miercuri, 25 mai 2022

Ediția din 27 mai: Libertate și determinism în gândirea modernă. Pierre Gassendi și sistemul său filosofic

 


Problema tensiunii dintre libertate și determinism este o temă perenă de reflecție, care a traversat întreaga istorie a filosofiei. Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, filosofii au încercat, postulând diverse teorii, să determine cum posibilă libertatea de decizie și libertatea în genere, în condițiile în care trăim într-un univers populat cu atomi care se deplasează după niște legi ale naturii bine determinate.

De la atomismul antic, care făcea din libertatea de decizie o iluzie, până în gândirea  Evul Mediu, în care această problema a căpătat o turnură teologică, în contextul doctrinei creștine privitoare la liberul arbitru, gânditori marcanți au încercat să elucideze acest paradox cu instrumentele teoretice și argumentative ale vremurilor lor. Un punct important în această dezbatere a fost însă constituit de gândirea modernă care, concentrându-se asupra resurselor interne ale eului gânditori, și-a propus să determine mai exact originea și mecanismele sufletești care fac posibilă libertatea.

Pentru ediția din această săptămână ne propunem să redeschidem această dezbatere, pornind de la gândirea fizicianului, matematicianului și filosofului francez Pierre Gassendi, al cărui tratat Despre atomi și libertate a fost publicat de curând, în traducerea lui Adrian Niță, la editura Ratio et Revelatio.

Invitatul nostru din această săptămână este chiar traducătorul tratatului pus în dezbatere, Adrian Niță, cunoscut filosof și eseist Adrian Niță, doctor în filosofie și cercetător științific al Institutului de filosofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Vă așteptăm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 27 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 18 mai 2022

Ediția din 20 mai: Potențialul terapeutic al artei în societatea actuală

 


Fiind una dintre cele mai vechi preocupări umane, arta și-a asumat, de-a lungul timpului, mai multe roluri. De la rolul spiritual al artei creștine, până la arta văzută, în contextul gândirii moderne, ca sursa de plăcere dezinteresată, sensul activităților artistice a fost tot timpul subiect de meditație pentru filosofi și nu numai.

Unul dintre rolurile fundamentale ale artei, asupra căruia gânditorii au reflectat încă din Antichitatea grecească, este însă cel terapeutic. Fie că este vorba despre muzica văzută ca medicament pentru suflet de către Platon sau despre purificarea sentimentelor prin reprezentațiile scenice tragice care apare la Aristotel, potențialul terapeutic al experiențelor estetice a fost o temă centrală a filosofiei din toate timpurile.

Tocmai de aceea, merită să redeschidem această temă perenă de reflecție și să ne întrebăm cum mai putem gândi arta în contextul societății actuale și care sunt traumele pe care ea ne poate ajuta să le vindecăm. Mai are arta contemporană capacitatea de a dezvolta mecanisme de reziliență și empatice? Care sunt valențele curative ale artei? Care este originea acestui potențial curativ al artelor?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din această săptămână alături de Oana Camelia Șerban, lector al Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, membru al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Prilejul acestei dezbateri este desfășurarea recentă a Conferinței Naționale de Estetică și Filosofia Artei „Ion Ianoși”, ajunsă la cea de-a IX-a ediție și a cărei temă a fost „Potențialul terapeutic al artei. Reziliență, conștiință Europeană și mediere prin cultură”, manifestare academică la care invitata noastră a făcut parte din echipa de organizare. 

Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 20 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 11 mai 2022

Ediția din 13 Mai: Înapoi la Paideia. Viitorul învățământului filosofic în România

 


Încă de la primele modele educaționale ale Antichității clasice, filosofia a jucat un rol central în formarea tinerilor. Alături de activitățile sportive și de educația științifică, ea a fost unul dintre pilonii centrali ai idealului paideic grecesc. Odată cu trecerea timpului însă, diverse discipline ale științelor moderne, de la antropologie la psihologie și de la sociologie la fizică, au preluat din subiectele care, în mod tradițional, cădeau sub autoritatea filosofiei.

            Tocmai de aceea, pentru emisiunea din această săptămână, vă propunem o dezbatere despre starea actuală a învățământului filosofic și despre soluțiile care ar putea fi aplicate în viitor în vederea îmbunătățirii acesteia. Care este rolul filosofiei în învățământul preuniversitar și universitar? Care sunt abilitățile pe care elevii și studenții le dobândesc pe urma studiului filosofiei? De ce este necesar să regândim sistemul de învățământ pe modelul paideei grecești?

            Acestea sunt întrebările de la care pornim discuția din această săptămână de la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, lector universitar doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

            Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni în etica circulației informațiilor pe internet, ca de obicei, vineri, pe data de 13 Mai, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 5 mai 2022

Ediția din 6 mai - Abecedarul gândirii grecești antice: litera omicron

 


Săptămâna aceasta, la Izvoare de filosofie, deschidem din nou Abecedarului gândirii grecești și reluăm explorarea cuvintelor filosofice trecute în dicționar la omicron. Cu această ocazie, vom parcurge cele mai variate domenii ale filosofiei, de la fizicalism până la ontologie și metafizica, de la religie până la epistemologie și logică, în căutarea de sensuri inedite și etimologii incitante.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 6 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 28 aprilie 2022

Ediția din 29 aprilie: Fundamentele psihologice ale utilitarismului și deontologiei. Incursiuni în psihologia morală

 


Încă din Antichitate, etica a fost unul dintre domeniile fundamentale ale filosofiei, care și-a propus analizarea raționamentelor noastre morale și definirea valorilor principale care guvernează modul în care ne comportăm cu semenii noștri. Din acest punct de vedere, teoriile etice au oferit dintotdeauna un cadru normativ sau descriptiv de raportare la sine și la ceilalți, în contexte sociale bine determinate.

Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea disciplinelor experimentale contemporane, domeniul eticii a devenit un centru de interes specialiști din alte domenii cum ar fi psihologia, neuroștiințele, antropologia, biologia evoluționistă ș.a.m.d. Pornind de la intuițiile oferite de teoriile etice tradiționale, cercetătorii din aceste domenii își propun să analizeze modul în care comportamentele noastre etice iau naștere, în contextul cunoștințelor pe care le-am dobândit în ultimele decenii despre modul de funcționare al creierului și psihicului uman.

În ediția din această săptămână vă propunem o dezbatere incitantă despre fundamentele psihologice a două dintre cele mai importante teorii etice tradiționale, anume utilitarismul și deontologia kantiană. Care este natura judecăților noastre morale? Care este originea comportamentelor noastre morale? Este raționarea etică o chestiune ce ține strict de gândire? Care este rolul sentimentelor morale în luarea deciziilor etice?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de invitatul nostru, Emilian Mihailov, conferențiar al Facultății de filosofie a Universității din București și director al Centrului de Cercetare în Etică Aplicată.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii, ca de obicei, vineri, în data de 29 aprilie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru


joi, 21 aprilie 2022

Ediția din 22 aprilie: De la repaus la bucurie. Incursiune în filosofia sărbătorii

 


Pentru ediția Izvoarelor de filosofie din această săptămână, vă propunem, în contextul sărbătorilor pascale, o dezbatere incitantă despre sensurile filosofice, religioase și culturale ale ideii de sărbătoare, precum și despre rolul pe care sărbătorile religioase îl mai au într-o lume secularizată.

Încă din cele mai vechi timpuri, în toate religiile lumii, sărbătorile au marcat ritmul timpului sacru, care ce împletește cu timpul profan. În jurul lor s-au dezvoltat ritualuri și obiceiuri care aduc comunitatea și individul la o unitate spirituală, experimentată în ceea ce poate fi numit „atmosfera de sărbătoare”. Cu toate acestea, în lumea actuală, sensurile tradiționale ale ideii de sărbătoare s-au pierdut, adesea sărbătorile fiind privite, din perspectiva conștiinței cotidiene, doar ca prilejuri de socializare și de întâlnire cu familia sau cu prietenii. Tocmai de aceea, este esențial să recuperăm, mai ales în această perioadă, câteva dintre valențele spirituale ale sărbătorii.  Cum putem defini filosofic sărbătoarea? Cum mai poate fi simțită atmosfera de sărbătoare într-o lume desacralizată? Care este rolul sărbătorilor în societatea actuală?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția din această săptămână, alături de Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, lector la  Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii din această săptămână, ca de obicei, vineri, în data de 22 aprilie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 14 aprilie 2022

Ediția din 15 aprilie: Confruntarea civilizațiilor. Relația paradoxală dintre război și cultură

 


    Dacă privim înapoi până la începuturile istoriei, războiul a fost una dintre cele mai constante activități umane, perioadele de pace fiind, în general, rare și de scurtă durată. Cu toate că el a adus multă distrugere și durere, în același timp, conflictele armate au avut și efecte neașteptate pe termen mediu și lung asupra dezvoltării științelor, artelor și culturii în genere. Confruntarea civilizațiilor a dus, încă din vremuri antice, la răspândirea și omogenizarea valorilor culturale, la noi descoperiri în știință și tehnică și, în genere, la o dezvoltare perpetuă a dialogului dintre culturi, la fel cum a dus și la crize financiare, foamete și dezastre umanitare.

Tocmai de aceea, în aceste momente dificile pentru cultura europeană, vă propunem o dezbatere despre relația paradoxală dintre evoluția culturală și război, și despre urmările neașteptate ale acestora. Ce impact au conflictele armate asupra culturii în genere? Cum putem defini filosofic relația dintre cultură și război? Care este rolul războiului în regândirea și redefinirea relațiilor dintre civilizații?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea radiofonică de vinerea acesta, alături de Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București,  asistent universitar al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București 

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii din această săptămână, ca de obicei, vineri, în data de 15 aprilie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 7 aprilie 2022

Ediția din 8 aprilie: Dante Alighieri și influența Divinei Comedii asupra artei contemporane

 


Considerat „părintele limbii italiene”, Dante a creat, în Divina Comedie, una dintre cele mai vii și complexe imagini ale domeniilor geografiei sacre creștine. Tradus în toate limbile moderne, acest poem a înflăcărat imaginația unor întregi generații de intelectuali, încă din Renaștere și până în contemporaneitate.

Tocmai de aceea, în această săptămână vă propunem un portret de personalitate al marelui poet, prin care vom încerca să explorăm motivele fascinației pe care opera sa a produs-o, precum și a moștenirii pe care acesta a lăsat-o artelor vizuale, poeziei, filosofiei și culturii în genere.


Prilejul acestei discuții este expoziția „Și aceasta e o formă. Dante Alighieri și artele vizuale”, care este în plină desfășurare la UNAGaleria din București și pe care o puteți vizita până pe data de 10 aprilie. Rezultat al unui proiect didactic desfășurat de Universitatea Națională de Arte, în colaborare cu Academia de Arte Frumoase din Roma, această expoziție cuprinde lucrările a peste 70 de artiști, atât români, cât și italieni, din diverse domenii ale artelor vizuale, de la pictură și sculptură, până la ceramică și arte textile.

Invitata din această săptămână este doamna Nicoleta Silvia Ioana, doctor în filologie, lector al Universității Naționale de Arte din București și coordonator al proiectului „Și aceasta e o formă. Dante Alighieri și artele vizuale”.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 8 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro . 

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 30 martie 2022

Ediția din 1 aprilie: Ideea de libertate în filosofia politică românească

 


Centrală gândirii moderne, ideea de libertate este una dintre ideile în jurul cărora s-a coagulat filosofia politică a secolului al XX-lea și asupra căreia au reflectat majoritatea marilor gânditori moderni europeni, dar și români.

Pentru ediția din această săptămână, vă propunem o dezbatere privitoare la istoria acestei idei în spațiul cultural românesc al ultimilor 150 de ani, pentru a vedea cum a fost posibil ca, decenii la rând, intelectualii autohtoni să fie atrași de idei politice situate la extremele spectrului politic. Mai exact, cum a fost posibil ca gânditori precum Mircea Vulcănescu, Nae Ionescu sau Constantin Noica să manifeste o simpatie fățișă pentru idei de extremă dreaptă? Cum a fost posibil ca, imediat după instaurarea comunismului, mediul intelectual românesc să își schimbe orientarea filosofico-politică la 180 de grade și să adopte, aproape fără rest, o ideologie situată în spectrul politic în extrema stângă?

Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la Editura Institutului European din Iași, a cărții „De la Romantism la Național-Comunism. Încercare asupra modernității românești” semnată de Gelu Sabău, o lucrare de sinteză remarcabilă în spațiul reflexiv românesc, care își propune o genealogie intelectuală a modernității românești, pornind de la conceptele de libertate pozitivă și libertate negativă, așa cum au fost ele dezvoltate de filosoful britanic Isaiah Berlin.


Ca invitat al emisiunii în vom avea chiar pe autorul lucrării puse în dezbatere, Gelu Sabău, doctor în filosofie, conferențiar al Facultății de Jurnalism a Universității „Hyperion” din București. Având la activ multiple stagii de cercetare la Universitatea Bourgogne, Dijon, Franța (2005 – 2006), École Pratique des Hautes Études, Paris (2007 – 2009) și Katholieke Universiteit Leuven, Belgia (2018), invitatul nostru a publicat multiple studii de specialitate și volume de autor, printre care amintim volumul Ortodoxie și erezie în primele secole creștine, publicat la editura Ars Docendi din București în 2016.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei discuții, ca de obicei, în ziua de vineri, pe data de 1 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 24 martie 2022

Ediția din 25 Martie - Abecedarul gândirii grecești antice: litera omicron

 



Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem, vineri, pe data de 25 martie, începând cu orele 21.30 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru