miercuri, 1 august 2018

Ediția din 3 august 2018: De la conștiința de sine românească la năzuința spre universalitate. Dimitrie Cantemir în spațiul cultural contemporan



            Figura lui  Dimitrie Cantemir devine tot mai enigmatică pe măsură ce exegeții și cercetătorii specializați în analize ale culturii vechi românești, încearcă să amplaseze opera și personalitatea sa într-un spațiu cultural și valoric bine definit. Cărei culturi aparține Cantemir?   
Putem vorbi de un Cantemir aparţinând spaţiului oriental de cultură? Dacă avem în vedere preocupările sale de turcologie şi orientalistică, atunci ar trebui să răspundem afirmativ. Cantemir vorbea fluent în turcă, arabă, persană, tătară, a fixat într-un tratat de sine-stătător notaţia muzicii turceşti, a compus chiar muzică turcească, a scris despre religia mahomedană, despre mormintele musulmanilor din Caucaz şi despre instituţiile turceşti, iar opera sa de colecţionar indică o puternică atracție către cultura islamică. Principele român a adunat manuscrise arabe, persane ori otomane, colecţii de scrieri, copii după portretele sultanilor ce au constituit, pentru lumea cultă a vremii, o importantă sursă de informare asupra lumii orientale. Ce să mai vorbim despre Istoria creşterii şi descreşterii Porţii otomane, lucrare de referinţă pentru toţi cei interesaţi de analiza fenomenului dominaţiei turceşti.
Poate fi amplasat Cantemir în spaţiul occidental de cultură? Indubitabil, trebuie să răspundem tot afirmativ. Corespondenţa cu Leibniz şi, la rugămintea acestuia, redactarea  în latină a lucrării Descrierea Moldovei, alegerea ca membru al Academiei din Berlin, apropierea de gândirea mistică occidentală – Cantemir a adunat într-un masiv volum 40 de lucrări ale filosofului mistic flamand Van Helmont – elementele renascentiste, iluministe şi chiar baroce prezente în operă, întemeiază un astfel de punct de vedere.
Aparţine Cantemir spaţiului bizantin de cultură, dominat de grecitate şi ortodoxie? Răspunsul, de asemenea, este afirmativ. Principele moldovean s-a format, cu cei mai vestiţi cărturari şi teologici greci şi a trăit toată viaţa, intelectualiceşte vorbind, în compania acestora, iar o parte a scrierilor sale sunt redactate în limba greacă. Apoi, orientarea creştin – ortodoxă a gândirii sale este expres afirmată în operă, fiind detectabilă chiar şi pentru un cititor neexperimentat în subtilităţi teologice.  Dumnezeul creştin este punct de referinţă şi permanent temei în toată opera ştiinţifică şi filosofică a lui Cantemir.
            Putem vorbi despre un Cantemir aparţinând culturii române în condiţiile în care şi-a redactat o serie de lucrările în limbi clasice şi a trăit cea mai mare parte din viaţă în Istambul şi în Rusia?
Întrebarea este, în mod evident, retorică. Tradiţia culturii savante româneşti, pentru a spune ceea ce este unanim acceptat astăzi, îşi are un început sistematic în opera lui Dimitrie Cantemir. Literatura, istoria, geografia, etnografia, etica, filosofia şi logica, au fost domenii de reflecţie în care Cantemir se simţea ca la el acasă. Lucrările exegetice din ultima sută de ani, ilustrează din plin acest fapt întemeietor de tradiţie culturală autohtonă.
            Cantemir aparţine, aşadar, prin deschiderea enciclopedică a operei şi minţii sale, deopotrivă culturii româneşti şi universale. Fiecare cercetător specializat în anumite domenii ale culturii umaniste va găsi în opera lui Cantemir nu  numai o bună sursă de documentare în domeniul în care s-a profesionalizat, ci chiar sugestii la întrebările pe care conştiinţa actuală le pune în faţa cunoaşterii. Aşa se explică de ce până astăzi opera lui Cantemir este vie şi, totodată, de ce ea trezeşte pentru fiecare generaţie de cărturari o serie întreagă de interogaţii şi nedumeriri. Între acestea, nedumeririle formulate de logicieni şi filosofi sunt de primă mărime.
Puteam vorbi de originalitate în creaţia filosofică şi logică a lui Dimitrie Cantemir sau este doar un comentator al textelor clasice? În ce măsură gândirea lui Cantemir satisface exigenţele actuale ale gândirii filosofice? Simplu spus: De ce are astăzi nevoie gândirea filosofică de Cantemir? Şi, mai ales, care sunt beneficiile intelectuale pe care publicul cultivat le-ar putea dobândi din lectura lucrărilor filosofice cantemiriene?

Sunt întrebări la care va încerca să răspunsă dl Dragoș Popescu, cercetător șt. dr. la Institutul de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române, unul dintre cei mai buni cunoscători ai culturii filosofice românești vechi.
Vom dedica, firește, și această emisiunii împlinirii  celor 100 de ani de la înfăptuirea României Mari.
Urmăriţi, prin urmare, emisiunea Izvoare de filosofie, vineri 3 august 2018,  între orele 21.10-22.00, pe lungimile de undă ale Radio România Cultural.

Realizator: Constantin Aslam
Conexiuni:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu