Încă din perioada antică, rolul filosofiei în educația tinerelor generații a fost definit ca fiind unul esențial. Procesul formator al personalității individuale era definit prin excelență ca un proces formator al unui tip de raportare la lume, care pune accentul pe valorile raționalității, gândirii critice și valorilor etice ale unei anumite societăți istorice. Tocmai de aceea, chiar dacă de-a lungul istoriei culturii occidentale valorile societăților s-au schimbat, filosofia, în calitate de disciplină a gândirii raționale, a rămas fundamentul educației de-a lungul Antichității, Evului Mediu și Modernității.
Odată însă cu apariția mediului digital și a inteligenței artificiale, putem vorbi despre o „criză” a fundamentelor procesului educativ și, prin extensie, o criză a filosofiei înseși. În condițiile în care algoritmii generativi tind să preia din ce în ce mai multe dintre activitățile specifice spiritului uman, cum ar fi creația artistică și literară sau compunerea de texte cu caracter filosofic, merită să redeschidem dezbaterea privitoare la valoarea filosofiei pentru spiritul contemporan în genere, precum și la modul în care mai putem preda filosofie astăzi.
La ce bun filosofia în epoca inteligenței artificiale? Cum putem folosi tehnologia ca aliat în dezvoltarea gândirii critice? Care sunt principalele provocări aduse de noile tehnologii educației filosofice?
Acestea sunt câteva dintre întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână alături de Mihail-Valentin Cernea, lector în cadrul Departamentului de Filosofie și Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București și specialist în etică aplicată.
Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro
Realizator: Cornel-Florin Moraru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu