Apariția și dezvoltarea
exponențială a informației accesibile pe internet și a algoritmilor de
inteligență artificială ce o folosesc a dus la perpetuarea unor dileme etice
care, până nu de mult, se aplicau doar inteligenței umane. Tocmai de aceea, intuițiile
noastre morale sunt puse astăzi într-o dificultate fără precedent, de vreme ce ele nu au fost construite să se aplice algoritmilor și lumii
virtuale, ci doar acțiunilor omenești.
După cum
arată multiple studii însă, roboții inteligenți sunt susceptibili la multiple
tipuri de discriminare rasială și de gen. Mai mult decât atât, ei tind să
perpetueze prejudecățile și stereotipurile umane care stau la rădăcina multor
acte reprobabile din punct de vedere moral. Acest lucru este cu atât mai
problematic cu cât, la nivelul actual de dezvoltare, acești algoritmi nu au, ei
înșiși, o conștiință etică, nefiind capabili să resimtă rușine sau vinovăție.
Tocmai de
aceea se pune problema, în multiple comunități filosofice din întreaga lume,
a dezvoltării unui cadru etic mai mult
sau mai puțin rigid, care să guverneze lumea virtuală și inteligenta sau
inteligențele care o populează. Care sunt coordonatele generale ale acestui
cadru? Cum ajunge un simplu algoritm să discrimineze pe criterii de gen? Poate
fi discriminarea programată? Cine este responsabil de această situație –
programatorul sau algoritmul însuși?
Acestea sunt
întrebările de la care pornim dezbaterea pe care v-o propunem pentru această
săptămână la Izvoare de filosofie, alături de Constantin Vică, doctor în
filosofie, lector universitar al Facultății de filosofie din București
și director adjunct al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuției de
vineri, 19 iunie, ca de obicei, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România
Cultural și online pe www.radioromaniacultural.ro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu