Ediția din 18 dec. 2015 Fațete ale unei gândiri protestatare. Filosofia cinică de ieri și de azi

 Practicarea filosofiei într-un mod sistematic scoate la lumină o serie de paradoxuri semnalate, în cuvinte memorabile, încă de Aristotel: „ a filosofa înseamnă atât a căuta să afli dacă trebuie sau nu să filosofezi, cât și a te dedica contemplației filosofice”. Prin urmare, chiar și cei care susțin că nu există nici un motiv serios de a filosofa și resping această îndeletnicire prin atitudine sau argumente, paradoxal, filosofează.

Ei bine, despre acest mod de a filosofa cu intenția suprimării filosofiei însăși, venit din partea „marginalilor” și contestatarilor gândirii „serioase”, a „impertinenților” filosofiei, de la Diogene din Sinope la Nietzsche și Peter Sloterdijk, vom vorbi în ediția din această săptămână a Izvoarelor de filozofie, ediție ce-și propune să traseze conceptual profilul de personalitate al filosofului cinic de ieri de azi.

Pretextul dezbaterii ne-a fost sugerat de lucrările Conferinței Naționale, Critică, Marginalitate, Cinism, organizată de Centrul de Cercetare în Istoria și Circulația Ideilor Filosofice a Universității din București (a se vedea programul conferinței la adresa, http://filosofie.unibuc.ro/2015/07/27/4465211)

  Invitat: lector univ. dr. Cristian Iftode  
Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa: 
http://www.radioromaniacultural.ro/18_decembrie_2015_fatete_ale_unei_gandiri_protestatare_filosofia_cinica_de_ieri_si_de_azi-42375

Ediția din 11 dec. 2015 Restituiri filosofice. Zevedei Barbu și dimensiunile culturale ale filosofiei în texte publicistice

Emisiunea își propune să surprindă datele fundamentale ale personalității lui Zevedei Barbu (1904-1993), un filosof enciclopedist, cunoscut doar în cercurile restrânse ale profesioniștilor filosofiei, care s-a afirmat, pe rând, printr-o impresionantă operă de gândire sistematică, dar și de reflecție umanistă, în trei culturi, română, engleză și braziliană.

Cu o formație interdisciplinară, filosofie, sociologie, psihologie, și pedagogie, fostul asistent la catedra de filozofie a culturii a lui Lucian Blaga, romanul Zevedei Barbu, se afirmă în străinătate printr-o prodigioasă carieră universitară și o remarcabilă operă de reflecție umanistă apărută în spațiul public internațional, în cele mai importate limbile de circulație. A predat filosofia culturii și științe sociale, sociologie, psihologie socială, pedagogie, la Universitatea din Glasgow (1950-1963),  Universitatea din Sussex (1964-1977), Universitatea din Brasilia (1977-1993) și a contribuit cu o serie de incitante idei la marile dezbateri ale lumii contemporane.

Care sunt dominantele gândirii acestei mari personalități românești afirmate în cultura universală?

În jurul acestei întrebări se concentrează dezbaterea din această săptămână ce-i are ca invitați pe profesorii universitari Marin Diaconu și Ion Dur. 

 prof. univ. dr. Ion Dur 

Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/11_decembrie_2015_restituiri_filosofice_zevedei_barbu_si_dimensiunile_culturale_ale_filosofiei_in_texte_publicistice-42356

Ediția din 4 dec. 2015 Sistem și fragment. O dezbatere despre originalitate și comentariu în filozofia românească

În jurul filosofiei gravitează o serie de credințe și prejudecăți istorice privind scopul pe care trebuie să-l vizeze și, firește, să-l atingă cunoașterea filosofică.  

Pe de o parte, de la Thales și până la Hegel, a filosofa înseamnă a surprinde conceptual totalitatea lumii într-o viziune organică și animată, după imperativul formulat de Heraclit: „înțepciunea este un singur lucru: să ai capacitatea de a cunoaște ceea ce cârmuiește toate lucrurile prin mijlocirea tuturor lucrurilor”. În acest caz, filozofia este metafizică, pentru că ea se ocupă cu „realitatea de dincolo de lucrurile perisabile”, fiind interesată de felul în care „Unul” de dincolo de lucruri se află printre lucruri și, deopotrivă, ontologie, adică cercetează felul de a fi al lucrurilor în esența și perenitatea lor. Pe scurt, filosofia produce un sistem de gândire despre întregul lumii, definit de filosoful german Christian Wolff „ ca un ansamblu de adevăruri legate între ele, împreună cu principiile lor”.

Acest fel de a gândi filosofia este amplu contestat de gânditorii moderni, în frunte cu Kierkegaard și Nietzsche, care trasează pentru filozofie scopuri mai modeste și în acord cu interesele profunde ale vieții noastre. Astfel, actul de filosofare trebuie să abandoneze pretențiile nejustificate ale filosofiei de sistem și să producă mai degrabă o înțelegere de sine și de ceilalți și, între atâtea altele, legate de visele și suferințele noastre, să ne explice pentru ce trăim și de ce murim.

Cum se poziționează filosofia românească între aceste două moduri atât de diferite de a concepte actul gândirii reflexive, filosofarea?

Această e întrebarea principală a dezbaterii din această săptămână, pe care o realizăm în direct cu dl prof. univ. dr. Viorel Cernica. 

Pretextul dezbaterii mi-a fost sugerat de lucrările recentei Conferințe naționale: Metafizică și ontologie în filozofie românească, precum și de o serie de articole filosofice apărute în ultimul volum, publicat recent la Editura Academiei Române, din seria Studii de istorie a filosofiei românești.

Inregistrarea dezbaterii poate fi accesata la adresa: 

http://www.radioromaniacultural.ro/4_decembrie_2015_sistem_si_fragment_o_dezbatere_despre_originalitate_si_comentariu_in_filozofia_romaneasca-41664