Ediția din 27 octombrie: Abecedarul gândirii grecești antice (litera Rho)

Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera rho. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unor concepte precum cele de ritm sau rapsodie și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 27 octombrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 20 Octombrie: Gândirea filosofică în contexte neconvenționale. Dimensiuni etice, estetice și metafizice ale sportului

 

În ultimele decenii, din ce în ce mai multe cercetări filosofice își propun că temele filosofice se pot regăsi chiar și în cele mai mundane activități ale omului, atunci când aceste activități sunt privite prin prisma conceptelor și cadrelor teoretice ale filosofiei. Astfel s-a născut filosofia aplicată, care își ia ca obiect de studiu domenii dintre cele mai insolite. De la cultura de clubbing, până la muzica trap, de la cultura de masă până la filmele de pe Netflix, aproape că nu există domeniu al vieții cotidiene asupra căruia filosofii să nu-și fi abătut atenția.

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, vine rândul sportului să fie privit prin grila de înțelegere a filosofiei, pentru a scoate la iveală dileme etice, aspecte estetice și aporii metafizice privitoare la unele dintre cele mai iubite activități sportive, cum ar fi meciurile de fotbal. Cum putem înțelege evenimentele din fotbalul ultimului an prin intermediul principiului identității? Ce teorii etice pot fi aplicate pentru a înțelege valorile promovate de diversele fenomene sportive? Ce îi poate învăța sportul pe filosofi?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pornind de la care vom începe discuția din această săptămână, alături de invitatul nostru în studioul Radio România Cultural, Radu Uszkai, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de Filosofie din București,  cadru didactic al Departamentului de Filosofie și Științe Socioumane din cadrul Academiei de Studii Economice din București și unul dintre puținii cercetători din România care a reflectat asupra filosofiei sportului.

Vă invităm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 13 octombrie: Realitatea virtuală ca instrument filosofic. Ameliorarea morală în realitatea virtuală

 

Apariția realității virtuale și noile tehnologii din această zonă au produs o revoluție în multe domenii de cercetare actuale. De la medicină, până la aviație și arhitectură, din ce în ce mai multe discipline folosesc realitatea virtuală ca un fel de „laborator digital”, pentru a testa ceea ce, în viața de zi cu zi, este dificil, imposibil sau costisitor de testat. De la simularea spațiilor locuibile pentru a preîntâmpina erori de construcție, până la testarea de noi aparate de zbor și instructajul piloților sau cadrelor medicale, inteligența artificială oferă un instrument ieftin și eficient pentru probleme care, până nu demult, necesitau o sumedenie de resurse.

            Dar oare poate filosofia beneficia de pe urma acestor noi tehnologii? Oare ne poate ajuta realitatea virtuală să testăm diverse teorii filosofice? Ne poate face realitatea virtuală niște oameni mai buni și empatici? Există cercetători care, la aceste întrebări, răspund cu un „da” convins. Realitatea virtuală poate fi folosită de filosofi, cel puțin în cercetările privitoare la ameliorarea morală, pentru a „antrena” anumite virtuți, cum ar fi empatia, sau pentru a încuraja reflecția etică.

            În emisiunea din această săptămână, vă propunem o dezbatere captivantă despre cum pot fi folosite tehnologiile de ultimă oră din domeniul realității virtuale în domeniul filosofiei în genere și, în special, în cel al ameliorării morale, alături de Anda Zahiu, cadru didactic al Facultății de Filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara zilei de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 6 octombrie: Viața în lumea digitală. Reflecții filosofice asupra civilizației algoritmice

 

Inventarea computerelor a adus cu sine nu doar una dintre cele mai radicale revoluții tehnologice din istoria omenirii, ci și un nou mediu de existență pentru omul contemporan. În măsura în care utilizarea tehnologiilor computaționale a depășit cu mult scopurile cu care au fost inițial gândite primele „mașini de calcul”, ele au ajuns să îndeplinească nu doar nevoile concrete, instrumentale ale omului, ci și o bună parte dintre nevoile spirituale.

La ora actuală, lumea digitală generată și susținută cu ajutorul dispozitivelor noastre computaționale nu este doar locul în care ne putem plăti mai rapid facturile, ne putem chema mai simplu un taxi sau ne putem face cumpărăturile fără a părăsi propria locuință. Ea este și locul în care putem socializa, prin care ne putem cunoaște lumea în care trăim și unde putem găsi la distanță de doar câteva click-uri cărțile pentru care mulți dintre strămoșii noștri au făcut sacrificii supreme. În spatele tuturor acestor fenomene se află însă informație pură și algoritmi de procesare a acestei informații. Civilizația în care trăim este una a algoritmilor și, prin faptul că suntem fiecare dintre noi cetățeni ai acestei lumi digitale, chiar viața noastră a luat o turnură info-computațională pe care nu o putem ignora. 

Acesta este și motivul pentru care, în ediția din 6 octombrie a Izvoarelor de filosofie, vă propunem o incursiune în filosofia lumii digitale, alături de Constantin Vică, conferențiar al Facultății de Filosofie din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată și specialist în filosofia mediului digital.

Prilejul discuției noastre este apariția de curând, la Editura Universității din București, sub semnătura invitatului nostru, a volumului Civilizație algoritmică și viața în lumea digitală, o cercetare captivantă despre modul în care algoritmii ne-au schimba viața și raportarea la lume.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați acestei discuții, ca de obicei, în seara zilei de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru