Ediția din 21 oct. 2016, Filosofia ca procesualitate. România și Bulgaria în proiecte regionale de cercetare

Așa cum știm cu toții, gândirea românească modernă s-a raportat continuu, la filosofia Vest-Europeană pe care a luat-o drept model de inspirație și de evaluare a propriilor realizări în domeniul reflecției sistematice. Ne-am comparat de-a lungul istoriei, permanent, cu marile culturi filosofice europene, în mod special cu Franța și Germania și, mai de curând, ne raportăm la viața filosofică și la realizările exemplare ale gândirii universitare din Marea Britanie ori SUA.

Lucru ciudat, am putea spune, în acest permanent proces de raportare și comparație filosofice nu i-am luat în calcul și pe vecinii noștri, pe bulgari de pildă, cu toate că realizările acestora sunt comparabile, pare-se, sub aspect valoric, cu propriile  izbânzi filosofice.

Ei bine, de când suntem împreună sub cupola Europei Unite această indiferență istorică reciprocă, sub aspect filosofic, dintre cultura română și cultura reflexivă bulgară este treptat abandonată, prin inițierea unor proiecte regionale de cercetare filosofică, datorate institutelor de profil ale Academiei Române și Academiei Bulgare de Științe, într-o firească colaborare cu Facultatea de Filosofie a Universității din București ( se vedea, http://filosofie.unibuc.ro/2016/09/19/the-international-conference-identity-and-diversity-in-contemporary-culture-process-philosophy-approaches/).

Despre semnificația și importanța acestor proiecte regionale de cercetare filosofică vom vorbi, în această ediție a întâlnirii noastre pe calea undelor, cu cunoscutul filosof și eseist Viorel Cernica, profesor universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București și cercetător la Institutul de filozofie și psihologie C. Rădulescu Motru al Academiei Române.

Prof. univ. dr. Viorel Cernica 

Dezbaterea înregistrată este postata la adresa de mai jos: 

http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-filosofia-ca-procesualitate/

Ediția din 14 oct. 2016, Nicolae Iorga – filosof al valorilor etice românești. Comentarii la prima ediție critică integrală a capodoperei „Oameni cari au fost”

Apariția recentă, în trei volume impresionante de peste 1800 de pagini și într-o prima ediție critică a tuturor textelor pe care Nicolae Iorga le-a grupat în volumele  „Oameni cari au fost” – texte redactate cu scopul de a surprinde profilul moral al oamenilor ce s-au dăruit împlinirii binelui național - se pot constitui într-un bun prilej de reflecție asupra felului în care noi înșine optăm pentru valorile ce susțin viața comunitară și solidaritatea românească.  

Ei bine, plecând de la cele 900 de portrete de oameni ale căror fapte au transformat banalitatea unei vieți într-un destin memorabil, fapte surprinse de Nicolae Iorga într-o stilistică inconfundabilă, vă invit să medităm împreună asupra valorilor care constituie „osatura etică” a identității românești de ieri și de azi.

Faptele bune, bunătatea, blândețea, modestia, altruismul și spiritul de sacrificiu, omenia și ospitalitatea, cinstea și dragostea pentru „aproapele tău”, ajutorarea celor defavorizați și a semenilor aflați în suferință, munca necontenită pentru propășirea binelui public etc. valorile etice surprinse de Iorga în „Oameni cari au fost” sunt recognoscibile și astăzi, în lumea în care trăim?

În jurul acestei interogații vom organiza dezbaterea radiofonică din această săptămână. Invitat în studio va fi cunoscutul om de cultură, critic și istoric literar, eseist și editor, prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu care ne-a pus la dispoziție, alături de Sanda Râpeanu, prima ediție critică integrală a capodoperei lui Nicolae Iorga, „Oameni cari au fost”.

Va aștept pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 14 oct. 2016, între orele 21.15-22.00. 

Invitat: Valeriu Râpeanu 

Inregistrarea emisiunii este postata la adresa de mai jos: 

http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-izvoare-de-filozofie-nicolae-iorga-filosof-al-valorilor-etice-romanesti/

Ediția din 30 sept 2016, Un profil de cărturar. Valeriu Râpeanu la 85 de ani

Valeriu Râpeanu a împlinit pe 28 septembrie 85 de ani. O aniversare ce unifică, în același eveniment temporal, o viață de om și un destin cultural. Căci, Valeriu Râpeanu și-a transfigurat viața personală, printr-o muncă stăruitoare, fără rest, într-un destin cărturăresc exemplar, împlinit într-o operă de cultură și reflecție enciclopedică ce cuprinde volume de autor, studii savante, cercetări de istorie literară românească și străină, critică teatrală și muzicală, recenzii, articole de atitudine, și, desigur - cum orice intelectual al Românei știe  - un număr impresionant de volume editate critic și prefațate.

Prin grija și erudiția lui Valeriu Râpeanu avem astăzi la îndemână, repuse în circuit cultural, o serie de lucrări și opere fundamentale ale filosofiei, istoriografiei, sociologiei, artei teatrale și muzicale românești, ce aparțin numelor de referință în cultura noastră: Nicolae Iorga, Gh. I. Brătianu, C. Rădulescu-Motru, Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar, Mircea Eliade etc.

Care este mesajul principal al operei lui Valeriu Râpeanu? Îl dezvăluie chiar Domnia sa în cuvinte simple și memorabile. ”O cultură are anumite trăsături generale şi anumite particularităţi ale componentelor care o definesc. De aceea am vrut să pun în lumină tot ceea ce are particular cultura noastră. Personal, mă ridic împotriva celor care vorbesc de complexele culturii româneşti. Noi nu am avut complexe de superioritate, dar nici de inferioritate”.

Va aștept pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 30 sept. 2016, între orele 21.30-22.00, într-o dezbatere ce se interoghează asupra actualelor dominante culturale românești.

 Invitat în studio: prof. univ. dr. Valeriu Râpeanu 
Inregistrarea dezbaterii este postata la adresa de mai jos:
http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-idei-in-nocturna-izvoare-de-filosofie-un-profil-de-carturar-valeriu-rapeanu-la-85-de-ani/

Ediția din 16 sept. 2016. Matricea frumosului. Tematici ale Congresului Asociației Societăților de Filosofie de Limba Franceza, Ediția a XXXVI-a

Cel mai important eveniment filosofic care a marcat anul 2016,  prin amploare și impact internațional, l-a constituit, fără îndoială, întâlnirea de la Iași, din perioada  23-27 august, organizată de Asociația Română de Filosofie de Limbă Franceză în parteneriat cu Asociația Societăților de Filozofie de Limbă franceză, cu ocazia celui de-al XXXVI-lea Congres ( a se vedea, http://asplf.org/). La acesta au participat cei mai reprezentativi filosofi francofoni din întreaga lume, pasionați de istoria filosofiei și de filosofia culturii, de istoria și teoria artei ori de filosofia artei și estetică.

Acest dialog planetar, intercultural și interdisciplinar, mijlocit de filosoful Petru Bejan, prof. univ. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Directorul Departamentului de Filozofie, Președintele Congresului ASPLF 2016, la care au participat filosofi și cercetători de la mari universități situate pe toate continentele lumii, a adus în prim plan misterioasa prezență a „frumosului” care se ascunde tot mai mult pe măsură ce se arată, deopotrivă, în opere artistice, în cărți și în viață.

Tematicile de dezbatere, „Frumosul în istoria filosofiei”, „Frumusețea între diferitele culturi”„ Frumusețea gândiri și a limbajului”, „Ontologia și metafizica Frumosului”, „Frumosul - în natură și societate”, „Frumusețe, etică și politică” „Categoriile estetice”, „Estetica și viața de zi cu zi” etc. ( a se vedea http://asplf.org/congr-s-2016/index.html), cum se remarcă, ilustrează din plin ideea că, în ciuda relativismului valoric, clamat deseori în mod iresponsabil, „frumosul” și ”frumusețea” sunt de o stringentă actualitate.

Ce tipuri de învățăminte putem extrage din acest dialog filosofic planetar? În jurul acestei interogații va orbita dezbaterea din această săptămână pe care o realizăm cu dl prof. univ. Petru Bejan, între orele 21.10-22.00 pe lungimile de undă ale Postului Radio România Cultural.

Cum ați răspunde la întrebarea pe care și-a pus-o profesorul Gerhard Seel (Elveția) în comunicarea sa: „ Va salva frumusețea lumea”?

Invitat: prof. univ. dr. Petru Bejan

Înregistrarea dezbaterii o puteti accesa la adresa de mai jos:
http://radioromaniacultural.ro/azi-la-radio-romania-cultural-izvoare-de-filozofie-matricea-frumosului-tematici-ale-congresului-asociatiei-societatilor-de-filosofie-de-limba-franceza-editia-a-xxxvi-a/

Ediția din 9 sept. 2016 Tricentenar comemorativ. Gândirea lui Leibniz în evaluări interdisciplinare actuale

Unul dintre cele mai importante evenimente care au marcat anul filosofic 2016, atât în cultura reflexivă europeană, cât și în cea românească, îl constituie comemorarea celor 300 de ani de la moartea lui Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716), personalitate enciclopedică, filosof și logician, metafizician de primă mărime, inginer de mină, inginer mecanic, geolog, istoric, paleontolog şi arheolog etc. considerat astăzi unul dintre filosofii care au argumentat, coerent și decisiv, necesitatea unificării Europei urmând principiile universale ale rațiunii.

Opera sa uriașă, peste 80 de volume, scrieri si scrisori - există, de pilda, 15.000 de scrisori către şi de la 1.100 de corespondenţi, aflată încă în plin proces de editare este studiată nu numai de cercetătorii celor patru „Institute Leibniz” din  Germania - Hanovra, Berlin, Postdam, Muenster -, ci și de multiplele comunități științifice și societăți internaționale „Leibniz”,  inclusiv de către Societatea Leibniz din România (http://www.adriannita.ro/index.php/ro/blog/105-societatea-leibniz) coordonată de către cunoscutul eseist și filosof Adrian Niță, conf. univ. dr. la Universitatea din Craiova.

Fără îndoială că evenimentul care a sintetizat complexele cercetări ale operei acestui „erou al gândirii”, cum îl numea Hegel pe Leibniz,  a fost „Congresul Leibniz” de la Hanovra, organizat în această vară, între 18-23 iulie cu o participare impresionantă de cercetători din toate colțurile lumii, inclusiv din România ( http://www.gottfried-wilhelm-leibniz-gesellschaft.de/en/congress2016.html).

Tema centrală a dezbaterii: Pentru fericirea noastra și a celorlalți, a adus în prim plan, între altele, marea provocarea filosofică aflată și astăzi în agenda academică de dezbateri: cum este posibil ca rațiunea umană, unitară în esența ei, să funcționeze divizat și, de cele mai multe ori, contradictoriu? Cum putem (re)unifica rațiunea științiifică cu rațiunea morală și cu rațiunea practică? 

Plecând de la acest eveniment internațional și de la apariția recentă a două noi volume ale ediției Leibniz, Opere, de la Editura Univers Enciclopedic Gold: Limba universală, caracteristica universală, calculul logic (http://www.adriannita.ro/index.php/ro/blog/215-leibniz-limba-universala) și Corespondența cu Foucher, Nicaise, Bossuet, Sophie și Sophie Charlotte (http://www.adriannita.ro/index.php/ro/blog/216-leibniz-corespondenta-iv) ediția din această vineri, 9 sept., a Izvoarelor de filozofie vă propune o dezbatere despre felul în care gândirea lui Leibniz se dovedește a fi un bun instrument în înțelegerea marilor dileme ale lumii în care noi trăim.

 

Invitat: conf. univ. dr. Adrian Niță

Ediția din 1 iulie Filosofia: necesitate sau lux? O dezbatere academică despre valori și bunăstare

Parafranzându-l pe Cato cel Tânăr, filosofia seamănă, atât în percepția publică cât și în cea a lumii academice de pretutindeni, cu o văduvă bogată, iubită pentru moștenirea ei fabuloasă, dar pe care nimeni nu o dorește de nevastă. 
Venerabila tradiție filosofică produce pretutindeni sentimente de reală deferență - căci cine ar îndrăzni să spună că Platon, Aristotel ori Kant nu au adus contribuții majore la dezvoltarea cunoașterii? – în vreme ce atitudinea și comportamentele curente, individuale și instituționale, deopotrivă, sunt încadrabile condescendenței și, mai de curând, indiferenței.   

În ordine individuală, filosofia este privită, în mod paradoxal, dintr-o poziție sufletească ambivalentă: respect și îngăduință în același timp. Astfel, avem respect pentru filosofie și pentru tradiția ei impresionantă, dar suntem plini de ezitări în a-i îndruma pe cei apropiați nouă să urmeze o carieră în acest domeniu. Instituțional, în condițiile în care actualele universității sunt conduse după principii economice și financiare, filosofia este din ce în ce mai marginalizată pentru că în ierarhia cunoașterii sunt preferate acele discipline științifice care sunt legate de tehnologie, adică cele care aduc bani și, totodată, notorietate publică. Pe scurt, pretutindeni în lume, „filosofia” managementului universitar actual, fundată pe ideea că universitățile sunt și trebuie să rămână „o afacere de succes”, a marginalizat filosofia ca disciplină academică, pe motiv că în bugetul de venituri și cheltuieli ea nu este „profitabilă”. Or, ceea ce nu e profitabil economic, se știe, dispare în numele „concurenței loiale”.

Cum s-a ajuns aici? Oare pentru că filosofia este, cum spunea Walter Biemel, cunoscutul discipol al lui Heidegger, o „meserie fără pâine”? Oare reținerile vădite ale guvernelor de a nu cheltui bani pentru cei care vor să se ocupe cu „gânditul” - un „lux” inutil, pe care, nu-i așa? nu ni-l permitem - a produs această situare, individuală și instituțională, ambivalentă? Face parte filosofia din acele „inutile articole de lux ale tradiției” de care noi, oameni ai profitului material și succesului economic imediat, nu avem nevoie? Beneficiile pe care le aduce filosofia atât în viața sufletească individuală, cât și în spațiul public – spațiu intersubiectiv întreținut, cum știm prin dialog rațional generalizat și prin gândirea critică, ambele produse ale filosofiei  - au fost oare uitate? Sunt mai importante valorile prosperității materiale, decât bunăstarea și calitatea vieții interioare dobândite prin contemplare și reflecție critică? 

Firește că astfel de întrebări generate de marginalizarea vădită a filosofiei, stare instituțională reperabilă în multiple medii universitare și academice din întreaga lume, produc îngrijorare, frustrare și chiar teamă în rândurile acelei elite intelectuale atașate de principiile raționalității și ale valorilor, pe care democrația le-a adus în viața noastră individuală și colectivă.

Nu este de mirare, așadar, că o dezbatere cu tema Filosofia: o necesitate sau lux?, găzduită recent de Ateneul Român, a beneficiat de o audiență publică impresionantă pentru a asista la dialogul dintre două mari personalității „transfrontaliere” ale gândirii contemporane: românul Mircea Dumitru, profesor universitar, Rectorul Universității din București, membru corespondent al Academiei Române ( a se vedea, http://filosofie.unibuc.ro/~dumitru/) și americanul Kit Fine, o celebritate a culturii reflexive anglo-saxone, profesor de filosofie și matematici la Universitate din New York (a se vedea, http://philosophy.fas.nyu.edu/object/kitfine).

Vă invit să urmăriți aliniamentele argumentative ale acestei dezbateri în ediția din 1 iulie a Izvoarelor de filosofie, într-o sinteză prezentată de dl prof. Mircea Dumitru, care va fi prezent, în direct, pe lungimile de undă ale Postului Radio România Cultural.

Kit Fine și Mircea Dumitru pe scena Ateneului Român

Înregistrarea emisiunii este postată pe adresa de mai jos: 

http://www.radioromaniacultural.ro/1_iulie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filozofie_filosofia_necesitate_sau_lux_o_dezbatere_academica_despre_valori_si_bunastare-51674

Ediția din 24 iunie 2016. Între sacru și profan. Posteritatea științifică și filosofică a operei lui Mircea Eliade

Multiplele comunități de profesioniști ai științelor umane din întreaga lume și, în mod special, cercetătorii specializați în filosofia și istoria religiilor comemoreză în 2016 cei 30 de ani de la moartea lui Mircea Eliade, într-o manieră pe care o cunoaștem și o admirăm cu toții: organizarea de simpozione, de conferințe, sesiuni de comunicări și colocvii prin intermediul cărora cercetările individuale și solitare devin bunuri publice, care sunt puse cu generozitate la dispoziția celor interesați de cultură, de viața intelectuală și spirituală.

Ei bine, ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie vă propune să urmăriți o prezentare și, firește, o dezbatere de idei despre personalitatea filosofică și științifică a lui Mircea Eliade, plecând de la lucrările Colocviului internațional „Mircea Eliade” organizat, la inițiativa cunoscutului filosof și profesor universitar Ionel Bușe, de către Universitatea din Craiova.

Tema inspirată a colocviului „ Mircea Eliade și actualitatea sacrului” a atras o participare internațională impresionată de cercetători, profesori de filosofia și istoria religiilor din Franța, Italia, Mexic, Portugalia, Brazilia. Între aceste personalități trebuie remarcată și prezența celebrului filosof francez Jean-Jacques Wunenburger cunoscut și la noi prin intermediul mai multor traduceri din vasta sa operă.

Cum se explică audiența internațională crescândă a operei științifice a lui Mircea Eliade? În ce sens ideea camuflării sacrului în profan, idee promovată constant de Eliade în opera sa, mai are și astăzi relevanță? Mai putem vorbi despre „teroarea istoriei”, una dintre ideile obsesive ale lui Eliade, în condițiile proceselor actuale de globalizare a lumii? Acestea sunt întrebările fundamentale la care va încerca să răspundă invitatul emisiunii, filosoful, cercetătorul și profesorul universitar Ionel Bușe.

Inregistrarea emisiunii este postată la adresa de mai jos: 

http://www.radioromaniacultural.ro/24_iunie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filosofie_intre_sacru_si_profan_posteritatea_stiintifica_si_filosofica_a_operei_lui_mircea_eliade-51671

Ediția din 17 iunie 2016, O viață dedicată filosofiei. Convorbire cu profesorul și filosoful Mircea Flonta (V)

În această ediție difuzăm ultimul episod din convorbirea realizată cu filosoful și profesorul Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Române, unul dintre gânditorii reprezentativi ai vremurilor noastre.

Inspirat din conținutul recentului volum Drumul meu spre filozofie, apărut la Editura Humanitas, acest ultim episod va releva o altă contribuție pe care profesorul Mircea Flonta a adus-o culturii noastre filosofice. Este vorba despre activitatea de traducător căreia i-a dedicat mai bine de 40 de ani de viață, înscriindu-se astfel într-o impresionată tradiție cărturărească cu rol de prim ordin în modernizarea și europenizarea culturii noastre. 

Karl Popper și Thomas Kuhn, David Hume, Kant, Frege, B. Russell, Quine, Wittgenstein, iată doar câteva dintre marile nume ale filosofiei universale ce aparțin,  prin efortul de transpunere a unor texte fundamentale în limba română din opera acestor filosofi, și culturii noastre reflexive, fapt intelectual memorabil pe care-l datorăm profesorului Mircea Flonta și, deopotrivă, echipei de traducători profesioniști care s-au format în preajma domniei sale.

Înregistrarea emisiunii se află postata pe adresa de mai jos:

http://www.radioromaniacultural.ro/17_iunie_2016_planeta_radio_izvoare_de_filosofie_o_viata_dedicata_filosofiei_convorbire_cu_profesorul_si_filosoful_mircea_flonta_v-51669

Ediția din 10 iunie 2016, O viață dedicată filosofiei. Convorbire cu profesorul și filosoful Mircea Flonta (IV)

În această ediție difuzăm cel de-al patrulea episod din convorbirea realizată cu filosoful și profesorul Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Române, unul dintre gânditorii reprezentativi ai vremurilor noastre. Inspirat din conținutul recentului volum Drumul meu spre filozofie, apărut la Editura Humanitas - o lucrare document cu o valoare istorică  remarcabilă – cel de-al  patrulea episod al convorbirii se va concentra pe tematizarea contribuțiilor personale pe care profesorul Mircea Flonta le-a adus în cercetarea filosofică a limbajului și cunoașterii științifice.

Între altele, vom vorbi despre cercetarea supozițiilor în știință, despre filosofia cercetătorului, teme de investigații anunțate încă din  lucrarea Perspectivă filosofică și rațiune științifică. Presupoziții filosofice în știința exactă, Editura Științifică și Enciclopedică, 1985.

Ultimul segment al dezbaterii va fi consacrat interesului teoretic constant al profesorului Mircea Flonta pentru elucidarea naturii filosofiei și identificarea de genuri distincte în cuprinderea cărora au loc practicile filosofice actuale, cu trimiteri la lucrarea paradigmatică a domniei sale: Cum recunoaștem pasărea Minervei? Reflecții asupra percepției filosofiei în cultura românească, Editura Fundației Culturale Române, 1998.

Inregistrarea emisiuii se află la adresa de mai jos: 

http://www.radioromaniacultural.ro/10_iunie_2016_planeta_radioizvoare_de_filosofie_o_viata_dedicata_filosofiei_convorbire_cu_profesorul_si_filosoful_mircea_flonta_iv-50749

Ediția din 3 iunie 2016, O viață dedicată filosofiei. Convorbire cu profesorul și filosoful Mircea Flonta (III)

În această ediție difuzăm cel de-al treilea episod din convorbirea realizată cu filosoful și profesorul Mircea Flonta, membru corespondent al Academiei Române, unul dintre gânditorii reprezentativi ai vremurilor noastre. Inspirat din conținutul recentului volum Drumul meu spre filozofie, apărut la Editura Humanitas, cel de-al treilea episod al convorbirii se va concentra pe descrierea experințelor filosofice trăite de Mircea Flonta în Germania, în anii ’70, ca bursier Humboldt, experiențe generate de contactul cu  gândirea de avangardă a vremii, respectiv cu filosofia analitică a limbajului și, deopotrivă, cu investigațiile filosofice specializate asupra științei.   

Mircea Flonta în studioul de înregistrari al RRC
Inregistrarea dezbaterii este postata la adresa de mai jos:
http://www.radioromaniacultural.ro/27_mai_2016_planeta_radio_izvoare_de_filosofie_o_viata_dedicata_filosofiei_convorbire_cu_profesorul_si_filosoful_mircea_flonta_ii-50317