[Podcast] Ediția din 1 mai - Între online și offline. Lumea virtuală și noua paradigmă în educație

Încă de la începuturile culturii umane, problema educației a fost una asupra căreia cele mai înzestrate minți ale omenirii și-au abătut atenția. De la filosofii epocii clasice grecești, până la liber cugetătorii Renașterii și specialiștii în științe ale educației moderni, fiecare epocă a încercat să definească un model educațional care să ofere societății indivizi cât mai armonios dezvoltați și bine adaptați mediului social al acelor vremuri.

În cazul fiecărui astfel de model însă, educația era definită prin interacțiunea directă, față către față, a profesorului și elevului, precum și de o relație aparte, intimă și profundă totodată, între aceștia. În prezent însă, în contextul evoluției tehnologice exponențiale și a apariției învățământului online, este necesară, poate mai mult ca niciodată, o reflecție sistematică asupra rolului educației în societate și a modului în care acest proces trebuie să decurgă. Ce se pierde și ce se câștigă în trecerea procesului educativ în mediul online? Care este noua paradigmă educațională la care ar trebui să ne raportăm? Care este rolul filosofiei și al științelor umaniste în genere în acest nou model formativ?

Acestea sunt întrebările de la care vom începe dezbaterea noastră de vineri seară alături de Doru Căstăian – doctor în filosofie, traducător, publicist și autor al volumului „Cum și de ce  (mai) educăm?”, apărut în anul 2018 la editura Ratio et Revelatio. Din anul 2003 până în prezent, invitatul nostru este profesor de filosofie științe socio-umane al Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galați, fiind desemnat, în anul 2018, profesor „Merito”. Începând cu anul 2019, Doru Căstăian este și profesor asociat al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie a Universității „Dunărea de Jos” din Galați, unde predă cursuri de hermeneutică și bioetică.

 Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 1 mai, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 24 aprilie: Abecedarul gândirii grecești antice. Limbajul filosofico-medical al Antichității

Pentru ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie reluăm seria de emisiuni intitulată Abecedarului gândirii grecești cu o ediție specială dedicată limbajului filosofico-medical grecesc.

Încă din perioada clasică a filosofiei grecești, această disciplină a fost văzută în strânsă legătură cu medicina, fiind percepută ca o „medicină pentru suflet”. Platon însuși vorbește despre rolul terapeutic al filosofiei, iar Aristotel preia un termen medical, cel de purgație (Κάθαρσις), pentru a desemna felul de a fi al trăirii estetice. În cele 50 de minute de emisie vom face un periplu printre acești termeni medicali antici, pentru a vedea ce ne pot spune ei astăzi și pentru a găsi originile etimologice ale unor cuvinte foarte vehiculate azi, cum ar fi „epidemie”, „pandemie” sau „virus”.

Vom fi ghidați în călătoria noastră prin cultura antică de colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume (din care patru sunt deja apărute) și 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 24 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

[Podcast] Ediția din 17 aprilie: Adevărul filosofilor și adevărul teologilor. Incursiune în cunoașterea teologică

Ediția din 17 aprilie a Izvoarelor de filosofie, difuzată chiar în Vinerea Mare, este dedicată celor mai importante sărbători pentru creștinii de pretutindeni, anume Sărbătorile Pascale. Cu această ocazie ne-am propus să redeschidem o temă perenă a filosofiei, cea a raportului dintre cunoașterea filosofică și cea teologică.

În Metafizica lui Aristotel se spune că omul are o dorință înnăscută către cunoaștere și că cea mai împlinită formă de cunoaștere este cunoașterea lucrurilor divine. Odată cu această afirmație, s-a făcut manifestă, în sânul filosofiei înseși, o tensiune ce putea fi reperată încă de la începuturile acestei discipline.

De la primii filosofi presocratici, putem observa cum cunoașterea filosofică concurează cu cunoașterea de tip mitologic sau religios, această luptă având  să atingă punctul său maxim odată epoca elenistică și cu apariția doctrinelor creștine privitoare la cunoașterea revelată sau la cunoașterea teologică. Cum s-a ajuns ca Platon să fie considerat teolog în filosofia antică târzie? Cum se diferențiază gândirea sa de gândirea teologică creștină? Care sunt trăsăturile fundamentale ale cunoașterii teologice?

Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem alături de invitatul nostru, Mihai Grigoraș, doctorand în Teologie Patristică la Universitatea din București și redactor traducător la Departamentul de Carte Patristică al Patriarhiei Române.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 17 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

[Podcast] Ediția din 10 aprilie: De la contemplare la terapie. Filosofia și maladiile spiritului contemporan

Încă din Antichitate s-a vorbit despre faptul că maladiile corpului își au originea ultimă și factorul de progresie în anumite maladii ale spiritului. De la Iliada lui Homer, până la dialogul Phaidon scris de Platon, se vorbește despre influența reciprocă a corpului și sufletului, influență care face ca nici o boală să nu fie pur fizică sau pur spirituală. Mai mult decât atât, în satira a 10-a, poetul roman Juvenal spune că ar trebui să ne rugăm la o minte sănătoasă într-un corp sănătos, căci singura cale către o viață liniștită este prin virtute.

Acum, mai mult decât niciodată în viețile noastre poate, avem nevoie de o viață liniștită, însă așa cum există virusuri care ne îmbolnăvesc corpul, există și virusuri care ne îmbolnăvesc mintea. Tocmai de aceea, merită să reflectăm, cu instrumentele filosofiei, la contextul actual și la maladiile spiritului pe care le trădează această situație. Care sunt acestea? Cum se manifestă ele și cum agravează criza sanitară prin care trecem? Cum ne putem feri sau imuniza de ele?

Acestea sunt întrebările la care vom porni discuția de astăzi alături de invitata mea, Oana Camelia Șerban, doctor în filosofie și autoare a mai multor cărți de specialitate, dar și literare, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București și asistent universitar al aceleiași instituții

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 10 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru

[Podcast] Ediția din 3 Aprilie: Către o etică a social media. Limitele libertății de exprimare pe internet

Noi ne ghidăm de obicei, în viața de zi cu zi, după niște reguli și cutume morale cel mai adesea implicite, pe care le-am internalizat prin educație și din mediul familial, dar de care rareori suntem în mod explicit conștienți. Astfel, cel mai adesea, deciziile noastre sunt un fel de reflexe sau obișnuințe morale, pe care le privim ca fiind firești, dar nu ne mai oferim răgazul să reflectăm critic asupra lor.

Nevoia unei astfel de analize critice a intuiților morale și de reconsiderare a lor apare însă atunci când ne aflăm în fața unor fenomene noi, asupra cărora nu ne putem folosi de morala noastră implicită și care necesită o nouă abordare și noi cadre teoretice. Un astfel de fenomen este dezvoltarea exponențială a rețelelor de socializare, care a ridicat, în ultimul deceniu, probleme etice nebănuite, cu care filosofia tradițională nu a fost nicicând confruntată. Care sunt pericolele noi apărute odată cu social media? Cum putem gândi o etică a spațiului virtual de socializare? Care sunt limitele libertății de exprimare pe internet?

De la aceste întrebări vom porni dezbaterea de vinerea aceasta, când o vom avea în calitate de invitat în studioul Radio România Cultural pe Cristina Voinea – doctor în filosofie, asistent universitar in cadrul Departamentului de filosofie si Științe Socio-Umane al Academiei de Studii Economice din București, specialist în etica internetului și cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată din cadrul Facultății de filosofie a Universității din București.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care ne-o propunem, vineri, pe data de 3 aprilie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

Realizator: Cornel-Florin Moraru