duminică, 20 februarie 2011

Ediţia din 26 febr. Sacru şi profan în experienţa cotidiană. Perspective filosofice şi ştiinţifice actuale

Invitat: dr. Mihaela Gligor
Afirmarea internaţională a tinerei generaţii de filosofi români este un fapt de evidenţă. În multe privinţe, mai ales la nivelul performanţelor intelectuale ori a deschiderii către dialogul cu alte culturi, generaţia tânără de astăzi poate fi comparată cu „tânăra generaţie” interbelică, cea care a intensificat atât fenomenul de occidentalizare a culturii savante româneşti cât şi pe cel al asumării critice a tradiţiei interne dominată „fatal” parcă de fractura începutului perpetuu. Am putea spune că unele experimente intelectuale ale „generaţiei de aur”, frânte de instaurarea comunismului, sunt continuate astăzi, fireşte într-un nou context conceptual şi metodologic, de tânără generaţie de filosofi români ce risipeşte aceeaşi energie creativă în gratuitatea actelor culturii neaducătoare de beneficii financiare şi confort material.
Despre această vocaţie de continuitate intelectuală va invit să vorbim în ediţia din 26 februarie a Izvoarelor de filozofie, plecând de la un eveniment ce posedă toate caracteristicile unei mari izbânzi intelectuale. Este vorba despre lansarea, în urmă cu trei săptămâni, în India la Delhi, ca parte a unei conferinţe internaţionale dedicate publicării şi editării lucrării Patterns in Philosophy and Sociology of Religions coordonată şi editată de Mihaela Gligor şi Sherry Sabbarwal. Lucrarea aduce în conştiinţa publică internaţională o serie de investigaţii teoretice unificate în jurul conceptul de sacru – impus, se ştie, de Mircea Eliade în cercetarea ştiinţifică şi filosofică a fenomenului religios planetar - semnate de personalităţi de prim rang cum ar fi T. N. Madan, este unul dintre cei mai importanţi sociologi ai Indiei, Douglas Allen, fost student şi discipol al lui Mircea Eliade, cunoscut în lume pentru studiile sale de religie comparată, Carl Olson, autor consacrat în lumea cercetărilor interdisciplinare a fenomenului religios, între altele şi profesor la Cambridge...vezi: http://www.rawatbooks.com/book_more_detail.aspx?id=504
În orizontul acestei lucrări, ce coagulează în jurul ideii de sacru tradiţii diferite, abordări diferite, culturi diferite, se va concentra şi dezbaterea noastră privitoare la cunoscuta idee a lui Mircea Eliade: camuflarea sacrului în locurile banale ale vieţii cotidiene. Oare activitatea noastră diurnă este, fără să ştim, invadată de sacru? Vă aştept ca de obicei să interveniţi în dezbatere cu opinii, comentarii şi întrebări.
Invitata emisiunii d-na Mihaela Gligor este absolventă a Facultăţii de Filosofie (2001) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, unde a urmat şi un program de Studii Aprofundate de Filosofia Umanului (2002). Doctor în Filosofie al aceleiaşi Universităţi cu o teză despre Mircea Eliade şi extrema dreaptă românească (2006).
Autoare a volumelor Mircea Eliade. Anii tulburi. 1932-1938, cu o Prefaţă de Liviu Antonesei (Bucureşti, Ideea Europeană & EuroPress Group, 2007), nominalizat la Premiile Naţionale ale Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2007, la Categoria Debut şi India. Însemnări, eseuri, jurnal (Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009, ed. a II-a 2010), distins în 2009 cu Premiul RICA (Asociaţia Culturală Româno-Indiană).
Coordonatoare, alături de Mac Linscott Ricketts, a volumelor Întâlniri cu/Encounters with Mircea Eliade (Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2005); Întâlniri cu Mircea Eliade (Bucureşti, Humanitas, 2007); Professor Mircea Eliade. Reminiscences (Calcutta, Codex, 2008). Co-editor, alături de Sherry Sabbarwal, al volumului Patterns in Philosophy and Sociology of Religion (Rawat Publications, Jaipur, India, 2011).
Co-traducătoare a lucrării lui Mac Linscott Ricketts, Mircea Eliade, The Romanian Roots. 1907-1945 (Rădăcinile româneşti ale lui Mircea Eliade, Bucureşti, Criterion Publishing, 2004). Traducătoare a volumului The Argumentative Indian, semnat de laureatul Nobel Amartya Sen (India. Scrieri despre cultura, istoria şi identitatea indiană, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2010).
Coordonatoare a Colecţiei Biblioteca Indiană la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
Redactor şef al International Journal on Humanistic Ideology, Cluj University Press.
Cercetător ştiinţific III în cadrul Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Departamentul de Cercetări Socio-Umane, Colectivul de Filosofie.

6 comentarii:

  1. am reusit sa pun intrebari doamnei Mihaela Gligor, pe care ati avut-o ca invitata la Izvoare de Filozofie, in urma cu 2 emisiuni. Pentru raspuns n-a mai fost timp.
    Eram dornic sa aflu ce interes i-a trezit domnisoarei dr.Gligor invatatura maestrului Ramana Maharshi; dupa cum spuneam eu am reusit sa vizitez ashramul sau din Tiruvanamalai, urmand relativ traseul scriitorului Paul Brunton.
    Poate o invitati intr-o emisiune viitoare, din nou.
    Virgil

    RăspundețiȘtergere
  2. Mihaela Gligor18 martie 2011, 19:29

    Domnule Virgil,

    Va multumesc pentru interesul dvs si pentru frumoasele cuvinte adresate mie, la prima mea emisiune in direct. Multumesc.
    Din pacate, interesul meu in India nu are nimic de-a face cu maestrul Ramana Maharshi. Eu am ajuns in India urmandu-l, oarecum, pe Mircea Eliade. Insa ajunsa acolo am descoperit o alta Indie, a mea, cum imi place sa spun mereu... si m-am adancit in studii ce nu au legatura cu partea esentialmente spirituala. Nu am vizitat niciodata un ashram... am citit, in schimb, multe despre modul in care oamenii Indiei percep divinitatea...
    Asa cum spunea dl. Constantin Aslam va urma, probabil curand, o noua emisiune, de data aceasta despre cartea mea despre India si despre Colectia de Biblioteca Indiana pe care o coordonez la Cluj... in care a aparut de curand o carte extraordinara, semnata de laureatul Nobel, prof. Amartya Sen: India. Scrieri despre cultura, istoria si identitatea indiana.
    Va asteptam, asadar, data viitoare si va multumesc tare mult pentru aprecieri.
    Numai bine va doresc.

    Mihaela Gligor

    RăspundețiȘtergere
  3. Frumoasa privelistea din imagine. Multumesc pentru raspunsul prompt. Si eu as fi vrut sa urc din Delhi, apoi Varanasi (mai fermecator Benares), spre Rishikesh, dar cred ca m-a speriat frigul periadei (prob.octombrie).
    A fost ca urmare o renuntare la Eliade, in favoarea unor mistici indieni. Si iata ceva similar – mergi mai sper inima Indiei si dai de cald (Ce-ati zice, oare nu este si creerul mai rece decat inima?). In fine, a fost dificil si cu caldura, dar pana la urma suportabil.
    Ati spus frumos, “Indie a mea”. Cand o tratezi cu veneratie devine magica, iti face favoarea sa te fascineze si-ti bantuie clipele de reverie. Acasa fiind – daca mai suna bine “acasa” dupa ce ai cunoscut India – m-am surprins de multe ori strabatandu-i din nou drumurile.
    Dv.se vede ati descoperit – daca spun bine – India culturala, prin reprezentanti de seama.
    Imi dau seama ca a fost o “masa” copioasa.
    Apropo de masa, le tot spuneam – ici colo – no spicy ! Ok, no spicy, dar tot “iute” imi dadeau. Acelasi rezultat era si cu uilizarea lui no(~)“masala”,..tot la iute ajungeai.
    Si totusi cat de dulce este Tagore, cu ale sale: “Dormeam si visam ca viata era bucurie; m-am trezit si am vazut, ca viata era slujire; am vrut sa slujesc si am vazut, ca a sluji era bucurie”
    Domnita Mihaela, ma intreb daca nu cumva va dat Krisha aripi, sa urcati pana la El, nu neaparat pe tiparul Eliade, ci prin fibrele unei Indii, aparent intelectuale…..

    RăspundețiȘtergere
  4. Mihaela Gligor19 martie 2011, 17:22

    Draga domnule Virgil,

    Mai intai, multumesc pentru comentariu... cred ca suntem pe aceeasi lungime de unda... nu?

    Nu mi-am propus sa ajung in India.. de fapt, nici nu visam sa ajung in India... s-a "intamplat"... si adevarul e ca mi-a marcat existenta... mi-a dat "aripi"... dupa ce am "cunoscut" India, dupa ce am facut-o "a mea", mi-am dat seama ca pot face orice imi doresc... prietenii mei indieni mi-au spus ca sunt nascuta sub semnul lui Shiva... era deci imposibil ca India sa nu ma "cheme" la un moment dat...

    Cum e India mea? Reala, in primul rand... apoi minunata si incredibila, din toate punctele de vedere...

    "India îţi dă un sentiment ciudat. Te face să te simţi ca şi cum te-ai avânta în liniştea de dinaintea furtunii. Mai întâi te caută şi te ademeneşte, apoi te înfăşoară, îţi cuprinde şi cel mai îndepărtat punct al sufletului, după care te lasă în voia sorţii, te face să îi simţi fiecare puls, să îi guşti fiecare aromă, să îi cunoşti fiecare secret... şi, când credeai că toate aşteptările îţi sunt împlinite, te surprinde din nou şi te aruncă din braţe, te face să cerşeşti şi să implori, te învaţă că viaţa e mai mult decât credeai tu că e şi că fiecare clipă trăită acolo, lângă sufletul ei, valorează cât altele zeci trăite departe... India îţi stoarce ultima picătură de energie, însă are grijă să îţi dea înapoi mai mult decât poţi gândi şi visa; şi chiar dacă crezi că începi să o urăşti, privind-o cu sufletul îţi dai seama că nu poţi să faci asta, indiferent câte lacrimi te-a făcut să verşi... Odată ce iubeşti India, nu mai ai cale de întoarcere: orice ţi-ar face, oricât ai suferi din cauza ei, orice s-ar întâmpla, India e parte a destinului tău. Aşa a fost scris..." ... un scurt fragment din cartea mea despre India...

    Si cum azi intreaga Indie sarbatoreste venirea primaverii, Holi, inchei cu un alt scurt fragment si cu cele mai bune ganduri...

    "...vei simţi tot sufletul Calcuttei odată cu sărbătoarea Holi, când uriaşa metropolă e luată cu asalt de mii de culori..., de cântece şi dansuri... Holi, sărbătoarea primăverii şi a culorilor este în Bengal mai plină de viaţă ca oriunde în India. Prafuri colorate inundă oraşul şi nu e cale de scăpare... Că vrei sau nu, locul îţi cere să i te supui, să fii al lui... e atât de simplu."

    Mihaela

    RăspundețiȘtergere
  5. Raportandu-ne la India, asa cred si eu, “pe aceeasi lungime de unda”.
    Obiectia mea, ar fi privitoare la afirmatia…ca“te lasa…..să îi cunoşti fiecare secret”. Poate insa, “urmarindu-va”destinul, ati capatat mai mult decat mine, dar eu nu am ajuns asa departe; sau poate pretentiile mele - sub spectrul “India secreta”(PB) - au fost prea mari.In ce va priveste, felicitari !
    Ati citit cartea lui Brunton? Eu cred ca am revenit la ea de peste 15 ori.
    * * * (scuze pentru o greseala ortografica anterioara: <..era si cu utilizarea lui no...>) * * *


    Voi cauta sa citesc si eu cartea dv, neaparat* * *
    De obicei, nu intru pe internet sambata si duminica, iar acum este doar schitarea unui raspuns, incat va raman dator cu un mesaj, cat de curand.
    Mai remarc doar, dupa o sursa, demna de incredere, cred eu,ca Brahma, Vishnu si Shiva reprezinta cele trei aspecte ale lui Aum, adica ale Duhului Sfant, corespunzatoare crestinismului. Trinitatea crestina este insa similara – spune – lui Aum, Tat, Sat.
    Multumesc pentru citate. Cu simpatie, Virgil

    RăspundețiȘtergere
  6. O intrebare catre specialist, poate stiti, unde apare in Hegel, (ceva de genul:) "Spiritul absolut parcurge trei stadii...","In stadiul al treilea revine la Sine, imbogatit de pe urma alteritatii sale" (n-am putut scrie aceste cuvinte, fara un suspin interior)?
    Sper ca intuiti o sincera cautare, de-a mea.......totusi nu m-am descurcat, n-am gasit.
    * * *
    Am citit mai cu atentie fragmentele selectate din cartea dv, ca sa iau un instantaneu (un artist fotografic spunea, frumos, cand cineva isi deschide sufletul, atunci sa-i faci o poza)

    Revin sa cer din nou scuze - daca eram mai exigent - mai gaseam doua greseli ortografice, comise de mine anterior. Dar ce ma mai lamentez(?!), de-acum nici nu mai imi cer scuze :-))

    Ati scris si despre Calcutta...imi pare rau ca nu am ajuns in acest oras. Eu am stat putin in Chennai si le-am luat pulsul si de acolo. De fapt multe as fi vrut sa vizitez. Am implinit insa si eu, mai mult din inertie imprumutata - dar nu numai - ritualul imbaierii in "Ganga", la Varanasi.

    Draga domnita Mihaela, daca nu am abuzat de cale, v-am prezentat si un pps care invita la meditatie.
    Sa aveti o saptamana insorita, la propriu si la figurat !

    RăspundețiȘtergere