marți, 29 octombrie 2013

Ediţia din 2 nov. 2013. Între viaţă şi operă. Către un Eminescu al zilelor noastre

Invitat: dr. Cătălin Cioaba 


„Un om complet, într-o vreme în care ceia ce este necesar pentru noi este această refacere a omului complet, pe care timpurile noastre l-au sfărâmat în fragmente, distrugând omenirea în însăşi esenţa ei iniţială şi definitivă.“ (Nicolae Iorga)

„Refacerea omului complet“, datoria culturală pe care o avem faţă de Eminescu, hotărnicită ferm de Nicolae Iorga, începe să prindă viaţă, chiar sub ochii noştri, într-un mod de-a dreptul miraculos. Astfel,  corespondenţa inedită a lui Mihai Eminescu cu Veronica Micle, această incredibilă restituire documentară, precum şi împlinirea recentă a visului lui Noica de restitutio in integrum a manuscriselor „omului deplin al culturii noastre” sunt fapte culturale ce nu pot fi explicate prin cauzalităţi sociologice ori statistici culturale.
Din această perspectivă a miraculosului trebuie să vedem şi recentul volum de texte antologate, de aproape şase sute de pagini, apărut săptămâna trecută la Editura Humanitas, Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieţii spusă de contemporani – selecţie, note, cronologie şi prefaţă de Cătălin Cioabă – volum ce pune în faţa noastră, în multiple oglinzi reflexive, un Eminescu despre care nu ne-a vorbit nimeni în şcoală.
Spectaculosul reorganizării într-un ansamblu coerent şi într-un singur volum a tuturor textelor de amintiri ale contemporanilor lui Eminescu, risipite de-a lungul anilor în fel de fel de publicaţii, ne va constrânge, în multe privinţe, să ne revizuirea opiniile şi credinţele noastre despre puterea unui om care a trăit ca şi noi, cu bucurii şi suferinţe, dar al cărui nume a devenit eponimul unei culturi.
Care sunt dominantele pe care le putem extrage din mărturiile celor care l-au cunoscut pe Eminescu? Ce raport putem stabili acum, după apariţia acestui volum, între viaţă şi operă? Cum era perceput Eminescu de contemporanii săi: doar ca poet şi ca ziarist? Preocupările de filozofie ale lui Eminescu erau cunoscute contemporanilor săi? Nu cumva imaginea de filosof a lui Eminescu a fost adăugată, după studiul manuscriselor şi apariţiei seriei de opere, de către posteritate? 

Cu aceste întrebări îl vom „iscodi“ (un cuvânt preferat de Eminescu) pe invitatul emisiunii d-l Cătălin Cioabă. 


Un comentariu:

  1. Buna ziua !
    As avea o intrebare pentru domnul Catalin Cioaba si imi cer scuze ca intrebarea nu are legatura cu subiectul emisiunii: mi-ati putea spune, va rog, daca se mai lucreaza, in cadrul editurii Humanitas, la traduceri din Heidegger ? Am citit adineauri, pe pagina de "comentarii" a emisiunii ca ar fi in lucru "Conferinte si studii" si "Interpretare fenomenologica la Critica ratiunii pure". Multumesc, toate cele bune !

    RăspundețiȘtergere