Arta și filosofia sunt văzute astăzi, cel puțin la nivelul
reprezentării comune, ca discipline cât se poate de diferite și heterogene. Dacă artiștii
gândesc intuitiv, filosofii sunt teoreticieni; dacă artiștii se bazează pe
inspirație, filosofii se bazează pe rațiune; dacă scopul artei este producerea
plăcerii, cel al filosofiei este înțelegerea. Toate aceste distincții și multe
altele care ar putea fi amintite par a plasa arta și filosofia la polii opuși
ai culturii noastre.
Privind însă la
istoria gândirii europene, observăm că artele și filosofia au avut întotdeauna
destine intersectate. Începând de la faptul că primii filosofi presocratici au
fost, în același timp, și poeți, continuând cu admirația pe care artiștii
renascentiști o aveau pentru filosofie și ajungând la înrudirea intimă dintre
artă și filosofie despre care vorbește Arthur Schopenhauer, putem spune, parafrazându-l
pe Leonardo Da Vinci, că „arta e filosofie”. În aceste condiții merită să ne
întrebăm de ce mulți dintre marii artiști ai tradiției noastre culturale au
fost pasionați de filosofie? Ce face ca filosofia și arta să fie văzute, atunci când sunt studiate în profunzime, ca „discipline surori”? Care este rolul filosofiei în educația unui
artist? Ce atuuri poate oferi înțelegerea conceptelor abstracte ale filosofiei
artiștilor contemporani?
De la aceste
întrebări vom porni dezbaterea noastră radiofonică din această săptămână
alături de Adrian Constantin Medeleanu – asistent universitar al Universității
Naționale de Arte din București și doctor în arte vizuale cu teza intitulată
Analiza constantelor expresive din desenul contemporan și renascentist.
Vă așteptăm și pe
dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre radiofonice, ca de obicei, în ziua de
vineri, 14 februarie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural
sau online pe www.radioromaniacultural.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu