Ediția din 3 Aprilie 2026: Curajul de a spune nu. O diagnoză a supunerii voluntare cu Ciprian Mihali

 

Într-o epocă marcată de hiper-conectivitate și de imperativul performanței continue, libertatea pare să fi devenit, paradoxal, un instrument al propriei noastre înrolări. De ce alegem să ne supunem voluntar unor algoritmi, unor regimuri de post-adevăr sau unei industrii a „stării de bine” care ne transformă propriul psihic într-o resursă numai bună de exploatat?

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, propunem o radiografie critică a societății actuale pornind de la cel mai recent volum semnat de Ciprian Mihali: „Curajul de a spune nu. Forme ale supunerii voluntare”, apărut de curând sub egida editurii Trei. Lucrarea, un veritabil tratat de filosofie socială aplicată, explorează mecanismele prin care autonomia individuală este erodată de „psihoputere” și de transformarea sinelui într-o întreprindere comercială (Eu S.R.L.).

Ciprian Mihali, cunoscut filosof și profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, este una dintre cele mai prezente voci ale filosofiei noastre publice. Cu o expertiză vastă în filosofia franceză contemporană și în biopolitică, Mihali ne invită să redescoperim „filosofia ca diagnostic” – un exercițiu de curaj intelectual menit să identifice formele de alienare care ne guvernează viața cotidiană.

Vom discuta despre cum „ignoranța voluntară” și „economia atenției” ne modelează facultățile cognitive și despre modul în care „capitalismul de wellness” ne-a confiscat dreptul la nefericire și la autenticitate reală. Este „nu”-ul cel mai scurt drum către regăsirea de sine?

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 27 martie 2026: Abecedarul gândirii grecești antice – litera phi

 

Săptămâna aceasta redeschidem Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom începe o nouă literă și vom începe să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera phi. Vom face un periplu prin domeniile variate ale filosofiei și gândirii Antichității de la religie  și mitologie, până la ontologie și metafizica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 27 Martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 martie 2026: Dincolo de „Totalitarism”. Noi paradigme în cercetarea istoriei recente

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie, vă propunem o incursiune într-un laborator intelectual de anvergură internațională: regândirea modului în care scriem și înțelegem istoria recentă a Europei Centrale și de Est. Punctul nostru de plecare este volumul colectiv recent apărut la editura Berghahn Books, intitulat Rethinking the Historiography of the Soviet Bloc și coordonat de Manuela Ungureanu, un proiect ce reunește cercetători din diverse spații academice pentru a chestiona moștenirea paradigmei totalitarismului în științele sociale.

Invitată în studioul Radio România Cultural este chiar coordonatoarea volumului în cauză, Manuela Ungureanu, profesoară la University of British Columbia (Okanagan) și cercetătoare cu o vastă experiență în filosofia științelor sociale și epistemologie. Proiectul său, propune o „a treia cale” între condamnarea ideologică și descrierea pur factuală. Manuela Ungureanu reușește să creeze un spațiu de dialog între istorici, filosofi și politologi, vizând depășirea modelului de interpretare clasic al totalitarismului, care adesea simplifică realitățile complexe ale vieții cotidiene în socialism.

Vom analiza împreună de ce paradigma clasică a istoriografiei, deși utilă din multe puncte de vedere în deceniile anterioare, a devenit un obstacol pentru istoricul contemporan care încearcă să surprindă nuanțele rezistenței, ale negocierii cu cenzura și ale producției culturale sub presiune. Cum putem scrie o „istorie vie” care să nu ignore suferința victimelor, dar să recunoască și autonomia fragilă a intelectualilor?.

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro. 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 martie: Faliment sau Renaștere? Științele umaniste în epoca inteligenței artificiale

 

În ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de filosofie, vă propunem o incursiune într-una dintre cele mai presante dezbateri pentru contemporaneitatea filosofică și nu numai: soarta științelor umaniste într-o lume din ce în ce mai automatizată. Într-un moment în care algoritmii generativi par capabili să redacteze eseuri, să traducă texte complexe și să simuleze raționamente filosofice, ne întrebăm: ce mai rămâne din specificul „științelor spiritului”? Este inteligența artificială doar un nou „mediu” de exprimare, sau asistăm la o mutație a modului în care producem și consumăm cultura?

Pentru a descifra aceste mize, îl avem ca invitat pe Constantin Vică, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București, expert în filosofia tehnologiei și cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA). Autor al volumului Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, publicat la editura Universității din București în anul 2023, invitatul nostru a explorat extensiv modul în care „turnura info-computațională” modifică instituțiile, educația și însăși structura experienței umane.

Vom discuta despre „paradoxul optimismului” în era tehnologică, despre riscul „alienării” prin abstractizarea datelor și despre modul în care lectura și scrierea se transformă sub presiunea eficienței algoritmice. Mai pot fi științele umaniste un bastion al rezistenței critice sau vor deveni simple anexe ale procesării de date?

Vă invităm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 martie: Arheologia eternității în filosofia modernă. Schelling și „Vârstele Lumii”

 

Ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie este dedicată unei incursiuni incitante în filosofia lui F.W.J. Schelling, pornind de la scrierea „Vârstele lumii”, care este considerată capodopera sa neterminată. Deși o publicată abia postum, această lucrare poate fi considerată „cuptorul în care se coace gândirea secolelor XIX și XX”, anticipând teme filosofice majore de la Kierkegaard și Freud până la Heidegger.

Spre deosebire de modelul  filosofic kantian, unde timpul este o formă universală a intuiției în care „sunt” lucrurile, la Schelling timpul se naște din nou în fiecare lucru, fiind o mișcare interioară de forțe. Această perspectivă transformă timpul dintr-o dimensiune liniară subiectivă într-o succesiune de „vârste” ale lumii, fundate pe o separare primordială între forța de contracție și cea de expansiune, lăuntrice fiecărui lucru din univers. Cum putem gândi acest timp care se naște din nou în fiecare lucru? În ce sens putem vorbi despre „vârste” ale lumii? Cum putem gândi eternitatea?

Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care le vom discuta cu Dragoș Grusea, invitatul nostru din această săptămână, care ne va ghida prin gândirea lui F.W.J. Schelling. Dragoș Grusea, doctor în filosofie și arte vizuale, specialist în filosofie și estetică germană modernă, lector al Universității Naționale de Arte din București și cercetător al Universității Eberhard Karls din Tübingen.

Prilejul acestei emisiuni este conferința pe care Dragoș Grusea o va susține miercuri, pe data de 11 martie 2026, începând cu ora 13.00, la Universitatea Națională de Arte din București, a cărei temă este „Contemplație, inspirație și revelație în romantismul german”.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru