Ediția din 21 iunie: Michel Foucault, după 40 de ani. Incursiune în filosofia artei

 

Anul acesta se împlinesc patru decenii de la moartea celebrului filosof francez Michel Foucault și, pentru a comemora acest eveniment, pe piața editorială din România s-au scos de sub lumina tiparului trei noi volume de traduceri din lucrările acestuia. Unul dintre acestea, publicat de curând sub egida editurii Cartea Românească Educațional și care constituie prilejul emisiunii noastre din această săptămână, cuprinde sub titlul de Trădarea Imaginilor, trei studii importante ale filosofului francez, dedicate problematicii artei. În aceste condiții, pentru ediția din 14 iunie a Izvoarelor de Filosofie, vă propunem o dezbatere asupra locului ocupat de reflecția estetică în gândirea lui Michel Foucault și asupra elementelor de noutate aduse de aceasta mediului cultural contemporan.

Cunoscut mai degrabă prin prisma lucrărilor sale privitoare la diversele tipuri de istorie
alternative, precum Istoria nebuniei în epoca clasică sau Istoria Sexualității, dar și prin prisma reflecțiilor sale asupra problemelor ce țin de etică, Michel Foucault este mai puțin cunoscut ca estetician și filosof al artei. Cu avantajul distanței istorice care s-a instaurat între noi și epoca în care el a scris, ne propunem o revizitare a viziunii sale despre artă și a modurilor în care ea a influențat și influențează mai multe domenii ale cercetării contemporane, cum ar fi estetica, filosofia artei, istoria artei și teoria artei. Care sunt principalele teme estetice regăsite la Michel Foucault? Cum putem gândi noțiunea de reprezentare artistică? Cum comunica discursul vizual cu cel filosofic în postmodernitate?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni discuția noastră din această săptămână, alături de traducătoarea volumului tocmai menționat, Oana Șerban, doctor în filosofie, lector al Facultății de Filosofie a Universității din București și cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, vineri, începând cu orele 21.30 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 14 iunie: Abecedarul gândirii grecești antice – litera sigma (continuare)

Săptămâna aceasta redeschidem din nou Abecedarului gândirii grecești la cea de-a șaptesprezecea literă din alfabetul grecesc, anume la litera sigma. Cu această ocazie, vom continua incursiunea noastră în istoria conceptelor filosofice, pentru a regăsi sensurile originare ale unora dintre cele mai folosite concepte filosofice din istoria culturii europene și vom urmări modul în care acestea au evoluat odată cu trecerea timpului. 

Pentru a ne ghida în periplul nostru prin cultura antică, îl vom avea, ca de obicei, invitat pe colaboratorul constant al Izvoarelor de filosofie, Theodor Georgescu, filolog clasicist, conferențiar al Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor –  alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar Grec-Român din cultura noastră, un proiect editorial impresionant, care cuprinde nu mai puțin de 12 volume, dintre care 6 au fost deja publicate – și peste 2400 de pagini. 

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei călătorii peste două milenii și jumătate de istorie a gândirii pe care v-o propunem vineri, pe data de 14 iunie, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro .

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 7 iunie: Etica avatarurilor și provocările inteligenței artificiale

 

Dezvoltările contemporane ale mediului digital au pus omul contemporan într-un context în care trebuie să regândim normele și valorile etice în funcție de care societatea funcționează. În mod tradițional, existența umană s-a desfășurat în două dimensiuni principale. Cea fizică și cea a imaginației. Odată cu apariția mediului digital însă, existența noastră s-a extins și îmbogățit totodată cu adăugarea a două noi dimensiuni: realitatea augmentată și cea virtuală. Acest fapt ridică însă o serie de probleme și provocări pentru modul în care concepem, în mod obișnuit, comportamentul nostru din punct de vedere etic, dar și pentru argumentele prin care, în mod tradițional, atribuiam responsabilitatea etică asupra acțiunilor noastre..

            Cine este responsabil de acțiunile executate, în numele nostru, de către avatarurile dotate cu inteligență artificială? Care sunt criteriile etice pe care le mai putem aplica? Mai sunt utile teoriile etice tradiționale în a lămuri aceste provocări?

            Acestea sunt întrebările la care vom încerca să răspundem săptămâna asta, alături de Mihaela Constantinescu, cadru universitar al Facultății de Filosofie a Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare în Etica Aplicată și Directoare a proiectului de cercetare avataResponsability, un proiect de anvergură finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, care își propune dezvoltarea un cadru normativ de atribuire a responsabilității morale, care ține seama de interacțiunea dintre oameni, organizații și sisteme de inteligență artificială în comunități avatar emergente.

            Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, începând cu orele 21.10 pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru