miercuri, 19 septembrie 2018

Ediția din 21 sept. 2018 De la ospitalitatea românească la neantul valah. Faptul de a fi român sub privirile filosofiei de ieri și de azi





Dezbaterea din această vineri o dedicăm împlinirii celor 100 de ani de la Marea Unire, prin (re)tematizarea  uneia dintre cele mai importante teme ale culturii noastre, care a dominat gândirea reflexivă de la Dimitrie Cantemir încoace. Este vorba despre tema identității și a conștiinței de sine românești în jurul căreia marile personalități ale culturii autohtone, profesioniști ai științelor umaniste, psihologi, filosofi, antropologi, sociologi, politologi și eticieni, și-au exprimat, de-a lungul timpului, convingerile lor intime privind profilul psihologic și caracterial al poporului român. 
Trăsăturile psihoetnice pozitive ale românilor, precum ospitalitatea și credința ferventă, inteligența și simțul umorului, capacitatea de adaptare și rezistența morală în fața marilor catastrofe istorice, mândria națională și patriotismul, puterea de sacrificiu în numele binelui colectiv, onestitatea, modestia și cumințenia etc. stau împreună, susțin multiple voci, într-o relație opozitivă cu o serie de determinații sufletești negative cum ar fi pasivitatea și lenea, invidia și orgoliul individualist, ipocrizia și capacitatea de minți fără remușcări, neîncrederea în lege și justiție, înclinația spre corupție și chiar hoție etc.
Cum privim noi astăzi acest bogat repertoriu caracterial al românilor pe care ni l-a pus în față tradiția noastră (auto)reflexivă?
Este legitim să vorbim despre calități și defecte ale românilor în condițiile în care, așa cum susținea recent cunoscutul sociolog și filosof al culturii Constantin Schifirneț „un  popor nu are calităţi şi defecte fiindcă el este alcătuit dintr-o diversitate de grupuri cu viziuni şi conduite proprii”? ( a se vedea, https://adevarul.ro/news/societate/despre-romani-calitatile-defectele-lor).
Ce valoare are în problema identitară tradiția filosofică speculativă, de la Cantemir la Noica, în condițiile în care astăzi avem cercetări experimentale asupra psihologiei poporului roman? Sub impactul proceselor integraționiste europene care au relaxat ideea de națiune, dar și a valorilor relativiste cultivate de mentalitatea postmodernă, mai putem vorbi despre un interes științific și filosofic major pentru cercetări și reflecții psihoetnice?  
Asupra acestor întrebări se va concentra dezbaterea pe care emisiunea Izvoare de filosofie a va pune în undă în această săptămână.
Ne bucurăm de prezența în studio a dlui lector univ. dr. Horia V. Pătrașcu, filosof și publicist, un cercetător pasionat al culturii reflexive românești, autor de cărți, eseuri și articole pe tematici legate de identitatea românească de ieri și de azi.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 21 sept. 2018, între orele 21.10 - 22.00. 
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!

                                                                                           Realizator: Constantin Aslam 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu