miercuri, 13 februarie 2019

Ediția din 15 februarie - Filosofie practică și practică filosofică. Filosofia în viața de zi cu zi.





Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propunem o dezbatere despre locul filosofiei în societatea actuală, despre rolul terapeutic al acesteia și despre modalitățile în care o putem integra în viața noastră de zi cu zi.
Definindu-se încă din Antichitate, în același timp, drept cunoaștere de sine și grijă pentru sine, filosofia și-a propus dintotdeauna să aducă un plus de claritate și coerență în viețile noastre. Mărturie pentru acest lucru stau toate curentele filosofice ale Antichității târzii – cum ar fi stoicismul, epicureismul sau hedonismul –, precum și filosofia bizantină a Evului Mediu. Odată cu  venirea modernității și cu instituționalizarea filosofiei în Universități, această latură practică a filosofie a început să devină din ce în ce mai puțin prezentă. În afara mediului academic există însă o sumă de gânditori care încearcă să recupereze valențele practice ale filosofiei și să reintegreze această disciplină în viața de zi cu zi a omului de rând.
Ce relevanță mai are filosofia pentru societatea noastră? Cum putem deveni mai buni practicând filosofia? Care sunt principalele moduri în care filosofia ne poate ajuta să trecem peste greutățile și neliniștile existenței de zi cu zi? Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția de vineri alături de invitatul nostru Laurențiu Staicu, prof. univ. dr. al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și membru fondator al Asociației Române de Filosofie Practică.
Vă așteptăm să vă alăturați acestei discuții radiofonice, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural sau online pe site-ul nostru, vineri, pe data de 15 februarie, începând cu orele 21.10.


miercuri, 6 februarie 2019

Ediția din 8 februarie - Gâlceava filosofilor cu lumea comerțului. Incursiuni filosofice în economie



Pentru ediția din 8 februarie ne pregătim să explorăm cu instrumentele gândirii domeniul economiei și să punem în discuție presupozițiile filosofice și dilemele etice ale acestui domeniu, precum să  limitele morale ale activităților economice.  
Deși economia modernă se percepe pe sine ca știință, ea a fost totodată și unul dintre subiectele asupra cărora au reflectat filosofii din toate timpurile. De la dialogul despre economie al filosofului grec antic Xenofon, discipol al lui Socrate, până la filosofii economiei contemporani, domeniul schimburilor comerciale și al principiilor după care acestea se desfășoară a avut dintotdeauna, pe lângă miza concret-economică, și una filosofică: Cum ar trebui să ne gospodărim viața? Care sunt presupozițiile și prejudecățile pe care teoriile economice le ascund? Spune oare modul în care ne raportăm la economie ceva despre înclinațiile și impulsurile noastre? Poate fi totul vândut și cumpărat sau există limite ale schimburilor comerciale?
La toate aceste întrebări și la multe altele conexe vom încerca să schițăm niște răspunsuri alături de Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București și asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și specialist în etica economică.
Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri radiofonice, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 8 februarie, începând cu orele 21.10.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 30 ianuarie 2019

Ediția din 1 febr. 2019, De la fapte la predicții. Cum va arăta filosofia românească de mâine?




De multe ori se spune că viitorul este deja dat în mod potențial în trecut, similar ghindei care va produce viitorul stejar și, prin urmare, cine posedă cunoașterea trecutului ar putea desluși, plecând de la ziua de azi, ceea ce se va întâmpla mâine.
Se aplică această observație, deseori invocată de istoricii de pretutindeni, și istoriei filosofiei românești?
Încotro, filosofia românească? Putem deduce viitoarea configurație a filosofiei românești, practicată în mod profesionist, din trecutul ei fundat mai degrabă pe rupturi, decât pe o lină continuitate? Care este impactul hiperspecializărilor filosofice actuale asupra domeniului filosofiei ca ramură a culturii în orizontul căreia, prin tradiție, au fost deschise și tematizate marile întrebări ale omenirii? În ce condiții mai putem vorbi despre o identitate a filosofiei românești, într-o eră ce va dominată de valori cosmopolite și de la limbajul universal al tehnologiilor digitale? Care sunt profesiile nefilosofice care au nevoie de filosofi?  În final, cum putem desena, cu datele pe care ni le oferă deopotrivă, trecutul și prezentul, „portretul robot” a filosofului de mâine?
Sunt întrebări la care va încerca să răspundă în întâlnirea noastră pe calea undelor din această săptămână filosoful Cristian Iftode –  conf. univ. dr. la Facultatea de filosofie a Universității din București, un cunoscător de profunzime a ambianței filosofice internaționale actuale, cât și a istoriei gândirii românești.
Amorsa dezbaterii noastre o constituie conferința d-lui Cristian Iftode, Cum va arăta filosofia românească de mâine?, prezentată la Colocviul internațional „ Gânditori români în cultura universală”, organizat recent de Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Filosofie și Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu -Motru” al Academiei Române.
Vă așteptăm, așadar, vineri 1 febr. 2019, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la întâlnirea cu filosoful Cristian Iftode.



Realizator: Constantin Aslam

miercuri, 16 ianuarie 2019

Ediția din 18 Ianuarie: Abecedarul gândirii grecești antice. Litera alpha (partea a 2-a)


Pentru ediția din 18 ianuarie a Izvoarelor de filosofie vă propunem să continuăm exercițiul cultural inedit început în luna decembrie a anului trecut, cu cel de-al doilea episod al Abecedarului gândirii grecești, serial radiofonic care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega, cu comentarii specializate și etimologii captivante.
În cele 50 de minute de emisie vom continua să navigăm printre cele mai importante cuvinte care încep cu prima literă a alfabetului grecesc, cuvinte care au marcat întreaga evoluție a culturii occidentale și care supraviețuiesc chiar și acum în vocabularul nostru – fie ca atare, fie prin moștenitorii lor. În acest periplu vom avea ocazia să vizităm ținuturi fascinante ale gândirii filosofice, cum ar fi logica, epistemologia și filosofia creștină. Vom încerca să ne aducem aminte sensurile ascunse pe care ni le șoptește etimologia limbii grecești asupra unor concepte precum cel de adevăr (ἀλήθεια), necesitate (ἀνάγκη), depresie (ἀκηδία), iubire (ἀγάπη) sau revelație (ἀποκάλυψις).
Pentru a ne ghida în aceste ținuturi pline de mister ale limbajului filosofic al Antichității grecești, în studioul Radio România cultural va fi invitat dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume și 2400 de pagini și din care au apărut deja 4 volume.
Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 18 Ianuarie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în lumea antică ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.
Puteți asculta înregistrarea competă a emisiunii, dacă faceți click aici!



joi, 10 ianuarie 2019

Editia din 11 ian. 2019, Anul filosofic 2018. O retrospectiva a celor mai importante evenimente filosofice





Întâlnirea noastră pe calea undelor din această săptămână este dedicată celor mai importante evenimente filosofice care s-au petrecut în anul recent încheiat 2018, evenimente care, într-un fel sau altul, au marcat viaţa noastră interioară, sufletească şi intelectuală şi, pe un plan mai general, au lăsat urme atât în cultura noastră reflexivă, cât şi în spiritualitatea românească. 
Simpozioanele şi conferinţele, naţionale şi internaţionale, celebrările şi comemorările unor mari gânditori, români şi străini, apariţiile editoriale, cărţile de autor, articolele ştiinţifice, studiile şi eseurile cu impact public, traducerile semnificative etc. care au dat conținut anului filosofic 2018, vor fi comentate în studio, ca în fiecare început de nou an, de către cunoscutul filosof și eseist Adrian Niță, cercet. șt. dr. la Institutul de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, vineri 11 ianuarie 2019, între orele 21.10-22.00.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!
Realizator: Constantin Aslam





miercuri, 19 decembrie 2018

Ediția din 21 Decembrie: De la asceză la hedonism. Filosofia sărbătorii în zilele noastre.


Pentru ediția din 21 decembrie a Izvoarelor de filosofie, ultima dinaintea mult așteptatelor sărbători de iarnă, vă propunem o dezbatere despre sensurile filosofice, religioase și culturale ale ideii de sărbătoare în societatea actuală. Pentru acest lucru, vom explora modurile în care s-a schimbat raportarea noastră la sărbători din timpurile biblice, în care sărbătoarea este pusă în strânsă legătură cu asceza și postul, până în zilele noastre, când sărbătorile de iarnă par a fi expresia pură a hedonismului și delectării culinare.
Deși sărbătorile sunt atestate în toate culturile din cele mai vechi timpuri, modul în care oamenii se pregătesc de sărbătoare diferă. Dacă în cultura greacă și romană precreștină, sărbătorile erau prilej de procesiuni ritualice, manifestări artistice și ospețe fastuase, în cultura creștină, idea de sărbătoare ajunge să fie una foarte ascetică și centrată pe sisteme complexe de prohibiții, cum sunt cele păstrate în Vechiul Testament.
Chiar și cea mai răspândită practică a sărbătorilor actuale – darul – nu era văzută, la începuturi, cu ochi prea buni. Dacă Vechiul Testament recomanda să nu primim sau oferim daruri de sărbători „căci darurile orbesc ochii celor care văd și strâmbă pricinile drepte” (Ieșirea, 23), abia Noul Testament introduce practica darului de sărbători prin faptul că, la nașterea lui Iisus, cei trei magi de la răsărit „deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri” (Matei, 2). 
Între timp, peste mai bine de două milenii, această practică a darului de sărbători pare să fi înlocui cu totul orice sens religios și ritualic al sărbătorilor. Cum s-a transformat ideea de sărbătoare într-un maraton de cumpărături? Ce se mai păstrează astăzi din sensul original al sărbătorii? Când s-au transformat cei „trei magi de la răsărit” în Moș Crăciun sau Santa Claus? Când am înlocuit sărbătoarea ca formă de asceză cu sărbătoarea ca manifestare a hedonismului pur? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem alături de Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, lector la  Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București.
Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 21 Decembrie, începând cu orele 21.10.
Puteți asculta înregistrarea completă, dacă faceți click aici!

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 11 decembrie 2018

Ediția din 14 Decembrie: Abecedarul gândirii grecești antice - Litera alpha




Pentru ediția din 14 decembrie a Izvoarelor de filosofie vă propunem un exercițiu cultural inedit: un prim episod al Abecedarului gândirii grecești, serial radiofonic în mai multe episoade care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega.

În cele 50 de minute de emisie, vom naviga printre cele mai importante cuvinte care încep cu prima literă a alfabetului grecesc, cuvinte cu o carieră filosofică de mai bine de două milenii, care au marcat întreaga evoluție a culturii occidentale și care supraviețuiesc și acum în vocabularul nostru – fie ca atare, fie prin moștenitorii lor. Vorbim despre cuvinte precum anamneză (ἀνάμνησις), adevăr (ἀλήθεια), analogie (ἀναλογία), atom (ἄτομος) sau aporie (ἀπορία) – cuvinte cu care gânditorii contemporani încă își articulează gândurile la fel cum o făceau și gânditorii din secolul IV î. Hr.

În această odisee radiofonică a literei alpha vom avea ocazia să poposim pentru răstimpuri scurte, la fel ca și Odiseu odată, în niște ținuturi pe cât de stranii, pe atât de captivante. De această dată nu este însp vorba despre ținuturi mitologice, ci despre „ținuturile” filosofiei antice, cum ar fi metafizica și ontologia, etica și estetica, epistemologia și cosmologia. 

Pentru a ne ghida în acest periplu filosofic prin limba greacă a Antichității, în studioul Radio România cultural va fi invitat dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, lector al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume și 2400 de pagini și din care au apărut deja 4 volume.

Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 14 Decembrie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în lumea antică ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.

Înregistrarea completă a emisiunii o puteți asculta, dacă faceți click aici!


miercuri, 5 decembrie 2018

Izvoare de filosofie, 7 dec. 2017, Între antici şi moderni. Contemporaneitatea filosofiei lui Leibniz




Ceea ce este mereu actual în filosofie nu reprezintă nimic altceva decât tradiţia de gândire permanent interogată şi (re)interpretată.
Asupra adevărului acestei constatări vă invit să medităm împreună în întâlnirea noastră pe calea undelor din această săptămână, când vom tematiza contribuţia filosofică şi ştiinţifică a celebrului gânditor german Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716).
Prin enciclopedismul preocupărilor sale, Leibniz se vădește și astăzi o figură enigmatică. Faptul că filosoful german a fost, în același timp, inginer de mină, inginer mecanic, geolog, istoric, paleontolog şi arheolog, matematician și logician, un precursor al Europei Unite de astăzi – la inițiativa lui este creată Academia din Berlin ce avea drept scop refacerea unităţii spirituale şi politice europene – ori un militant al unificării credinței cu știința și, deopotrivă, cel care a elaborat un proiect coerent al ecumenismului etc., ei bine, acest enciclopedism al preocupărilor leibniziene produce și astăzi, în rândurile cercetătorilor şi istoricilor filosofiei, stupoare şi admiraţie.
Ce să mai zicem de faptul că Leibniz a lăsat posterităţii o operă enciclopedică, proiectată să apară în peste 80 de volume și peste 15.000 de scrisori cu conținut filosofic, științific ori politic, trimise către şi de la 1.100 de corespondenţi, operă care se află încă în curs de editare prin grija cercetătorilor profesioniști apartenenți ai Institutului Leibniz din Hanovra.
Care sunt metodele și strategiile interpretative actuale pe care cercetătorii le folosesc pentru evaluarea moștenirii filosofice și științifice ale lui Leibniz?
Aceasta este principala întrebare în jurul căreia vom încerca să tematizăm gândirea filosofică a lui Leibniz, plecând de la ultima lucrare dedicată gânditorului de la Hanovra, Teoria substanței la Leibniz, apărută recent la Editura Academiei Române şi semnată de cunoscutul eseist și filosof Adrian Niță, cercet. șt. dr. la Institutul de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române, Președintele „Societății Leibniz din România”.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 7 decembrie 2018, între orele 21.10 - 22.00.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!

Realizator: Constantin Aslam

joi, 29 noiembrie 2018

Ediția din 30 Noiembrie: Credință și știință. De la conflict la comuniune





Ediția Izvoarelor de filosofie din data de 30 noiembrie, dedicată sărbătoririi Sfântului Andrei, redeschide una dintre temele eterne ale filosofiei și teologiei deopotrivă, anume raportul dintre credință și știință, dintre cunoaștere rațională și cunoaștere revelată, dintre adevărul științific și adevărul spiritual.
Odată cu apariția creștinismului în tradiția occidentală și cu aproprierea de către primii gânditori creștini a limbajului filosofic al Greciei antice, filosofia a trebuit să împace două moduri de raportare la lume care, cel puțin la prima vedere, păreau a fi diametral opuse: credință în adevărul revelat al textelor biblice și adevărul "silogistic" al rațiunii. Apariția științei moderne, departe de a rezolva această aporie, a intensificat-o, deoarece la baza fiecărei teorii științifice în sensul modern al cuvântului stă un set de axiome și ipoteze - considerate din capul locului ca adevărate - ce fac posibilă orice demonstrație științifică. Prin urmare, și omul de știință are un set de credințe în sensul cel mai larg al cuvântului, care fac posibilă orice cercetare științifică.
Care este legătura dintre credințele oamenilor de știință si cele ale teologilor? Care sunt diferențele dintre ele? Putem ajunge, oare, la un numitor comun între religie și știință? La toate aceste întrebări si multe altele  similare, vom încerca  să prefigurăm o cale de răspuns care să înlăture sau să atenueze vechea dihotomie dintre credință și știință ce bântuie textele filosofie, științifice și religioase de mai bine de două milenii.
 Ca invitat in studioul Radio Romania Cultural îl vom avea, din nou, pe Marius Leordeanu, doctor în robotică și știința calculatoarelor la Carnegie Mellon University din Statele Unite ale Americii, cercetător al Institutului de Matematică al Academiei Române și conferențiar al Universității Politehnice din București, unul dintre cei mai activi cercetători români în domeniile de avangardă ale inteligenței artificiale și vederii computaționale.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 30 noiembrie, începând cu ora 21.10.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 21 noiembrie 2018

Ediția din 23 Nov: Inteligența artificială și provocările lumii de mâine. Perspective etico-filosofice


Pentru ediția Izvoarelor de filosofie din data de 23 noiembrie vă invităm la o dezbatere despre un domeniu care atrage din ce în ce mai multe discuții atât în cultura română, cât și la nivel mondial: cercetările de avangardă în domeniul inteligenței artificiale și provocările filosofice sau etice pe care ele le implică.

Încă din Grecia Antică, visul omenirii a fost acela de a crea „mașini cu cuget în piept” pentru a lucra în locul nostru și a ne face viața mai ușoară și frumoasă. Homer, celebrul poet și educator al întregii culturi grecești antice spune în Iliada și Odiseea că acest vis este realizabil, cu o singură condiție: să fii Hephaistos, zeul tehnologiei, al cărui atelier era populat cu tot felul de automata, de mașini din metal care lucrează, gândesc și simt, la fel ca oamenii. La aproape trei milenii depărtare, oamenii de știință actuali merg pe urmele acestui zeu grec, parcă pentru a împlini profeția homerică, și gândesc algoritmi și mașini care sunt capabile să facă mai bine multe dintre sarcinile pe care, până nu de mult, necesitau asistență umană. În viitor, următoarele generații de oameni de știință visează la construirea de ființe artificiale, cu inteligență proprie, care să poată trăi printre oameni, exact ca cele din atelierul lui Hephaistos.

Va duce această ambiție la transformarea oamenilor de mâine într-un fel de zei ai tehnologiei sau va duce la dispariția speciei umane? Cum putem construi ființe conștiente atunci când încă nici nu am reușit să definim bine ce înseamnă „conștiință”? Care sunt provocările etico-filosofice ale inteligenței artificiale? Despre aceste subiecte și despre multe altele conexe cu ele, vom discuta împreună cu Marius Leordeanu, doctor în robotică și știința calculatoarelor la Carnegie Mellon University din Statele Unite ale Americii, cercetător al Institutului de Matematică al Academiei Române și conferențiar al Universității Politehnice din București, unul dintre cei mai activi cercetători români în domeniile de avandardă ale inteligenței artificiale și vederii computaționale.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 23 noiembrie, începând cu ora 21.10.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!