Ediția din 28 Noiembrie 2025: Abecedarul gândirii grecești antice – litera upsilon (continuare)

Săptămâna aceasta redeschidem Abecedarului gândirii grecești și continuăm povestea etimologică a celor mai importante cuvinte care au făcut, de-a lungul timpului, carieră în filosofie. Cu această ocazie vom continua să discutăm noțiunile trecute în dicționar la litera upsilon și care au fost folosite de filosofii Antichității pentru a-și construi teoriile în domenii precum religia, mitologia, ontologia, metafizica, medicina sau matematica.

Pentru a ne ghida în incursiunea noastră prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 28 noiembrie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

 

Ediția din 21 noiembrie 2025: Cine (mai) creează artă? Inteligența artificială și dilema autorului

 

Trăim în era în care o simplă descriere în scris, un prompt, se poate transforma într-o ilustrație spectaculoasă în doar câteva secunde. Unelte precum Midjourney, DALL-E și Stable Diffusion au ajuns pe buzele (și în studiourile) a din ce în ce mai mulți artiști. Viteza și accesibilitatea sunt uimitoare, dar ne forțează să regândim fundamentele fundamentele artei și ale creativității umane: Ce înseamnă, de fapt, să fii artist?

În cele 50 de minute de emisie, vom pătrunde în miezul acestei dileme, ghidați de volumul proaspăt lansat, „Inteligența artificială și cercetarea în artele vizuale”, semnat de Daniel Ungureanu și Oana Maria Nae și publicat de curând la editura Printhaus din Iași.

Cea mai mare provocare pe care ne-o ridică AI-ul este legată de autor și de originalitate. Dacă algoritmul învață din mii de lucrări umane pentru a crea o imagine, a cui este, de fapt, creația finală? A celui care a scris promptul? A programatorului? Sau a mașinii?

Volumul ne invită să dezbatem direct: Este acest fenomen „Moartea autorului – sfârșitul creativității sau începutul colaborării?”. Oare cum mai poate un artist să-și păstreze vocea personală când lucrează cot la cot cu un algoritm invizibil, care știe deja toate stilurile istorice de  creație?

Vă invităm să dezbatem implicațiile etice și filosofice ale folosirii algoritmilor generativi de inteligență artificială în domeniul artistic, alături de autorii volumului tocmai menționat. Este vorba despre Oana Maria Nae, doctor în arte vizuale și istoric de artă, care predă cursuri de artă modernă și contemporană în cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași și despre Daniel Ungureanu, cadru didactic al aceleiași Universități, specializat în istoria artei moderne și contemporane, designul cercetării științifice și profesional-artistice, precum și în studii de cultură vizuală și digitală.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 Noiembrie 2025: Jurnalul de război al unui logician. Ludwig Wittgenstein și regândirea temeiurilor filosofiei

 

Ediția din această săptămână a Izvoarelor de Filosofie este dedicată genezei uneia dintre cele mai importante lucrări ale gândirii secolului al XX-lea, anume Tractatus logico-philosophicus a lui Ludwig Wittgenstein, și este prilejuită de publicarea de curând, la editura Ratio et Revelatio, a două cărți de primă importanță pentru filosofia analitică din mediul reflexiv românesc. Este vorba despre volumul „Subiectul și limitele lumii. Scrieri de logică și etică”, care cuprinde trei scrieri de tinerețe semnate de Wittgenstein, într-o ediție îngrijita  de Cătălin Cioabă, și a volumului „Wittgenstein – o biografie critică”, semnat de Edward Kanterian și tradus de Otniel-Laurean Vereș.

În cele 50 de minute de emisie, vom explora o perioadă crucială din evoluția intelectuală a filosofului austriac, accesând nu doar opera publicată, ci și meditațiile sale intime, care zugrăvesc un portret al luptei sale interioare pentru claritate, adevăr și sens moral. Vom survola Jurnalele sale din anii 1914-1916, redactate pe front în timpul Primului Război Mondial, care nu sunt doar schițe pentru faimosul Tractatus Logico-Philosophicus, ci ne oferă un acces nefiltrat la sufletul unui geniu, prins între rigoarea logică și o spiritualitate profund personală. Vom radiografia, de asemenea, și cele mai relevante evenimente din viața lui Ludwig Wittgenstein, pentru a vedea cum i-au influențat acestea gândirea, dar și raportarea la etică și la religie.

Vă invităm la o incursiune profundă în ceea ce, în termenii lui Wittgenstein, ni se arată dincolo de cuvinte, pentru a căuta să înțelegem de ce limbajul este atât cel mai mare dar al nostru, cât și cea mai mare închisoare. Invitatul lui Cornel Moraru din această săptămână este  Cătălin Cioabă, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București, editorul volumului „Subiectul și limitele lumii”, precum și traducător a multiple scrieri wittgensteiniene.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru