În ciuda faptului că nu se bucură de celebritatea
unor filosofi și scriitori precum Cioran, Eliade ori Eugen Ionescu, afirmați
inițial în spațiul culturii franceze, românul trăitor în Franța, plecat din
țară cu familia la vârsta de 16 ani, Ștefan Lupașcu (1900-1988) nu trebuie
perceput ca un gânditor de a doua mărime. Scrierile sale științifice, logice și
filosofice, publicate în limba franceză, comentate și asimilate de marii săi
contemporani, dar și de o serie de actuali cercetători, specializați în
cunoașterea meandrelor gândirii lui Lupașcu, argumentează încă o dată că
valoarea unor opere creative nu trebuie confundată cu celebritatea
conjuncturală și lauda publică de moment.
Datele de personalitatea creatoare, trebuie
afirmat cu toată tăria, îl propulsează pe Ștefan Lupașcu în rândurile acelor
români care s-au afirmat în străinătate, în domenii variate de cercetare, prin
contribuțiile lor remarcabile. Absolvent al Liceul Buffon din Paris, student și
absolvent de litere și științe la Sorbona, cercetător pentru o bună perioadă de
timp la „Centrul Național de Cercetare Științifică”, Ștefan Lupașcu a fost încă
de timpuriu preocupat de cercetările științifice de avangardă ale epocii în
care a trăit, în mod cu totul special de fizica cuantică, și a propus soluții
logico-filosofice incitante și constructive la celebrele paradoxuri legate de
binomul corpuscul-undă.
Mai mult decât atât, constatând că există un
divorț major între știință și filozofie care a urmat, pare-se, imperativul lui Newton, „fizica ferește-te de
metafizica”, Lupașcu a încercat să reunifice într-o perspectivă
necontradictorie ceea ce noi, în mod curent, gândim contradictoriu.
Cum evaluăm astăzi încercarea lui Ștefan Lupașcu
de a unifica într-un întreg necontradictoriu acele domenii ale cunoașterii pe
care noi le gândim în separație și excludere?
Aceasta este întrebarea emisiunii pe care v-o
propune Izvoarele de filozofie din
această vineri, într-o încercarea de recompunere a personalității filosofice și
științifice ale lui Ștefan Lupașcu. Pretextul acestei dezbateri îl constituie
comunicarea dnei Ramona Ardelean, dr. în filozofie, cu titlul: Cum putem gândi unitar (și moral)
complementaritatea contradictorie sau terțul inclus la Ștefan Lupașcu,
prezentată în cadrul lucrărilor celei de-a doua ediții a Conferinței Naționale,
„Gânditori români în cultura universală, 100 de ani de Marea Unire”, organizată
de Catedra de științe socio-umane a Universității Politehnica din București,
conferință ce-și desfășoară lucrările în ziua de vineri 2 nov. 2018.
Invitat în studio este, firește, dna Ramona
Ardelean, lector univ. asociat la Universitatea Tehnică de Construcții din
București. Cu o formație interdisciplinară, master în psihanaliză, preocupări
de fizică cuantică și etică, finalizate în teza de doctorat, lecturi în
metafizică, invitata noastră este, deopotrivă, și o prezență publică cunoscută
prin eseurile și articolele sale inspirate, publicate regulat în prestigioase
reviste de cultură și reflecție precum „Cultura”, „Contemporanul”, „Timpul”
„Dilema”.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile
de undă ale RRC, vineri, 2 nov. 2018, între orele 21.10 - 22.00.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici
Realizator: Constantin Aslam
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu