Mai mult decât un mediu de
comunicare, limba este adesea și un factor ce modelează gândirea umană. Poate
și de aceea se vorbește despre „limbi filosofice”, cum ar fi limba greacă sau
limba germană, care și-au arătat cu asupra de măsură potențialitățile de-a
lungul istoriei.
Acesta este și motivul
pentru care problema naturii limbajului uman și a „sensului adevărat” al
cuvintelor a fost cercetată de filosofi încă de la Platon, mulți gânditori
apelând la etimologii – reale sau fanteziste – pentru a putea surprinde
potențialitățile filosofice ale limbajului curent. În spațiul culturii române,
această abordare este cel mai bine vizibilă în gândirea lui Constantin Noica,
care studiază programatic, într-o serie de eseuri strânse laolaltă în volumul Cuvânt
împreuna despre rostirea românească, sensurile uitate ale limbii noastre.
Cu ocazia apariției de curând la editura Humanitas a primei ediții integrale a acestei lucrări, redeschidem și noi dezbaterea privitoare la natura limbii și etimologia cuvintelor, întrebându-ne care sunt gândurile ascunse în spatele unora dintre cuvintele pe care le folosim adesea și dacă limba română poate fi considerată o limbă filosofică?
Ca invitat îl
vom avea chiar pe editorul acestei ediții, Grigore Vida, doctor în filosofie și
cercetător al Centrului de Cercetare „Fundamentele Modernității Europene” și al
Centrului de „Cercetare în Logica, Istoria și Filosofia Științei”, ambele din
cadrul Universității din București.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii
noastre, ca de obicei, vineri, 4 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele
Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu