a scris, ne propunem o revizitare a viziunii sale despre artă și a modurilor în care ea a influențat și influențează mai multe domenii ale cercetării contemporane, cum ar fi estetica, filosofia artei, istoria artei și teoria artei. Care sunt principalele teme estetice regăsite la Michel Foucault? Cum putem gândi noțiunea de reprezentare artistică? Cum comunica discursul vizual cu cel filosofic în postmodernitate?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de traducătoarea volumului tocmai menționat, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, vineri, începând cu orele 21.30 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 iunie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (continuare)

Săptămâna aceasta redeschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice din istoria culturii europene și vom urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 14 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 iunie: Etica avatarurilor și provocările inteligenței artificiale

 

Dezvoltările contemporane ale mediului digital au pus omul contemporan într-un context în care trebuie să regândim normele și valorile etice în funcție de care societatea funcționează. În mod tradițional, existența umană s-a desfășurat în două dimensiuni principale. Cea fizică și cea a imaginației. Odată cu apariția mediului digital însă, existența noastră s-a extins și îmbogățit totodată cu adăugarea a două noi dimensiuni: realitatea augmentată și cea virtuală. Acest fapt ridică însă o serie de probleme și provocări pentru modul în care concepem, în mod obișnuit, comportamentul nostru din punct de vedere etic, dar și pentru argumentele prin care, în mod tradițional, atribuiam responsabilitatea etică asupra acțiunilor noastre..

            Cine este responsabil de acțiunile executate, în numele nostru, de către avatarurile dotate cu inteligență artificială? Care sunt criteriile etice pe care le mai putem aplica? Mai sunt utile teoriile etice tradiționale în a lămuri aceste provocări?

            Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem săptămâna asta, alături de Mihaela Constantinescu, cadru universitar al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată și Directoare a proiectului de cercetare avataResponsability, un proiect de anvergură finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, care își propune dezvoltarea un cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.

            Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 31 mai: Cum „vorbesc” filosofii? Discursul filosofic și funcțiile sale

Dacă privim la primii filosofi ai epocii antice grecești, putem vedea că aceștia îndeplineau un întreg spectru de funcții sociale, care astăzi sunt în mod ferm distinse. Ei scriau ca poeții, vorbeau ca oamenii de știință, erau inventatori și legiuitori totodată. Tocmai de aceea, discursul filosofic a fost dintotdeauna greu de distins, pe de o parte, de poezie sau literatură și, pe de altă parte, de știință. 

Cu toate însă că a apărut mai întâi în formă lirică și literară, ulterior năzuind tot timpul să se apropie de rigoarea științei, modul în care vorbesc și scriu filosofii a fost și rămâne un tip aparte de discurs, care, începând cu secolul al XVII-lea, a căpătat din ce în ce mai multă autonomie în comparație cu celelalte modalități discursive. Cu toate acestea, dacă ne întrebăm care sunt funcțiile sale specifice, cel mai adesea suntem ne regăsim în aporie. 

         

   Pentru a dezlega această aporie, vom lua ca punct de pornire în discuția noastră din această săptămână textul inedit descoperit postum, semnat de Michel Foucault și intitulat „Discursul filosofic”, care a apărut de curând în limba română, sub traducerea lui Ciprian Mihali la editura Trei. 

            Pentru a ne ghida prin această discuție despre felul de a fi și funcțiile discursului filosofic îl vom avea ca invitat chiar pe traducătorul lucrării citate, Ciprian Mihali, care este profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj și doctor în filosofie al Universității din Strasbourg și al aceleiași Universități Babeș Boyai. Având o activitate publicistică susținută, Ciprian Mihali a publicat un număr de 8 volume de autor, a tradus peste 25 de volume de filosofie și a scris un număr impresionant de studii și articole, apărute în volume colective sau reviste de specialitate.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 17 Mai: Cum cunoaștem lumea? O incursiune în filosofia lui Gottfried Wilhelm von Leibniz

 

Una dintre dezbaterile fundamentale ale filosofiei moderne în ceea ce privește modul în care noi cunoaștem lumea s-a purtat între două direcții fundamentale. Una, numită adesea și empirism, afirma primordialitatea cunoașterii senzoriale în funcționarea intelectului uman. Cealaltă, adesea numită și raționalism, pleca de la existența unor „principii” sau „noțiuni” înnăscute ale intelectului, prezente în mintea noastră dinainte de orice experiență, care făceau posibilă experiența. Diferența dintre cele două direcții este cel mai clar exprimată de sentența filosofului englez John Locke, care spunea că „nu există nimic în intelect, care să nu fi fost înainte în simțuri” și de completarea adusă acesteia de Gottfried Wilhelm von Leibniz, care adaugă „..în afară de intelectul însuși”.

Această dezbatere seculară a împărțit lumea filosofică în două tabere și rămâne încă o temă de dezbatere a filosofiei cogniției contemporane. Acesta este și motivul pentru care, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, ne propunem o redeschidere a dezbaterii privitoare la principiile ultime ale cunoașterii umane, întorcându-ne la sursele primare. 

Prilejul acestei discuții este dat de publicarea de curând, sub egida Editurii Academiei Române, a două traduceri fundamentale pentru a înțelege problematica modernă a cunoașterii, ambele ale unor texte semnate de Gottfried Wilhelm von Leibniz. Este vorba despre Scrierile Matematice și Noile eseuri asupra intelectului uman. 

Pentru a ne ghida prin subtilitățile gândirii leibniziene, îl vom avea ca invitat pe coordonatorul și membru al echipei de traducere a celor două opere menționate, cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie, cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române și Președinte al Societății Leibniz din România.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 10 mai: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (partea a 5-a)

 

Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 10 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 3 mai 2024: „...Calea, Adevărul și Viața”. Coordonate filosofice ale gândirii creștine

Pentru această săptămână, cu ocazia Sărbătorilor Pascale, vă propunem o incursiune în filosofia religiilor, pentru a vedea modul în care conceptele și coordonatele de gândire ale filosofiei grecești antice au fost preluate și, totodată, transformate, de filosofia creștină a Antichității târzii și Evului Mediu. 

Este recunoscut faptul că secolele de început ale erei noastre au fost marcate de dezbateri intelectuale intense între curentele filosofice ale vremii și creștinism, un curent emergent de gândire care, pentru logica tradițională greacă, propunea o schimbare radicală a modului de raportare la concepte și valori. De la ideea creației din nimic – o imposibilitate logică pentru gândirea antică –, până la accesarea adevărului prin intermediul unei „logici a inimii”, mai degrabă decât cu ajutorul regulilor, deja clasice, ale logicii aristotelice, creștinismul a constituit, încă de la începuturile sale, un scandal pentru mintea filosofilor antici. 

Cu toate acestea însă, privind la vocabularul folosit de filosofii creștini, putem regăsi – dincolo de schimbarea de poziție spirituală și de viziune asupra lumii – aceleași concepte folosite de gânditorii greci. Cu ce se diferențiază ideea de „cale” de la Parmenide și din gândirea orientală de „Calea” despre care se vorbește în Biblie? Cum s-a schimbat raportarea la adevăr la trecerea de la filosofia neoplatonică la creștinism? Care sunt diferențele dintre era înțeleasă noțiunea de viață înainte și după apariția gândirii creștine? 

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Ioan Dura, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Teologie a Universității „Ovidius” din Constanța, unde predă cursurile de „Istoria și Filosofia Religiilor”, „Strategii de Dialog Interreligios” și „Istoria Filosofiei”. Publicațiile sale și activitatea sa de cercetare, explorează teme, precum: teologia comparată a religiilor, filosofia greacă antică, relația dintre secularizare și creștinism, toleranța religioasă, filosofia indiană (Advaita Vedanta), dialogul interreligios. Totodată, invitatul nostru este coordonatorul seriei de conferințe și seminarii internaționale „Religie, Cunoaștere, Societate” (https://conferencerks.wixsite.com/event) și al Forumului de Istoria și Filosofia Religiilor din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. A susținut conferințe și prelegeri la universități din Liban, Iran, Vietnam, Slovacia, Marea Britanie, Pakistan, India, Grecia.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru