miercuri, 27 martie 2024

Ediția din 29 Martie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (partea a 4-a)


Săptămâna aceasta reluăm una dintre cele mai iubite serii radiofonice ale Izvoarelor de filosofie și redeschidem Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, în căutarea sensurilor originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice și vom urmări modul în care sensul lor s-a modificat de-a lungul istoriei filosofiei grecești


Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 5 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 29 Martie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 20 martie 2024

Ediția din 22 martie: Etica drepturilor de autor în era inteligenței artificiale

             


                Ultimii ani au fost marcați de numeroase inovații în domeniul inteligenței artificiale, cu ajutorul cărora s-a înregistrat o evoluție considerabilă a științei, dar și o înlesnire a existenței noastre cotidiene. Noile tehnologii bazate pe algoritmi inteligenți ne ajută să conducem automobilele noastre mai ușor și mai sigur, să îndeplinim mult mai repede sarcini care, până nu demult, ne solicitau aproape toată atenția sau să găsim și sintetizăm mai rapid informația de care avem nevoie.

Cu toate acestea, aceeași algoritmii de inteligență artificială au adus cu sine și o sumă de provocări în ceea ce privește modul în care noi ne raportăm la proprietatea intelectuală și în care concepem noțiunea de drept de autor. De la diversele forme de plagiat asistate de inteligența artificială cu care se confruntă sistemul educațional, până la compunerea scenariilor de film și a altor lucrări cu caracter artistic doar prin intermediul inteligenței artificiale, există un spectru larg de dileme etice care au ca nucleu problematic modul în care putem gândi o folosire echitabilă și corectă din punct de vedere etic a acestor algoritmi.

Cum schimbă Inteligența artificială modul în care gândim și ne raportăm la drepturile de autor și la proprietatea intelectuală? Mai are sens discuția despre drepturile de autor în epoca schimbului liber de informație prin intermediul internetului? Care sunt coordonatele etice în care se poate discuta despre o etică a drepturilor de autor în epoca A.I.?

Acestea sunt întrebările pornind de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de Radu Uszkai, asistent universitar la Departamentul de Filosofie și Științe Socioumane al Academiei de Studii Economice din București, cercetător în cadrul Centrului de Cercetare în Etică Aplicată (CCEA), membru în echipa cercetare a proiectului avataResponsibility și autor al cărții Idei în proprietate. O introducere în etica drepturilor de autor, un titlu care urmează să apară lunile următoare la editura Universității din București.

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 14 martie 2024

Ediția din 15 martie: Filosofia medievală astăzi. Incursiune în psihologia aristotelică

 

Dintre epocile istoriei filosfiei, perioada medievale este una dintre perioadele care au trezit interesul și fascinația cercetătorilor din ultimele decenii. Pe de o parte, cu ajutorul metodelor de lucru și interpretare contemporane, Evul Mediu filosofic devine din ce în ce mai relevant pentru înțelegerea condiției omului și a unora dintre problemele contemporane privitoare mecanismele interne ale psihicului uman. Pe de altă parte, descoperirea de noi manuscrise medievale, precum și editarea unor manuscrise anterior inedite, au deschis un spectru larg de direcții de cercetare și au făcut din studiile medievale unul dintre cele mai dinamice domenii ale filosofiei.

În cele 50 de minute de emisie pe care le avem la dispoziție în această săptămână, vă propunem o incursiune fascinantă în teoria medievală a sufletului, cu pornire de la noul tratat anonim Despre suflet și despre facultățile sale, publicat de curând la editura Polirom, într-o ediție critică însoțită de traducere în limba română, făcută pe baza a opt manuscrise medievale, dintre care unul inedit, descoperit chiar în biblioteca Batthyaneum de la Alba-Iulia. Urmărind povestea insolită a acestei ediții, vom reflecta asupra semnificației noțiunii de suflet, precum și asupra modului în care structura internă a acestei realități imateriale, dar atât de importantă pentru istoria culturii europene, a fost gândită în timpul Evului Mediu pornind de la fundamente aristotelice.

Alături de mine în acest periplu prin istoria ideilor filosofice se vor afla editorii și traducătorii ediției tocmai menționate, anume Alexander Baumgarten, doctor în filosofie și profesor al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca, și de Mihai Maga, doctor în filosofie al Universității Babeș-Boyai din Cluj-Napoca și conferențiar al aceleiași universități.

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

joi, 7 martie 2024

Ediția din 8 Martie: Identitatea virtuală și sensurile autenticității în era digitală



După cum arată studiile recente, rețelele de socializare au avut un impact radical asupra modului în care ne raportăm la lume, dar și la propria noastră identitate. Presiunea pe care o resimțim în fiecare vacanță de a ne etala experiențele pe social media, precum și timpul din ce în ce mai extins petrecut în socializarea online, ne arată că sinele nostru este, într-o măsură din ce în ce mai mare, un construct virtual, în care investim efort considerabil. 

Tocmai de aceea, merită să ne chestionăm asupra modurilor în care sinele nostru virtual se constituie, uneori într-o vădită tensiune cu sinele real, precum și asupra modului în care fenomenele lumii digitale ne modelează personalitatea. Ce este identitatea virtuală și care sunt raporturile ei cu cea reală? Ce sens mai are ideea de autenticitate în era informației? Care sunt modelele culturale formate în contextul rețelelor de socializare?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea noastră din această săptămână, alături de Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Vă invităm și pe dumneavoastră să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, în seara de vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro


Realizator: Cornel-Florin Moraru