joi, 6 iulie 2017

Ediția din 7 iulie 2017, Limbajul – un mister nedezlegat? De la filosofia simțului comun la teoriile actuale din filosofia limbajului

Ediția din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor vă invită să urmăriți de dezbatere ce (re)deschide una dintre cele mai controversate teme de cercetare ce poate fi reperată cu ușurință în agenda actuală de lucru a gânditorilor specializați în filosofia limbajului. Este vorba despre cercetarea multiplelor contexte în care noi folosim resursele interne ale limbii, atât în practicarea vieții cotidine, cât și în procesele mai abstracte de cunoaștere și comunicare.
Am extras din această amplă tematică, cum veți remarca, un subiect ceva mai restrâns pentru a ilustra faptul elementar că discuțiilor filosofice despre natura limbajului, oricât de abstracte ar fi, ne privesc în mod nemijlocit pentru că, în ultimă instanță, despre noi, cei care folosim limba, este vorba.
Pe scurt, dezbaterea din această vineri își propune să răspundă la o întrebarea elementară și anume dacă limbajul este social, așa cum credem cu toții, sau dacă limbajul este doar individual, așa cum susțin, contraintuitiv, unii filosofi contemporani.  
În studio alături de mine se va afla d-na Manuela Ungureanu, dr. în filosofie, colaboratoare constantă a Izvoarelor de filozofie,  profesor la Facultatea de Arte și Științe, Universitatea British Columbia, filiala Kelowna,  Okanagan, din Canada.

Vă asteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural, vineri, 7 iulie 2017, între orele 21.10-22.00. 
Inregistrarea dezbaterii este postata la adresa de mai jos: 
https://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filozofie-limbajul-un-mister-nedezlegat/ 

miercuri, 28 iunie 2017

Ediția din 30 iunie 2017, De la rațiunea tare către rațiunea slabă. Peter Sloterdijk - un filosof antisistem

Împlinirea celor 70 de ani de viață a lui Peter Sloterdijk (n. 26 iunie 1947 in Karlsruhe), unul dintre cei mai importanți filosofi ai lumii aflați în viață, se poate constitui într-un bun prilej de reflecție asupra liniilor de forță în jurul cărora se coagulează gândirea filosofică contemporană. Căci, Peter Sloterdijk face parte din rândul acelor filosofi, ce s-au interogat asupra direcției spre care se îndreaptă gândirea contemporană printr-o critică a valorilor iluminismului și a „rațiunii tari” promovate, cum știm, de filosofii secolului al XVIII-lea, în frunte cu Immanuel Kant.
Deloc întâmplător, la doar doi ani de la sărbătorirea bicentenarului apariției primei capodopere kantiene, Critica rațiunii pure, în 1981, Peter Sloterdijk publică celebra sa Critică a rațiunii cinice (1983), un document filosofic impresionant, tradus și în limba română în două volume, ce propune o radiografie a lumii noastre postmoderne care a abandonat rațiunea „puterea de căpetenie a vieții omului”, pentru a folosi o expresie memorabilă a filosofului raționalist Petre P. Negulescu.
Ce anume a mai rămas azi din idealurile atât de generoase ale iluminismului, respectiv din pasiunea pentru producerea și sporirea cunoașterii prin știință, din programul „îmblânzirii moravurilor”, a perfecționării lăuntrice a omului prin educație și a promisiunii fericirii colective, din  lupta împotriva arbitrariului puterii și dorința de a așeza instituțiile publice pe principii raționale, din cultivarea impulsului spiritual către toleranță și compasiune etc.? Propagarea „luminilor”, cea mai nobilă sarcină a savanților și cărturarilor modernității timpurii, și-a atins țintele vizate sau avem de-a face, încă o dată, cu o nobilă dar gratuită utopie?
Sunt întrebări la care vom încerca să răspundem împreună cu eseistul și filosoful Adrian Niță, cercetător la Institutul de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, plecând de la un consistent studiu al domniei sale, ce explorează tema rațiunii și raționalității în gândirea lui Peter Sloterdijk, studiu ce va apărea în curând în prestigioasa revistă a Academiei Române, „Studii de istorie a filosofiei universale”.
Va așteptăm vineri, 30 iunie 2017, între orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale RRC
Inregistrarea dezbaterii este postata la adresa de mai jos: 







marți, 20 iunie 2017

Ediția din 23 iunie 2017, Filosofia ca terapie. Ce putem învăța de la vechii greci?

Întoarcerea către înțelepciunea vechilor greci și redescoperirea potențialului de transformare a vieții noastre lăuntrice, sub impactul cultivării sistematice a gândirii reflexive și critice, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase apariții ale filosofiei în contemporaneitatea punctuală. Astfel, în ciuda practicării ei esotetice, ca rezultat al unor specializări profesionale similare activităților de cercetare științifică, filosofia și-a redobândit latura ei pământească în diversele activităţi de consiliere, de educaţie, în management şi în diversele terapii ale omului sănătos. Această situaţie insolită ne reamintește spusele lui Cicero despre Socrate, înțeleptul care „a coborât filosofia din ceruri pe pământ și a adus-o în casele noastre”.
            Cu alte cuvinte, într-o lume dominată de filosofi profesionişti şi de limbajul lor esoteric, constatăm astăzi o revenire spectaculoasă la vechiul înţeles grecesc al filosofiei ca medicină a sufletului - terapie legată de problemele omului sănătos aflat în căutarea sensului vieții - ca resursă de căutare a fericirii și de îmbunătăţire a calităţii vieţii, pe scurt, constatăm o revenire la filosofia ca mod de viaţă.
            Despre această reiterare a înţelesurilor genuine ale filosofiei ca înţelepciune, ca orientare în lume, menită să redescopere sensurile vieţii într-o lume dominată de ştiinţă şi tehnică, vom vorbim în această săptămână cu cunoscutul eseist și filosof al educației prof. univ. dr. Emil Stan, plecând de la ultima lucrare a domniei sale, apărută la editura Institutul European, Filosofia ca terapie. Ce să faci când nu ştii ce să faci.
Va așteptăm vineri, 23 iunie 2017, între orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale RRC. 

Inregistrarea dezbaterii este postata pe adresa de mai jos: 
https://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-filosofia-ca-terapie/

joi, 15 iunie 2017

Ediția din 16 iunie 2017, Școala viitorului. Ne îndreptăm către o matrice digitală de gândire?

Odată cu generalizarea Internetului, a rețelelor sociale și a telefoanelor inteligente, trăim cu toții atât la nivelul practicilor de viață și, concomitent, în registrul reprezentărilor de tot felul, intuitive și teoretice, la intersecția unei lumi scindate între realitatea reală, corporală și obiectivă și realitatea virtuală, artificială, creată de calculator și alte dispozitive electronice.
Cum putem armoniza și împăca, în propria noastră conștiință, aceste două lumi între care există relații de excludere reciprocă? Cultura textului, a adevărului și intersubiectivității, a gândirii conceptuale fundată pe abstracții, raționamente, generalizări, teorii științifice și sisteme etice complexe – instrumente de înțelegere a realității reale predate în scoală - pot coabita cu experiențele individuale, provocate de noi înșine și trăite în chip nemijlocit de explorările întreprinse în  lumea realității virtuale și în interiorul rețelei? Cum se pot compatibiliza surfingul mintal și multi-tasking-ul, chat-ul, simularea realității prin nenumăratele programe de jocuri, alegerea liberă a identității personale virtuale, cultura instrucțiunilor și a accesărilor algoritmilor și programelor virtuale, etc., cu ierarhia de valori intelectuale, estetice și morale promovate de școală și universitate?
Sunt doar câteva dintre întrebările pe care le putem extrage din agenda actuală de cercetări internaționale din domeniul filosofiei educației, arie de reflecție sistematică preocupată, parafranzându-l pe Michel Foucault, nu doar să înţeleagă ce este lumea, cât mai degrabă să întrevadă ce e pe cale să devină lumea, chiar acum, sub ochii noștri.
Am invitat în studio, pentru a dezbate provocările la care este supusă școala și educația din perspectiva ciocnirii valorilor corespunzătoare sciziunii lumii în care trăim, pe doi dintre cei mai dinamici cercetători ai habitatelor mentale specifice „nativilor digitali”, actualii elevi și studenți care au intrat în actualele sisteme oficiale de învătământ cu o minte deja modelată de valorile lumii digitale.
Este vorba despre prof. univ. dr. Emil Stan, filosof al educației și lector univ. dr. Bogdan George Tudorică, matematician și informatician, inițiatori ai unor insolite proiecte de cercetare menite să răspundă la o întrebare fundamentală: trebuie reinventată scoala sub presiunea valorilor lumii digitale?
Inregistrarea dezbaterii este postata pe adresa de mai jos: 
https://radioromaniacultural.ro/idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-scoala-viitorului-ne-indreptam-catre-o-matrice-digitala-de-gandire/



miercuri, 7 iunie 2017

Ediția din 9 iunie 2016, Între ieri și azi. Explorări filosofice și estetice ale lumii artei


Organizarea de către Facultatea de filosofie a Universității din București a celei de-a V-a ediții a Conferinței Naționale de Estetică şi Filosofia Artei „Ion Ianoși” se poate constitui, într-un bun prilej de reflecție asupra felului în care se realizează, cu eforturi remarcabile și, din păcate, prea puțin cunoscute publicului cultivat, dialogul filosofic dintre tradiția de cercetare românească în domeniul esteticii și actualele programe de explorare filosofică și interdisciplinară a fenomenului artistic contemporan. A se vedea, http://filosofie.unibuc.ro/2017/05/16/conferinta-nationala-de-estetica-si-filosofia-artei-ion-ianosi-sublimul-in-cultura/ 
Plasată sub semnul sublimului, „cea mai etică dintre calitățile estetice ale omului”, cum se exprima regretatul estetician Ion Ianoși într-o lucrare de referință, Estetica din 1975, această ediție împlinește tematic eforturile anterioare de scrutare a unor variate direcții de explorare a lumii artei, ce depășesc cu mult interesul restrâns al specialiștilor. Iată, spre ilustrare, tematicile celor patru ediții anterioare ale Conferinței…în 2013 – Idei filosofice în arta Europeană modernă și contemporană (1850-2000), în 2014 - Arta ca Experiență și Experiența ca artă, în 2015 – Jocul în gândirea estetică și arta contemporană, în 2016 – Categoria noului. Impactul asupra artei și gândirii estetice în secolul XX.
Prin urmare, vocația esteticii de a oferi instrumente conceptuale de înțelegere și orientare intelectuală în lumea  deconcertantă a creației și practicilor artistice, ideal de cunoaștere promovat asiduu de Ion Ianoși, se află și astăzi în prim planul dialogului între generațiile de filosofi, care explorează misterul artei și potențialul de bucurie al ființei noastre omenești.
Cum se realizează în mod concret, pentru a folosi cuvintele lui Richard Rorty, acest model conversațional de analize filosofice în lumea artei?
În jurul acestei întrebări se va concentra dezbaterea din această săptămână a Izvoarelor de filosofie.
Ne bucurăm de prezența în studio a dnei prof. univ. dr. Mihaela Pop și a dnei Camelia  Oana Șerban, drd. în filosofie și cercetător științific la Centrul de cercetare a istoriei ideilor filosofice, din inițiativa cărora, an de an, se realizează într-o impresionantă participare națională, dialogul dintre generații în estetică românească actuală.
Va așteptăm vineri, 9 iunie 2017, între orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale RRC.

Inregistrarea dezbaterii se afla la adresa de mai jos:
https://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-intre-ieri-si-azi/

miercuri, 31 mai 2017

Ediția din 2 iunie 2017, Despre libertatea de expresie. Noi cercetări ale filosofiei limbajului

Ediția din această vineri a Izvoarelor de filosofie vă invită să  urmăriți o dezbatere ce redeschide dosarul unei teme cu care s-a confruntat, pare-se, fiecare generație de intelectuali umaniști și filosofi, încă de la începuturile democrației europene. Este vorba despre libertatea de expresie sau, în alți termeni, despre libertatea de exprimare văzute ca temei al culturii dialogice în absența căreia democrația și egalitatea de șanse nu pot funcționa.
Ei bine, în ciuda faptului că la nivel de principiu libertatea de exprimare este considerată un drept fundamental al  omului, fiind garantată juridic de toate constituțiile țărilor democratice din lume, nu de puține ori practicile reale de viață, în mod special, deciziile politice ori juridice îngrădesc, invocând motive conjuncturale temeinice, acest drept fundamental.
Firește că în astfel de situații gândirea filosofică este activată, fiind chemată să-și exercite instrumentelele critice de analiză în scopul stabilirii de limite și responsabilități morale în cuprinderea cărora dreptul de expresie să nu fie îngrădit.
Care sunt dezbaterile filosofice actuale privind libertatea de expresie prin raportare la celelalte drepturi fundamentale ale omului? Pentru a păstra intactă libertatea de expresie - așa cum sugera cândva teoreticianul clasic al libertății John Stuart Mill - putem vătăma îndreptățit alte drepturi? Există, în contextele actuale de viață, alte drepturi mai importante decât libertatea de exprimare?
Vom fi însoțiți în acest periplu interogativ de către d-na Manuela Ungureanu, profesor la Facultatea de Arte și Științe, Universitatea British Columbia, filiala Kelowna,  Okanagan, din Canada.
Inregistrarea dezbaterii este postată la adresa de mai jos:







joi, 18 mai 2017

Ediția din 19 mai 2017, O premieră filosofică. Textele filosofice atribuite lui Epicur într-o prima ediție bilingvă completă

Apariția recentă a volumului Epicur & epicureismul antic, la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în colaborare cu Editura Humanitas, într-o prima ediție bilingvă, care ne pune la dispoziție totalitatea textelor filosofice atribuite lui Epicur, aduce în prim plan atât hărnicia cărturărească a lui Andrei Cornea, eseistul și filosoful care a tradus din greacă și latină aceste texte, cât și figura enigmatică a lui Epicur și a învățăturii sale despre libertate, plăcere și înțelepciune.
Acest volum, trebuie spus clar, va produce în cultura noastră reflexivă o schimbare de percepție filosofică asupra gândiri lui Epicur. Căci, așa cum argumentează Andrei Cornea, într-un impresionant studiu științific ce premerge traducerea propriu-zisă a textelor, Epicur nu mai trebuie considerat ca un filosof de a importanță secundă, ci trebuie așezat alături de marile figuri ale gândirii ateniene, Socrate, Platon, Aristotel.
Într-adevăr! Căci, traducerea textelor epicureice păstrate integral, traducerea fragmentelor din cărțile pierdute precum și a fragmentelor din scrisori, la care trebuie să adăugăm și referirile celorlalți filosofi antici privitoare la viața și învățătura gânditorului atenian, ne relevă un Epicur nebănuit și radical diferit de imaginea curentă fixată în conștiința noastră de diversele istorii ale filosofiei mai vechi sau mai noi.
Care este relevanța actuală a învățăturii epicureice? A anticipat Epicur organizarea hedonică a lumii noastre postmoderne? Pe scurt, gândirea lui Epicur ne ajută să înțelem mai bine datele lumii contemporane coagulate în jurul plăcerii și a căutării fericirii individuale?
La aceste întrebări va încerca să răspundă ediția din această săptămână în întâlnirii noastre pe calea undelor.
Invitat în studio va fi filosoful, eseistul și traducătorul Andrei Cornea, prof. univ. dr. la Facultatea de litere a Universității din București.
Inregistrarea dezbaterii este postata la adresa de mai jos: 






marți, 9 mai 2017

Izvoare de filosofie, Ediția din 12 mai 2017, Înapoi la Kant! Sensuri ale eticii datoriei în era globalizării lumii



Într-o epocă a „amurgului datoriei” și a „sfârșitului moralei”, pentru a folosi expresiile șocante ale lui Gilles Lipovetsky, preocupările noastre cotidiene de a determina ce este corect și incorect în acțiunile proprii și, mai ales, ale semenilor noștri a devenit, sub presiunea multiplelor fațete contradictorii ale vieții private și publice, tot mai acută.
Astfel, manifestările protestatare, „de stradă”, devenite tipice pentru țările democratice de pretutindeni și coagulate în jurul unor valori morale de cinste, corectitudine, egalitatea de șanse, de virtuți civice și personale etc., ne constrâng să acceptăm că lumea noastră nu aleargă doar după valorile narcisiste ale individului subjugat plăcerilor de tot felul, ci devine tot mai atentă la obligații etice și datorii morale.
Simplu spus, se pare că în noua eră a eticii minimaliste, fundată pe libertăți și alegeri individuale neîngrădite etic, ci doar juridic, în conștiința multora dintre noi s-a activat „vechea etică”, iluministă, etica rațiunii, a datoriei și a obligațiilor morale universale.
Prin urmare, dilemele morale actuale generate de incapacitatea noastră de a determina ce este corect și incorect în acțiunile noastre individuale și colective, solicită din nou - pentru a câta oară? - intervenția lui Kant și eticii sale deontologice.
Este ceea ce vom face și noi în ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie care își propune să răspundă la o întrebare simplă și complicată în același timp: ce sens mai are gândirea morală a lui Kant, fundată pe principii morale universale, în lumea noastră postmodernă a eticii minimaliste, dominată de relativism și acțiuni ale bunului plac individual? 
Pretextul acestei dezbateri ne-a fost oferit de lucrarea recentă a lui Emilian Mihailov, Arhitectonica moralității, apărută la Editura Paralela 45, o lucrare ce explorează, după parcurgerea unei bibliografii „la zi”, actualitatea filosofiei morale a lui Kant.
Specializat în diverse arii de cercetare ale eticii aplicate și bun cunoscător al filosofiei morale de expresie analitică, Emilian Mihailov este implicat într-o serie de parteneriate de cercetare și proiecte exploratorii cu universităţi şi centre de cercetare precum, Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics ori Institute of Biomedical Ethics din Basel. Domnia sa este cadru didactic la Facultatea de filozofie a Universității din București și, deopotrivă, Director executiv al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată aparținând aceleași instituții.
Vă aștept, așadar, la o nouă întâlnire pe calea undelor vineri, 12 mai, între orele 21.20-22.00.

miercuri, 3 mai 2017

Ediția din 5 mai 2017, Filosofie și antifilosofie. Ipostaze ale gândirii cinice de ieri și de azi

Aparitiția recentă la Editura Universității din București a unei culegeri de studii grupate sub titlul Critică, marginalitate, cinism, volum îngrijit de Cristina Voinea și Cristian Iftode, readuce în discuție unul dintre cele mai paradoxale experimente ale gândirii filozofice care și-a căutat, pare-se, încă de la începuturile ei sistematice, argumente ale propriei sale suprimări. Oare câți dintre noi nu au fost surprinși de „filosofia abandonului filosofiei” practicată de primul „filosof câine”, Diogene din Sinope, eternul vagabond, locuitor al celebrului butoi plasat în agora ateniană, cel care cerșea până și de la statui pentru a învață arta de a fi refuzat?
Ciudat lucru, impertinența lui Diogene de a filosofa împotriva filosofiei însăși nu este respinsă nici măcar de Aristotel, părintele gândirii critice.  Căci, cum am putea să înțelegem altfel reflecțiile exprimate în lucrarea sa metafilosofică, Protreptic: „ a filosofa înseamnă atât a căuta să afli dacă trebuie sau nu să filosofezi, cât și a te dedica contemplației filosofice”.
Oare practicarea „filosofiei ca antifilosofie” stă în chiar natura actului de filosofare din moment ce marea listă de filosofi critici ai gândirii moderne și postmoderne, de la Nietzsche la Cioran, Foucault, Derrida etc. au argumentat, vorba lui Peter Sloterdijk din Critica rațiunii cinice că „filosofia ar vrea să moară și nu poate”.
Spiritul lui Diogene din Sinope este încă viu printre noi? Care este profilul de personalitate al filosofului cinic de ieri de azi? Și, în fond, ce este cinismul: o filosofie sau o atitudine în filosofie?
În jurul acestor întrebări se va concentra dezbaterea din această săptămână ce-i are ca invitați pe coordonatorii volumului amintit, Cristina Voinea, cercet. drd. la Centrul de Cercetare în Etica Aplicată și  conf. univ. dr. Cristian Iftode.
Inregistrarea dezbaterii este postata pe adresa de mai jos: 




miercuri, 26 aprilie 2017

Ediția din 28 aprilie 2017, Practici filosofice autentice în contextul dominației ideologiei marxiste. Studiu de caz: Dumitru Isac

Cum se explică faptul că anul 1990, imediat după „revoluție”, ne-a găsit pregătiți intelectual pentru a relua legăturile cu modul profesionist în care se practica filozofia academică în lumea occidentală și americană? Dominația ideologiei marxiste asupra gândirii libere, în ciuda faptului că s-a exercitat discreționar timp de decenii, nu a fost totală? Au existat insule de gândire reflexivă pe care regimul comunist nu le controla sau se putea filosofa autentic cu „voie de la stăpânire”? Pe scurt, care erau contextele în care filosofia se putea practica într-un mod critic și profesionist, într-o epocă dominată de ideologie și teroare?
Firește că la aceste întrebări nu se poate răspunde „în principiu”, fără o analiză a contextelor în care unii dintre filosofii noștri au încercat prin cărți, traduceri și cursuri universitare să mențină și să consolideze, pe cât a fost posibil, direcția  europenă a culturii noastre filosofice.
Ei bine, plecând de la reeditarea recentă a unui volum de exegeză filosofică, Jean-Jacques Rousseau, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca 2017, volum apărut inițial în 1966, vom aduce în prim plan, într-o încercare de profil intelectual, figura filosofului Dumitru Isac  (1914-1984), unul dintre reprezentanții stilului de gândire prin intermediul căruia filosofia autentică a supraviețuit în vremuri de teroare ideologică.
Invitatul emisiunii va fi dl Ionuț Isac, fiul filosofului Dumitru Isac, cercet. șt. dr. gr. I, Institutul de Istorie „George Bariţ” al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, unul dintre cei mai dinamici gânditori români de orientare interdisciplinară, cunoscut atât în cultura noastră reflexivă prin cărți, articole, eseuri și reeditări, cât și în multiple și variate comunități filosofice din străinătate.
Care este relevanța actuală a experienței de gândire, pe care Dumitru Isac ne-a lăsat-o în opera sa filosofică ce cuprinde, în mod selectiv, mai multe titluri reeditate de către dl Ionuț Isac?

Dezbaterea se va coagula în jurul acestei întrebări, iar referirile radiofonice vor avea în vedere, între altele, următoarele titluri:  Dumitru Isac, Cunoaştere şi transcendenţă, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2003; Dumitru Isac, Jurnal de idei. Fragmente filosofice şi literare, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2003; Dumitru Isac, Introducere în istoria filosofiei eline, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2005; Dumitru Isac, Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale, Vol. I, Filosofia în Orientul Antic (Egipt, Mesopotamia, China, India), Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2006; Dumitru Isac, Scrieri filosofice şi literare, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2006; Dumitru Isac, Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale, vol. II, Filosofia în Dacia, Grecia şi Roma. Orientul şi Occidentul medieval, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2008; Dumitru Isac, Aristotel (reeditare după o altă versiune a manuscrisului original), Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2009 și, firește, lucrarea Jean-Jacques Rousseau, „Casa Cărții de Știință”, Cluj-Napoca, 2017. 
Inregistrarea dezbaterii este postata pe adresa de mai jos: