joi, 9 mai 2019

Ediția din 10 mai 2019, Educația între autoritatea și putere. Controverse filosofice de ieri și de azi



              Ideea că autoritatea părinților asupra copiilor și a școlii asupra elevilor se află într-o profundă criză, la care asistăm neputincioși și întrunește condițiile unei axiome de la care plecăm pentru a înțelege lumea faptelor educaționale actuale. Mai ales după ce lumea reală este invadată continuu și remodelată de către valorile lumii digitale. Presiunea industriilor recreative, utilizarea telefoanelor inteligente și a tabletelor în timpul destinat învățării, mobilizarea exclusivă a resursele digitale în rezolvarea temelor pentru acasă, prezența excesivă a elevilor pe rețelele de socializare, dezinteresul pentru lectură și meditație personală etc. sunt văzute, de regulă, ca factori cauzali ce au erodat lumea de valori, idei și concepte prin intermediul cărora, încă de la vechii greci, școala a dobândit prestigiu și autoritate.
                 De ceva vreme, în spațiul nostru public, există chiar voci ale profesorilor care susțin că deficitul de autoritate a școlii a fost și mai mult slăbit odată cu adoptarea în 2016 a „Statutului Elevului”, documentul care limitează, prin lege, atât autoritatea profesorilor, cât și puterea administrativă a școlii asupra elevilor. Astfel, elevii pot contesta orice notă pe o lucrare scrisa și, deopotrivă, dacă sunt în clasele a XI-a și a XII-a pot cere schimbarea unui profesor de la clasă. Deopotrivă, elevii sunt consultați asupra disciplinelor studiate, evaluează semestrial cadrele didactice, au dreptul de a contesta notele primite, nu au obligația de a veni îmbrăcați în uniformă etc. În schimb, profesorii nu mai pot face observații elevilor în fața clasei, nu au dreptul de a le confisca telefoanele mobile, chiar daca ele sunt folosite neautorizat în timpul orelor, iar sancțiunile pot fi aplicate, în circumstanțe explicit formulate de lege, doar de învățător, diriginte sau directorul școlii.
             Mai mult decât atât, de curând, pentru prima dată în România, am asistat cu toții la un fenomen de contestare vehementă a autorității școlii chiar în perioada examenelor de simulare. Cum se știe, un număr semnificativ de elevi au boicotat simulările care preced examenul de bacalaureat, preferând ca în loc de răspunsuri la întrebările testelor să-și exprime, atunci când nu au predat foile de examen goale, opiniile personale asupra școlii și a întregului sistem de învățământ.
             Se poate face școală fără recunoașterea autorității profesorului, a disciplinei și regulamentelor școlare? Ce valoare mai are tradiția educațională europeană în contextul tehnicilor actuale de învățare digitală? Marile opere filosofice și pedagogice care au reflectat asupra naturii umane și au propus idealuri formative înalte mai sunt încă viabile? În fond, poate exista educație fără autoritate?
             Acestea sunt principalele întrebări la care vom încerca să răspundem în dezbaterea din această săptămână a întâlnirii noastre pe calea undelor, plecând de la conținutul unei cărți de excepție în cultura noastră reflexivă, Autoritate și educație, semnată de Emil Stan și apărută de curând la Editura Polirom din Iași.
             Invitat în studio este autorul acestei cărți, cunoscutul eseist și filosof, prof. univ. dr. Emil Stan, unul dintre cei mai buni profesionişti ai domeniului filosofiei educaţiei, autor de lucrări de specialitate cu largă audienţă în străinătate și, deopotrivă, în spațiul nostru intelectual și educațional.
Va aștept pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 10 mai 2019, între orele 21.10-22.00.

Realizator: Constantin Aslam

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu