Ediția din 25 octombrie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera tau

Săptămâna aceasta redeschidem din nou Abecedarului gândirii grecești pentru a trece la o nouă literă a alfabetului grecesc, anume la litera tau. Cu această ocazie, vom continua periplul nostru prin istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite noțiuni din istoria culturii europene și pentru a urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului. 

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de             25 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 18 octombrie: Limbajul cotidian și falsele probleme ale filosofiei

Limbajul pe care îl folosim este unul dintre puținele instrumente pe care le avem la îndemână pentru a ne descrie și explica lumea înconjurătoare, dar și pentru a comunica gândurile, intențiile și dorințele noastre semenilor. Cu toate acestea, cel mai adesea folosim un astfel instrument fără a reflecta asupra lui și fără a încerca să  înțelegem modul său de funcționare, profunzimile sau echivocurile sale. 

Filosofii contemporani au atras însă atenția în multiple rânduri asupra faptului limbajul ne predispune la confuzii și neînțelegeri. Astfel, s-a născut visul unui limbaj neechivoc, prin care să ne putem comunica gândurile într-o manieră cât mai exactă și care să ne permită eliminarea falselor probleme ridicate tocmai de echivocitatea termenilor pe care îi folosim de obicei. 

Printre filosofii care s-au dedicat împlinirii acestui vis, unul dintre cei mai de seamă este, fără îndoială, filosoful austriac Ludwig Wittgenstein, care se numără printre fondatorii filosofiei analitice și ale cărui scrieri produc și astăzi o sumedenie de dezbateri intelectuale. 

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie vă propunem să ne alăturăm acestor dezbateri și să pătrundem pentru 50 de minute în intimitatea gândirii wittgensteiniene prin explorarea Însemnărilor răzlețe pe care acest gânditor le-a scris pe parcursul a două decenii, între anii 1929 și 1949, și care au fost publicate de curând, în prima traducere în limba română, la editura Ratio Et Revelatio.

Invitatul nostru din această săptămână este chiar traducătorul acestui volum, cunoscutul filosof, traducător, editor și eseist Cătălin Cioabă, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București. 

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați discuției noastre, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 11: Octombrie Arta în era informației. Noi studii de avangardă în estetica informațională

 

Ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie este dedicată unui eveniment editorial insolit în spațiul reflexiv românesc. Este vorba despre lansarea celui de-al doilea număr al revistei de studii de specialitate a Universității Naționale de Arte din București – revista „una”.

Între copertele acestui volum este cuprins un număr de opt studii care pun arta într-o perspectivă neconvențională, toate concentrându-se asupra modului în care apariția computerului a schimbat chiar practicile artei contemporane și atitudinea noastră față de artă.

Evenimentul de lansare va avea loc în ziua de luni, 14 octombrie, începând cu ora  18.30, la librăria Cărturești Carusel (Str. Lipscani nr. 55).

     

       Cu această ocazie, îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe prof. univ. dr. Cătălin Bălescu, cunoscut pictor român contemporan, rector al Universității Naționale de Arte din București și editorul revistei UNA. Având o activitate susținută atât în plan artistic, cât și în plan teoretic, Cătălin Bălescu, conducător de doctorate în arte vizuale, a susținut multiple expoziții personale, a participat la numeroase expoziții de grup, a publicat mai multe articole de specialitate și a editat, coordonat și conceput un număr de peste 10 cataloage.

            Tema pe care o propunem spre dezbatere este vizează modul în care putem transforma computerul într-un instrument valoros pentru înțelegerea și analizarea artei din perspectivă statistică, în vederea descoperirii unor constante structurale regăsite într-un număr foarte mare de imagini reprezentative.

            Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri seară, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromâniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 4 octombrie: Problema creativității de la Kant la inteligența artificială

 

Încă din cele mai vechi timpuri, creativitatea a fost văzută ca un atribut exclusiv al omului și produsele ei, fie ele opere de artă, scrieri literare sau tratate filosofice, au constituit unele dintre cele mai inalte realizări ale umanității. Odată cu apariția algoritmilor de inteligență artificială generativă însă, monopolul omului asupra acestui vast domeniu al creației pare a fi pus sub semnul întrebării. Ca și oamenii, algoritmii de inteligență artificială pot produce deja texte literare sau obiecte cu caracter estetic.

Acesta este și motivul pentru care, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o dezbatere incitantă privitoare la asemănările și deosebirile dintre creativitatea umană și cea artificială, cu pornire de la una dintre cele mai influente și originale teorii filosofice ale creativității, anume de la gândirea lui Immanuel Kant. Care este rolul imaginației în creativitatea umană? Câte tipuri de imaginație există? La ce se referă conceptul de geniu și cum mai putem vorbi despre genialitate în era inteligenței artificiale?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această seară, alături de Eugenia Zaițev, doctor în filosofie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și cadru didactic al Departamentului de Formare pentru Carieră Didactică și Științe Socio-umane de la Universitatea Politehnica București. Pe partea de cercetare, invitata noastră are publicate mai multe articole științifice în reviste de specialitate și este autoare a cărții Imaginația creatoare și jocul ideilor estetice la Immanuel Kant, volum publicat la Editura Universității „Alexandru-Ioan Cuza” din Iași în anul 2021.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 27 Septembrie: Originile filosofice ale conservatorismului și miturile contemporane

 

În ultima vreme auzim din ce în ce mai des, atât în discursul politic, cât și în cel cultural, discuții despre opoziția dintre conservatorism și progresism. De cele mai multe ori însă, aceste concepte sunt folosite în mod necritic și vag, lucru ce duce la proliferarea unor mituri privitoare la cele două poziții ideologice.

Tocmai de aceea, pentru o viziune mai corectă asupra discuțiilor contemporane, în ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o dezbatere despre originile filosofice ale conservatorismului în gândirea politică britanică de secol XVII și, totodată, o discuție critică a principalelor mituri apărute în ultimele decenii. Cum poate fi încadrat conservatorismul în teoriile de filosofie politică ale epocii moderne? Care sunt sursele filosofice ale acestuia? Care sunt principalele cadre de gândire la care se raportează conservatorismul?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care vom porni discuția noastră de vineri, alături de Daniel Nica, doctor în filosofie și lector universitar la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Pe plan publicistic, Daniel Nica a scris numeroase studii în lucrări colective și reviste de specialitate din țară și din străinătate, precum și cărți de autor, dintre care menționăm Etică fără principii? Generalism şi particularism în filosofia morală contemporană, (2013), Pastila roşie. Eseu despre moralitate şi fericire (2015) și Cine sunt Eu? Autenticitatea și limitele sale morale (2022).

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru