Ediția din 29 Martie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (partea a 4-a)

Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 29 Martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 22 martie: Etica drepturilor de autor în era inteligenței artificiale

             

                Ultimii ani au fost marcați de numeroase inovații în domeniul inteligenței artificiale, cu ajutorul cărora s-a înregistrat o evoluție considerabilă a științei, dar și o înlesnire a existenței noastre cotidiene. Noile tehnologii bazate pe algoritmi inteligenți ne ajută să conducem automobilele noastre mai ușor și mai sigur, să îndeplinim mult mai repede sarcini care, până nu demult, ne solicitau aproape toată atenția sau să găsim și sintetizăm mai rapid informația de care avem nevoie.

Cu toate acestea, aceeași algoritmii de inteligență artificială au adus cu sine și o sumă de provocări în ceea ce privește modul în care noi ne raportăm la proprietatea intelectuală și în care concepem noțiunea de drept de autor. De la diversele forme de plagiat asistate de inteligența artificială cu care se confruntă sistemul educațional, până la compunerea scenariilor de film și a altor lucrări cu caracter artistic doar prin intermediul inteligenței artificiale, există un spectru larg de dileme etice care au ca nucleu problematic modul în care putem gândi o folosire echitabilă și corectă din punct de vedere etic a acestor algoritmi.

Cum schimbă Inteligența artificială modul în care gândim și ne raportăm la drepturile de autor și la proprietatea intelectuală? Mai are sens discuția despre drepturile de autor în epoca schimbului liber de informație prin intermediul internetului? Care sunt coordonatele etice în care se poate discuta despre o etică a drepturilor de autor în epoca A.I.?

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Radu Uszkai, asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane al Academiei de Studii Economice din București, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), membru în echipa cercetare a proiectului avataResponsibility și autor al cărții Idei în proprietate. O introducere în etica drepturilor de autor, un titlu care urmează să apară lunile următoare la editura Universității din București.

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 15 martie: Filosofia medievală astăzi. Incursiune în psihologia aristotelică

 

Dintre epocile istoriei filosfiei, perioada medievale este una dintre perioadele care au trezit interesul și fascinația cercetătorilor din ultimele decenii. Pe de o parte, cu ajutorul metodelor de lucru și interpretare contemporane, Evul Mediu filosofic devine din ce în ce mai relevant pentru înțelegerea condiției omului și a unora dintre problemele contemporane privitoare mecanismele interne ale psihicului uman. Pe de altă parte, descoperirea de noi manuscrise medievale, precum și editarea unor manuscrise anterior inedite, au deschis un spectru larg de direcții de cercetare și au făcut din studiile medievale unul dintre cele mai dinamice domenii ale filosofiei.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție în această săptămână, vă propunem o incursiune fascinantă în teoria medievală a sufletului, cu pornire de la noul tratat anonim Despre suflet și despre facultățile sale, publicat de curând la editura Polirom, într-o ediție critică însoțită de traducere în limba română, făcută pe baza a opt manuscrise medievale, dintre care unul inedit, descoperit chiar în biblioteca Batthyaneum de la Alba-Iulia. Urmărind povestea insolită a acestei ediții, vom reflecta asupra semnificației noțiunii de suflet, precum și asupra modului în care structura internă a acestei realități imateriale, dar atât de importantă pentru istoria culturii europene, a fost gândită în timpul Evului Mediu pornind de la fundamente aristotelice.

Alături de mine în acest periplu prin istoria ideilor filosofice se vor afla editorii și traducătorii ediției tocmai menționate, anume Alexander Baumgarten, doctor în filosofie și profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca, și de Mihai Maga, doctor în filosofie al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca și conferențiar al aceleiași universități.

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 8 Martie: Identitatea virtuală și sensurile autenticității în era digitală

După cum arată studiile recente, rețelele de socializare au avut un impact radical asupra modului în care ne raportăm la lume, dar și la propria noastră identitate. Presiunea pe care o resimțim în fiecare vacanță de a ne etala experiențele pe social media, precum și timpul din ce în ce mai extins petrecut în socializarea online, ne arată că sinele nostru este, într-o măsură din ce în ce mai mare, un construct virtual, în care investim efort considerabil. 

Tocmai de aceea, merită să ne chestionăm asupra modurilor în care sinele nostru virtual se constituie, uneori într-o vădită tensiune cu sinele real, precum și asupra modului în care fenomenele lumii digitale ne modelează personalitatea. Ce este identitatea virtuală și care sunt raporturile ei cu cea reală? Ce sens mai are ideea de autenticitate în era informației? Care sunt modelele culturale formate în contextul rețelelor de socializare?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 1 martie: Metafora luminii în filosofie, teologie și arte

Dintre diversele fenomene cercetate de știință și filosofie, lumina a fost dintotdeauna una dintre cele mai subtile și dificil de prins în concept. Nici materială, nici complet imaterială, mediu care asigură vizibilitatea obiectelor și, în același timp, condiție necesară cunoașterii, lumina a fost încă de la Platon, asociată intelectului uman și contemplării ideilor.  

În cele 50 de minute ale emisiunii din această săptămână, vă propunem o incursiune în istoria unei idei fascinante, care a captivat de-a lungul timpului imaginația filosofilor, teologilor și artiștilor totodată. Încă din epoca clasică a filosofiei grecești, s-a remarcat accentul pus de filosofi pe văz, ca simț și organ al cunoașterii totodată. Începând cu Platon și Aristotel, cunoașterea autentică a început să fie exprimată în termenii unor metafore vizuale, printre care metafora luminii a ajuns, cu timpul, una dintre cele mai folosite. Totodată însă, lumina a jucat un rol importat și în artă, unde a fost reprezentată vizual și tratată ca mediu artistic. 

Care sunt semnificațiile estetice ale luminii? Cum a fost înțeleasă lumina în filosofia și teologia medievală? Care este relația dintre sensurile artistice ale luminii și cele estetice?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Oana Maria Nae, doctor în arte vizuale, lector al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași și autoarea cărții Lux magna. O istorie culturală a utilizării luminii în artele vizuale din Antichitatea târzie până în zorii modernității, apărută recent la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 Februarie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (partea a 3-a)

Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm sau rapsodie și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 23 februarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 februarie Pandemia de informație falsă. Gândirea critică și educația științifică în combaterea pseudoștiinței

 

Dintre invențiile secolului al XX-lea, probabil că cele care au avut cel mai mare impact asupra vieții omului contemporan au fost apariția internetului și a tehnologiilor de calcul. Ele au schimbat complet modul în care ne rezolvăm sarcinile zilnice și au devenit cu timpul adevărate medii în care ne desfășurăm existența. Acestea au venit însă la pachet și cu noi pericole și provocări pentru fiecare dintre noi.

Una dintre problemele care îngrijorează cel mai mult eticienii și oamenii de știință contemporane este răspândirea exponențială a fake news-urilor și a pseudoștiinței. În mod paradoxal, epoca în care avem cel mai facil acces la informație a devenit și epoca în care suntem cel mai susceptibili să ne formăm opinii false și să credem în teorii cu totul fantasmatice, îmbrăcate într-un limbaj care-l imită pe cel științific.

În cele 50 de minute pe care le avem astăzi la dispoziție, vom analiza care sunt motivele acestei „pandemii informaționale”, precum și care sunt modalitățile pe care le avem la îndemână ca, prin intermediul dezvoltării abilităților de gândire critică de la o vârstă cât mai fragedă, precum și prin alfabetizarea științifică a noilor generații, să combatem credințele științifice false, precum și informațiile eronate care circulă pe internet. Ce este pseudoștiința? De ce suntem înclinați să ne încredem în informații dovedite ca fiind false și care sunt mecanismele neurologice care ne predispun către astfel de credințe? Care sunt cele mai importante mituri răspândite la nivelul publicului larg despre creier și cum pot fi ele demascate?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să schițăm niște răspunsuri alături de invitata mea din această seară Adriana Vasile, cercetător în neuroștiințele educației și președinte al ONG-ului Re-Design, o organizație care-și propune promovarea schimbării paradigmei tradiționale a educației prin proiectul CEREHARD, prima instituție de educație diferită de standard din România.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 9 februarie 2024: Înapoi la originea filosofiei. Fenomenul mirării și semnificațiile sale

 

Filosofia greacă a stat sub semnul mirării. Atât Platon, cât și Aristotel, afirmă că mirarea este începutul și originea filosofiei și că ea însoțește demersul filosofic de la un capăt la celălalt. Cu toate acestea, sensul mirării a fost cel mai adesea subînțeles de filosofi și nu tematizat ca atare. Deși joacă un rol important în gândirea majorității marilor filosofi ai istoriei filosofiei, există puține locuri în care se dă o definiție a mirării și chiar mai puține tratate sistematice despre acest fenomen.

 Tocmai de aceea, pentru ediția din 9 februarie, vă propunem o discuție sistematică privitoare la multitudinea de înțelesuri pe care mirarea le poate lua în contexte filosofice și pre-filosofice. Încă de la Homer, cercetătorii au arătat că există o bogăție de semnificații ale mirării, de la mirarea ce deschide posibilitatea înțelegerii profunde a lucrurilor, până la mirarea care năucește și ascunde semnificația fenomenelor. Cum putem naviga prin această pluralitate de sensuri? Cum a evoluat ideea de mirare la trecerea de la gândirea prefilosofică la cea filosofică? Cum a fost mirarea tematizată în fenomenologia contemporană?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Ioan-Ciprian Bursuc, doctor în filosofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și autor al cărții „Fenomenologia mirării. Homer, Platon și Heidegger”, un studiu remarcabil despre fenomenul mirării în filosofia greacă și în contemporană, publicat de curând la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 2 februarie: Despre fericire de la Aristotel la lumea contemporană

 Fericirea ni se înfățișează sub o mulțime de chipuri și în felurite momente ale vieții noastre. Fie că este vorba despre simpla plăcere senzorială, despre micile bucurii de moment, despre liniștea sufletească sau despre starea de beatitudine, fiecare individ are propria reprezentare privitoare la fericire. Tocmai de aceea, căile pe care o căutăm și modul în care o concepem par chestiuni cu totul subiective, care țin de opiniile personale ale fiecăruia dintre noi.

Cu toate acestea, încă de la Aristotel, filosofii au încercat să argumenteze că există niște principii raționale pornind de la care fericirea trebuie gândită și că, dincolo de multitudinea de ipostaze cotidiene, ea se referă, de fapt, la un stare unitară spre care cu toții năzuim. Pentru unele curente filosofice, cum sunt stoicismul sau epicureismul, atingerea fericirii a constituit chiar scopul ultim al efortului filosofic, în timp ce altele, cum este deontologia kantiană, au privit-o cu suspiciune. 

În epoca contemporană, din ce în ce mai multe discipline – de la psihologie, la neuroștiințe – abordează această temă și discursul despre fericire păstrează prin planul mediului reflexiv actual, cu zeci de cărți publicate și sute de prelegeri, simpozioane sau ateliere organizate anual. 

Acesta este și motivul pentru care, în cele 50 de minute de emisie din această săptămână, ne-am propus să medităm asupra modului în care fericirea poate fi gândită filosofic în lumea de astăzi. Cum este posibilă fericirea în lumea contemporană? Cum o putem defini? Care este legătura dintre fericire, plăcere și liniște sufletească? 

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom începe discuția noastră din această seară, alături de Liviu Cocei, doctor în filosofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cadru didactic al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie din cadrul Universității „Dunărea de jos” din Galați și coordonator, alături de Ion Cordoneanu, al volumului colectiv „Despre Fericire”, publicat de curând la editura Universității de Vest din Timișoara, un volum care strânge laolaltă studii despre fericire scrise de filosofi și cadre didactice de prestigiu din mediul universitar românesc. 

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 26 ianuarie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera Sigma (partea a 2-a)

 

Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm sau rapsodie și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești.

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 26 ianuarie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru