vineri, 11 aprilie 2014

Ediția din 12 apr. 2014. Înțelegerea înțelegerii. Noi cercetări privind caracterul poetic al gândirii




Faptul, banal pentru noi, că înțelegem mai mult decât ne spun cuvintele, ori că vorbirea posedă capacitatea de a ascunde intențiile noastre, i-a mirat încă pe filosofi din vechime care au întreprins, odată cu Platon și Aristotel, cercetări sistematice asupra felului în care gândirea produce, prin mijlocirea limbii, adevăr. Pe măsură ce aceste investigații au devenit mai susținute, în mod paradoxal, dificultățile de a înțelege conexiunea dintre gândire-limbaj-adevăr, au început să crească. Între acestea, caracterul poetic al gândiri punea cele mai mari greutăți de înțelegere. Căci, dacă gândirea noastră este clasială, adică produce concepte și raționamente complicate pentru a înțelege diversitatea lumii, cum se explică faptul că „figurile de stil”, metafora în primul rând, adică acele combinații de cuvinte care provoacă ori transmit emoții, produc la rândul lor, într-un mod misterios, cunoaștere și adevăr? Trebuie să admitem că și „poezia” produce cunoștere și adevăr? Adică posedăm o cunoaștere mediată a adevărului, cea rezultată din multiple și complicate raționamente și, în același timp, o cunoaștere instantanee produsă de „metaforele minții”? 
 Care sunt, în cuprinderea adevărului,  mecanismele de întâlnire dintre gândirea conceptuală și gândirea poetică? Produc acestea Adevăr sau adevăruri diferite? Și, plecând de aici, oare mai știm cu adevărat care este adevărul despre adevăr? 
Ei bine, această corelație între gândire noțională - gândire poetică – adevăr va fi subiectul Izvoarelor de filosofie din această săptămână. Pretextul dezbaterii îl constituie rezultatele unei ample cercetări doctorale, întreprinse în Germania, pe o perioadă de șapte ani, de către d-l Mihai Ungheanu, tânăr cercetător la Centrul European de Studii pe Probleme Etnice al Academiei Române, invitatul nostru în studio.


 
Invitat: cercet. șt. dr. Mihai Ungheanu


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu