miercuri, 19 decembrie 2018

[Podcast] Ediția din 21 Decembrie: De la asceză la hedonism. Filosofia sărbătorii în zilele noastre.


Pentru ediția din 21 decembrie a Izvoarelor de filosofie, ultima dinaintea mult așteptatelor sărbători de iarnă, vă propunem o dezbatere despre sensurile filosofice, religioase și culturale ale ideii de sărbătoare în societatea actuală. Pentru acest lucru, vom explora modurile în care s-a schimbat raportarea noastră la sărbători din timpurile biblice, în care sărbătoarea este pusă în strânsă legătură cu asceza și postul, până în zilele noastre, când sărbătorile de iarnă par a fi expresia pură a hedonismului și delectării culinare.
Deși sărbătorile sunt atestate în toate culturile din cele mai vechi timpuri, modul în care oamenii se pregătesc de sărbătoare diferă. Dacă în cultura greacă și romană precreștină, sărbătorile erau prilej de procesiuni ritualice, manifestări artistice și ospețe fastuase, în cultura creștină, idea de sărbătoare ajunge să fie una foarte ascetică și centrată pe sisteme complexe de prohibiții, cum sunt cele păstrate în Vechiul Testament.
Chiar și cea mai răspândită practică a sărbătorilor actuale – darul – nu era văzută, la începuturi, cu ochi prea buni. Dacă Vechiul Testament recomanda să nu primim sau oferim daruri de sărbători „căci darurile orbesc ochii celor care văd și strâmbă pricinile drepte” (Ieșirea, 23), abia Noul Testament introduce practica darului de sărbători prin faptul că, la nașterea lui Iisus, cei trei magi de la răsărit „deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri” (Matei, 2). 
Între timp, peste mai bine de două milenii, această practică a darului de sărbători pare să fi înlocui cu totul orice sens religios și ritualic al sărbătorilor. Cum s-a transformat ideea de sărbătoare într-un maraton de cumpărături? Ce se mai păstrează astăzi din sensul original al sărbătorii? Când s-au transformat cei „trei magi de la răsărit” în Moș Crăciun sau Santa Claus? Când am înlocuit sărbătoarea ca formă de asceză cu sărbătoarea ca manifestare a hedonismului pur? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem alături de Laurențiu Gheorghe, filosof și teolog, lector la  Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București.
Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 21 Decembrie, începând cu orele 21.10.
Puteți asculta înregistrarea completă, dacă faceți click aici!

Realizator: Cornel-Florin Moraru

marți, 11 decembrie 2018

[Podcast] Ediția din 14 Decembrie: Abecedarul gândirii grecești antice - Litera alpha




Pentru ediția din 14 decembrie a Izvoarelor de filosofie vă propunem un exercițiu cultural inedit: un prim episod al Abecedarului gândirii grecești, serial radiofonic în mai multe episoade care-și propune să prezinte principalele concepte ale filosofiei grecești, în ordine alfabetică, de la alpha la omega.

În cele 50 de minute de emisie, vom naviga printre cele mai importante cuvinte care încep cu prima literă a alfabetului grecesc, cuvinte cu o carieră filosofică de mai bine de două milenii, care au marcat întreaga evoluție a culturii occidentale și care supraviețuiesc și acum în vocabularul nostru – fie ca atare, fie prin moștenitorii lor. Vorbim despre cuvinte precum anamneză (ἀνάμνησις), adevăr (ἀλήθεια), analogie (ἀναλογία), atom (ἄτομος) sau aporie (ἀπορία) – cuvinte cu care gânditorii contemporani încă își articulează gândurile la fel cum o făceau și gânditorii din secolul IV î. Hr.

În această odisee radiofonică a literei alpha vom avea ocazia să poposim pentru răstimpuri scurte, la fel ca și Odiseu odată, în niște ținuturi pe cât de stranii, pe atât de captivante. De această dată nu este însp vorba despre ținuturi mitologice, ci despre „ținuturile” filosofiei antice, cum ar fi metafizica și ontologia, etica și estetica, epistemologia și cosmologia. 

Pentru a ne ghida în acest periplu filosofic prin limba greacă a Antichității, în studioul Radio România cultural va fi invitat dr. Theodor Georgescu, filolog clasicist, lector al Departamentului de filologie clasică și neogreacă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor - alături de Simona Georgescu și Constantin Georgescu - al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume și 2400 de pagini și din care au apărut deja 4 volume.

Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 14 Decembrie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în lumea antică ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.

Înregistrarea completă a emisiunii o puteți asculta, dacă faceți click aici!


miercuri, 5 decembrie 2018

[Podcast] Izvoare de filosofie, 7 dec. 2017, Între antici şi moderni. Contemporaneitatea filosofiei lui Leibniz




Ceea ce este mereu actual în filosofie nu reprezintă nimic altceva decât tradiţia de gândire permanent interogată şi (re)interpretată.
Asupra adevărului acestei constatări vă invit să medităm împreună în întâlnirea noastră pe calea undelor din această săptămână, când vom tematiza contribuţia filosofică şi ştiinţifică a celebrului gânditor german Gottfried Wilhelm Leibniz (1646-1716).
Prin enciclopedismul preocupărilor sale, Leibniz se vădește și astăzi o figură enigmatică. Faptul că filosoful german a fost, în același timp, inginer de mină, inginer mecanic, geolog, istoric, paleontolog şi arheolog, matematician și logician, un precursor al Europei Unite de astăzi – la inițiativa lui este creată Academia din Berlin ce avea drept scop refacerea unităţii spirituale şi politice europene – ori un militant al unificării credinței cu știința și, deopotrivă, cel care a elaborat un proiect coerent al ecumenismului etc., ei bine, acest enciclopedism al preocupărilor leibniziene produce și astăzi, în rândurile cercetătorilor şi istoricilor filosofiei, stupoare şi admiraţie.
Ce să mai zicem de faptul că Leibniz a lăsat posterităţii o operă enciclopedică, proiectată să apară în peste 80 de volume și peste 15.000 de scrisori cu conținut filosofic, științific ori politic, trimise către şi de la 1.100 de corespondenţi, operă care se află încă în curs de editare prin grija cercetătorilor profesioniști apartenenți ai Institutului Leibniz din Hanovra.
Care sunt metodele și strategiile interpretative actuale pe care cercetătorii le folosesc pentru evaluarea moștenirii filosofice și științifice ale lui Leibniz?
Aceasta este principala întrebare în jurul căreia vom încerca să tematizăm gândirea filosofică a lui Leibniz, plecând de la ultima lucrare dedicată gânditorului de la Hanovra, Teoria substanței la Leibniz, apărută recent la Editura Academiei Române şi semnată de cunoscutul eseist și filosof Adrian Niță, cercet. șt. dr. la Institutul de filozofie și psihologie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române, Președintele „Societății Leibniz din România”.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 7 decembrie 2018, între orele 21.10 - 22.00.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!

Realizator: Constantin Aslam

joi, 29 noiembrie 2018

[Podcast] Ediția din 30 Noiembrie: Credință și știință. De la conflict la comuniune





Ediția Izvoarelor de filosofie din data de 30 noiembrie, dedicată sărbătoririi Sfântului Andrei, redeschide una dintre temele eterne ale filosofiei și teologiei deopotrivă, anume raportul dintre credință și știință, dintre cunoaștere rațională și cunoaștere revelată, dintre adevărul științific și adevărul spiritual.
Odată cu apariția creștinismului în tradiția occidentală și cu aproprierea de către primii gânditori creștini a limbajului filosofic al Greciei antice, filosofia a trebuit să împace două moduri de raportare la lume care, cel puțin la prima vedere, păreau a fi diametral opuse: credință în adevărul revelat al textelor biblice și adevărul "silogistic" al rațiunii. Apariția științei moderne, departe de a rezolva această aporie, a intensificat-o, deoarece la baza fiecărei teorii științifice în sensul modern al cuvântului stă un set de axiome și ipoteze - considerate din capul locului ca adevărate - ce fac posibilă orice demonstrație științifică. Prin urmare, și omul de știință are un set de credințe în sensul cel mai larg al cuvântului, care fac posibilă orice cercetare științifică.
Care este legătura dintre credințele oamenilor de știință si cele ale teologilor? Care sunt diferențele dintre ele? Putem ajunge, oare, la un numitor comun între religie și știință? La toate aceste întrebări si multe altele  similare, vom încerca  să prefigurăm o cale de răspuns care să înlăture sau să atenueze vechea dihotomie dintre credință și știință ce bântuie textele filosofie, științifice și religioase de mai bine de două milenii.
 Ca invitat in studioul Radio Romania Cultural îl vom avea, din nou, pe Marius Leordeanu, doctor în robotică și știința calculatoarelor la Carnegie Mellon University din Statele Unite ale Americii, cercetător al Institutului de Matematică al Academiei Române și conferențiar al Universității Politehnice din București, unul dintre cei mai activi cercetători români în domeniile de avangardă ale inteligenței artificiale și vederii computaționale.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 30 noiembrie, începând cu ora 21.10.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 21 noiembrie 2018

[Podcast] Ediția din 23 Nov: Inteligența artificială și provocările lumii de mâine. Perspective etico-filosofice


Pentru ediția Izvoarelor de filosofie din data de 23 noiembrie vă invităm la o dezbatere despre un domeniu care atrage din ce în ce mai multe discuții atât în cultura română, cât și la nivel mondial: cercetările de avangardă în domeniul inteligenței artificiale și provocările filosofice sau etice pe care ele le implică.

Încă din Grecia Antică, visul omenirii a fost acela de a crea „mașini cu cuget în piept” pentru a lucra în locul nostru și a ne face viața mai ușoară și frumoasă. Homer, celebrul poet și educator al întregii culturi grecești antice spune în Iliada și Odiseea că acest vis este realizabil, cu o singură condiție: să fii Hephaistos, zeul tehnologiei, al cărui atelier era populat cu tot felul de automata, de mașini din metal care lucrează, gândesc și simt, la fel ca oamenii. La aproape trei milenii depărtare, oamenii de știință actuali merg pe urmele acestui zeu grec, parcă pentru a împlini profeția homerică, și gândesc algoritmi și mașini care sunt capabile să facă mai bine multe dintre sarcinile pe care, până nu de mult, necesitau asistență umană. În viitor, următoarele generații de oameni de știință visează la construirea de ființe artificiale, cu inteligență proprie, care să poată trăi printre oameni, exact ca cele din atelierul lui Hephaistos.

Va duce această ambiție la transformarea oamenilor de mâine într-un fel de zei ai tehnologiei sau va duce la dispariția speciei umane? Cum putem construi ființe conștiente atunci când încă nici nu am reușit să definim bine ce înseamnă „conștiință”? Care sunt provocările etico-filosofice ale inteligenței artificiale? Despre aceste subiecte și despre multe altele conexe cu ele, vom discuta împreună cu Marius Leordeanu, doctor în robotică și știința calculatoarelor la Carnegie Mellon University din Statele Unite ale Americii, cercetător al Institutului de Matematică al Academiei Române și conferențiar al Universității Politehnice din București, unul dintre cei mai activi cercetători români în domeniile de avandardă ale inteligenței artificiale și vederii computaționale.

Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 23 noiembrie, începând cu ora 21.10.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!

miercuri, 14 noiembrie 2018

[Podcast] Ediția din 16 Nov: Cum și de ce mai educăm? Perspective actuale în filosofia educației



Ediția din 16 noiembrie a Izvoarelor de filosofie este dedicată unei teme care ne privește în mod direct pe fiecare dintre noi și care creează, de obicei, dezbateri aprinse la nivelul societății actuale: rolul educației în viața omului contemporan și metodele optime prin care educația poate fi efectuată cu succes.
De la paideia antică, trecând prin universitățile medievale și, în sfârșit, ajungând în instituțiile școlare moderne, problema educației a fost o temă constantă de reflecție a filosofilor. Începând cu celebrul mit al peșterii din Republica lui Platon și până la cercetările interdisciplinare actuale, care împletesc neuroștiințele cu psihologia și filosofia, marea miză a filosofiei educației este găsirea unor modalități de a dezvolta armonios ființa umană și de a actualiza posibilitățile date, încă de la început, în natura noastră.
Cum mai putem educa în secolul inteligenței artificiale? Care sunt scopurile procesului de educație? Care este rolul educației în societatea românească actuală? De la aceste întrebări vom porni discuția de vineri seară alături de Doru Căstăian, filosof, traducător și profesor de științe socio-umane. Pretextul acestei dezbateri este apariția de curând, la editura Ratio et Revelatio, a cărții intitulate Cum și de ce (mai) educăm?, semnată de invitatul nostru.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 16 noiembrie, începând cu ora 21.10.

Pentru a asculta înregistrarea completă a emisiunii,
faceți click aici.


joi, 8 noiembrie 2018

[Podcast] Ediția din 9 nov. 2018, Spiritul enciclopedic în acțiune culturală. Simion Mehedinţi – 150 de ani de naștere


                                            SIMION MEHEDINȚI
„În ansamblul vieţii noastre sociale a apărut un tip de intelectual al cărui corespondent nu-l găsim cu uşurinţă în alte culturi, şi anume tipul omului de cultură care nu cultivă numai o specialitate ştiinţifică anumită, ci care reflectă la destinul global al culturii noastre şi care se simte răspunzător de întreaga orientare a civilizaţiei ţării.” 
Această concluzie pe care o extrăgea Tudor Vianu, interesat de cunoașterea profilul istoric al elitelor intelectuale românești, se aplică în mod fidel şi lui Simion Mehedinţi (1868-1962), personalitatea pe care o vom evoca, la împlinirea celor 150 de la naștere, în ediția din această săptămâna a Izvoarelor de filosofie.
Cu o înzestrare intelectuală remarcabilă, dar și cu o rectitudine morală exemplară, dominată de patriotism, Simion Mehedinţi a făcut din spiritul enciclopedic, dobândit cu râvnă cărturărească la București, Paris, Berlin și Leipzig, unde și-a făcut studiile, un mod constant de raportare la lumea faptele culturii şi civilizaţiei.
Puterile sale intelectuale sau exercitat, de-a lungul întregii sale vieți, în mai multe domenii deodată. Simion Mehedinţi nu este doar întemeietorul ştiinţelor geografice la români, fapt intrat deja în conștiința publică, ci și un etnolog cu o viziune metodologica ce și-a păstrat relevanța până în zilele noastre, deopotrivă, pedagog și profesor universitar,  autor de manuale de geografie și de lucrări cu profil educațional, îndrumător cultural, în calitatea sa de director al revistei Convorbiri literare, conferențiar la Ateneul Român și la Radio și, nu în ultimul rând, un incitant filosof al culturii.
Căci, așa cum remarca profesorul Gheorghiță Geană, „Mehedinţi se apropie de problemele culturii venind din etnografie. Ţelul său mărturisit este acela de a furniza cercetătorilor culturii nişte instrumente de analiză cât mai eficiente. Din joncţiunea între punctul de vedere etnografic şi forţa constructivă a autorului s-a ivit un sistem operaţional de filosofie a culturii.”
Ei bine, asupra acestui „sistem operațional de filozofie a culturii” al lui Siminon Mehedinți, se va concentra, în principal,  dezbaterea radiofonică ce-l are ca invitat pe cunoscutul antropolog şi filosof, cercetător la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române, profesorul universitar Gheorghiță Geană.
Vă așteptăm, ca de obicei, pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 9 noiembrie  2018, între orele 21.10 - 22.00.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!


Realizator: Constantin Aslam




joi, 1 noiembrie 2018

[Podcast] Izvoare de filozofie, 2 nov. 2018, Contribuții ale filosofilor români în cultura universală. Studiu de caz: Ștefan Lupașcu


În ciuda faptului că nu se bucură de celebritatea unor filosofi și scriitori precum Cioran, Eliade ori Eugen Ionescu, afirmați inițial în spațiul culturii franceze, românul trăitor în Franța, plecat din țară cu familia la vârsta de 16 ani, Ștefan Lupașcu (1900-1988) nu trebuie perceput ca un gânditor de a doua mărime. Scrierile sale științifice, logice și filosofice, publicate în limba franceză, comentate și asimilate de marii săi contemporani, dar și de o serie de actuali cercetători, specializați în cunoașterea meandrelor gândirii lui Lupașcu, argumentează încă o dată că valoarea unor opere creative nu trebuie confundată cu celebritatea conjuncturală și lauda publică de moment.
Datele de personalitatea creatoare, trebuie afirmat cu toată tăria, îl propulsează pe Ștefan Lupașcu în rândurile acelor români care s-au afirmat în străinătate, în domenii variate de cercetare, prin contribuțiile lor remarcabile. Absolvent al Liceul Buffon din Paris, student și absolvent de litere și științe la Sorbona, cercetător pentru o bună perioadă de timp la „Centrul Național de Cercetare Științifică”, Ștefan Lupașcu a fost încă de timpuriu preocupat de cercetările științifice de avangardă ale epocii în care a trăit, în mod cu totul special de fizica cuantică, și a propus soluții logico-filosofice incitante și constructive la celebrele paradoxuri legate de binomul corpuscul-undă.
Mai mult decât atât, constatând că există un divorț major între știință și filozofie care a urmat, pare-se,  imperativul lui Newton, „fizica ferește-te de metafizica”, Lupașcu a încercat să reunifice într-o perspectivă necontradictorie ceea ce noi, în mod curent, gândim contradictoriu.
Cum evaluăm astăzi încercarea lui Ștefan Lupașcu de a unifica într-un întreg necontradictoriu acele domenii ale cunoașterii pe care noi le gândim în separație și excludere?
Aceasta este întrebarea emisiunii pe care v-o propune Izvoarele de filozofie din această vineri, într-o încercarea de recompunere a personalității filosofice și științifice ale lui Ștefan Lupașcu. Pretextul acestei dezbateri îl constituie comunicarea dnei Ramona Ardelean, dr. în filozofie, cu titlul: Cum putem gândi unitar (și moral) complementaritatea contradictorie sau terțul inclus la Ștefan Lupașcu, prezentată în cadrul lucrărilor celei de-a doua ediții a Conferinței Naționale, „Gânditori români în cultura universală, 100 de ani de Marea Unire”, organizată de Catedra de științe socio-umane a Universității Politehnica din București, conferință ce-și desfășoară lucrările în ziua de vineri 2 nov. 2018.  
Invitat în studio este, firește, dna Ramona Ardelean, lector univ. asociat la Universitatea Tehnică de Construcții din București. Cu o formație interdisciplinară, master în psihanaliză, preocupări de fizică cuantică și etică, finalizate în teza de doctorat, lecturi în metafizică, invitata noastră este, deopotrivă, și o prezență publică cunoscută prin eseurile și articolele sale inspirate, publicate regulat în prestigioase reviste de cultură și reflecție precum „Cultura”, „Contemporanul”, „Timpul” „Dilema”.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 2 nov. 2018, între orele 21.10 - 22.00.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici
Realizator: Constantin Aslam

miercuri, 24 octombrie 2018

[Podcast] Ediția din 26 octombrie: Actualitatea frumosului și spectrele criticii. Incursiuni filosofice în lumea artei




Pentru ediția din 26 octombrie a Izvoarelor de filosofie vă propunem o incursiune în lumea filosofiei și criticii de artă alături de prof. univ. dr. Petru Bejan, alături de care vom pune în discuție relevanța ideii de frumos pentru arta contemporană, precum și modalitățile filosofice prin care putem surprinde această idee considerată, încă de la Platon, ca fiind una dintre cele mai dificil de definit și imposibil de gândit până la capăt.
Dintre toate ideile filosofice, cea de frumos a avut probabil una dintre cele mai îndelungate cariere, fiind prilej de reflecție a celor mai strălucite minți din toate perioadele gândirii occidentale. De la viziunea metafizico-teologică asupra frumosului din Enneadele lui Plotin, până la gândirea hermeneutică a lui H.-G. Gadamer, ideea de frumos a trecut printr-o sumedenie de ipostaze. Gândită ca nume a lui Dumnezeu în Evul Mediu creștin, frumosul a intrat în Renaștere prin gândirea hermetică a Academiei platonice de la Florența pentru ca, în perioada modernă, să dea naștere sistemului artelor frumoase, sistem după care multe dintre Universitățile contemporane de arte sunt organizate. Cu toate acestea, sub semnul postmodernității, ideea de frumos pare să pălească, lăsând locul altor categorii estetice, cum ar fi urâtul, șocantul, absurdul, grotescul ș.a.m.d.
Ce rol mai are ideea de frumos pentru omul contemporan? Care sunt problemele filosofice ridicate de arta actuală? Cum putem privi arta prin ochii unui filosof? Acestea sunt întrebările de la care vom începe discuția noastră cu Petru Bejan, filosof, eseist și critic de artă, președinte al Asociației Filosofice de Limbă Franceză din România, președinte al filialei Iași a Societății Române de Filosofie și profesor de estetică al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, la Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a volumului „Le Beau” („Frumosul”), un volum impresionanat care strânge laolaltă sub aceleași coperți lucrările celui de-al XXXVI-lea congres al Asociației societăților de filosofie de limbă franceză, care a avut loc la Iași, în anul 2016.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 26 octombrie, începând cu ora 21.10.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii,
dacă faceți click aici!


joi, 18 octombrie 2018

[Podcast] Ediția din 19 Octombrie: Virgil Nemoianu - Reîntemeieri ale filosofiei culturii în postmodernitate.





Pentru data de 19 octombrie vă propunem o ediție specială a Izvoarelor de filosofie care-l va avea ca invitat pe celebrul eseist, critic literar și filosof al culturii, Virgil Nemoianu, alături de care vom supune dezbaterii posibilitatea reîntemeierii filosofiei culturii în contextul postmodernității, precum și destinele culturale ale acestei forme de filosofare în era globalizării, multiculturalismului și a lumilor virtuale.
Mai are vreun sens să medităm asupra culturii într-o eră a științei? Cum se mai poate face astăzi filosofia culturii, după ce marile proiecte filosofice din domeniu pare că au eșuat? Suntem condamnați să trăim într-un „aici” și „acum” continuu, fără o perspectivă a trecutului sau mai putem recupera, într-o logică postmodernă, întreaga tradiție filosofică și culturală occidentală? Acestea sunt principalele întrebări de la care vom pleca în discuția noastră pentru a pune în lumina gândirii sensul postmodernității și rolul pe care filosofia culturii îl mai are într-o lume în care culturile tind să se întrepătrundă până la confuzie.
Invitatul nostru, Virgil Nemoianu, doctor honoris causa a multiple universități românești și membru onorific al Academiei Române, este la ora actuală unul dintre cei mai reputați intelectuali români la nivel mondial. Specialist în literatură comparată și filosofia culturii, influențat de neo-platonism și neo-kantianism, Virgil Nemoianu a predat la catedrele unora dintre cele mai celebre universități din lume, dintre care menționăm Universitatea din Cambridge, din Londra, de la Berkeley și din Cincinnati. Opera sa abordează un orizont vast de teme și domenii, de la critica literară la teoria literaturii, de la filosofia culturii la istoria filosofiei și de la traduceri literare până la romane și eseuri memorialistice.
Prilejul acestei dezbateri este apariția de curând, în cadrul unui proiect editorial ambițios al editurii Spandugino, a două volume din colecția de Opere semnate de Virgil Nemoianu. Este vorba despre cel de-al nouălea volum, intitulat Postmodernismul și identitățile culturale. Conflicte și coexistență, și volumul cu numărul zece, intitulat Arhipelag Interior. Eseuri autobiografice.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați dezbaterii noastre pe frecvențele Radio România Cultural vineri, pe data de 19 octombrie, începând cu ora 21.10.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.



marți, 9 octombrie 2018

[Podcast] Ediția din 12 oct. 2018, Declarația Universală a Drepturilor Animalului – 40 de ani de dezbateri filosofice și etice


 Se împlinesc, în aceste zile, 40 de ani de la Declarația Universală a Drepturilor Animalului, proclamată solemn la Casa UNESCO din Paris, la 15 oct. 1978, eveniment care a generat deja, în întreaga lume, o serie de dezbateri interdisciplinare evaluative, la care participă atât specialiștii din domeniile complexe ale științelor vieții, cât filosofii și eticienii interesați de problematicile morale pe care le ridică drepturile animalului. ( A se vedea, textul „Declarației…” la adresa: http://fpam.ro/wp-content/uploads/2012/11/Declaratia-Universala-a-Drepturilor-Animalelor1.pdf). 
            Prin acest document, omul, în calitatea lui de „cel mai iscusit vânător și cel mai feroce prădător”, aflat prin aceasta în vârful lanțului trofic al vieții terestre, a conștientizat că, pe lungă durată, nu poate supraviețui fără a încheia un „parteneriat” juridic și etic cu animalele cărora trebuie să li se acorde, similar ființei omenești, o serie de drepturi naturale ce trebuie nu doar recunoscute, ci și protejate.
            În cei 40 de ani de la Declarația Universală a Drepturilor Animalului, în timpul scurs până azi, am fost consecvenți cu propriile noastre idei generoase privitoare la drepturile imprescriptibile ale animalului?
Aceasta este întrebarea principală la care va încerca să răspundă ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, într-o tentativă de evaluare critică a principalelor dileme etice cu care se confruntă, în raport cu animalele, umanitatea actuală. Între altele, vom discuta despre legitimitatea etică de a sacrifica animalele pentru a ne hrăni, despre insolita idee de „eliberare a animalelor”, apoi despre  experimentarea pe animale a diverselor ipoteze științifice ori despre marile probleme etice ridicate de animalele produse în laborator numite și „himere biologice”, nu în ultimul rând, despre suferința pe care omul o împărtășește cu multiple ființe vii.  
            Invitat în studio este prof. univ. dr. Constantin Stoenescu, Prodecan al Facultății de filozofie, cunoscut filosof și etician care a întreprins ample explorări conceptuale în domeniul drepturilor animalului, sintetizate și într-o lucrare recentă apărută la Editura Institutul European din Iași, Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice.
Vă așteptăm, așadar, vineri 12 oct. 2018, la ora 21.10, pe lungimile de undă ale RRC, emisiunea Izvoare de filosofie, la întâlnirea cu dl prof. Constantin Stoenescu.
 Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

Realizator: Constantin Aslam

miercuri, 3 octombrie 2018

[Podcast] Ediția din 5 Octombrie: Explorări filosofico-psihologice ale identității românești. Studiu de caz: Constantin Rădulescu-Motru



Fiind unul dintre cei mai mari gânditori de sistem ai filosofiei noastre, conectat la filosofia occidentală a vremurilor sale, citat de filosofi influenți precum celebrul gânditor francez Henri Bergson, C. Rădulescu-Motru reprezintă încă un centru major de interes pentru cercetătorii filosofiei românești. 
Perceput chiar din timpul vieții ca un veritabil „patriarh al fillosofiei româneșt”, C. Rădulescu-Motru a dat, prin efortul său creativ, tonul construcției filosofice sistematice și, în plan mai general, a adus prin scrierile sale cu deschidere enciclopedică, contribuții decisive la occidentalizarea culturii reflexive românești. 
În același timp, Rădulescu-Motru a fost și un gânditor subtil al identității naționale românești pe care a tematizat-o printr-o serie de concepte precum: „neamul românesc”,  „etnicul românesc”, „psihologia poporului român”, „vocație” etc. prin intermediul cărora  a încercat să înțeleagă felului specific de a fi al românilor în lume. 
În ediția din 5 octombrie, într-o emisiune dedicată Centenarului Marii Uniri, vom explora modurile în care mai putem gândi astăzi identitatea românească, firește, plecând de la filosofia lui C. Rădulescu-Motru, respectiv de la principalele sale concepte cu „încărcătură” culturală și națională. 
Cât de actuale sunt considerațiile lui C. Rădulescu-Motru asupra identității românești? Mai putem folosi astăzi conceptele de „neam” ori „etnic” în definirea identității românești? Care sunt raporturile dintre personalitatea individuală și personalitatea colectivă în cultura românească? 
Invitat în studioul Radio România Cultural este filosoful Viorel Cernica, bun cunoscător al culturii reflexive românești, profesor titular al cursului de filozofie românească de la Facultatea de filozofie a Universității din București și cercetător la Institutul de filozofie și psihologie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, departamentul de Filosofie românească.
Vă așteptăm și pe dvs. să vă alăturați discuțiilor, ca de obicei, vineri, pe data de 5 octombrie, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru

miercuri, 26 septembrie 2018

[Podcast] Ediția din 28 Septembrie: De la revoluția științifică la revoluția artistică. Noi fațete ale dialogului știință-artă în modernitate


Pentru ediția din 28 septembrie a Izvoarelor de filosofie am pregătit o dezbatere despre relația dintre știință și artă în contextul discuției privitoare la paradigmele artelor moderne și revoluțiile apărute în lumea artei în această perioadă.
Încă de la începutul modernității, știința și arta au fost văzute ca două preocupări diametral opuse. Dacă știința vizează cunoașterea, arta vizează plăcerea dezinteresată. Dacă știința urmărește descoperirea adevărului, arta urmărește satisfacerea gustului estetic. Dacă știința se bazează pe experiență, arta se bazează pe inspirație. Cu toate acestea, filosofii și sociologii artei vorbesc despre paradigme ale artei, la fel cum vorbesc despre paradigmele științei și despre revoluții în lumea artei, similare ca structură cu revoluțiile științifice.
Ce are în comun Picasso cu Einstein? Care este sensul unei „revoluții” în artă? Sunt  oare „revoluțiile artistice” similare „revoluțiilor științifice”? Care sunt mecanismele prin care evoluează arta și știința? Cum determină revoluțiile artistice gustul nostru și procesul de validare socială a operelor de artă? Acestea sunt întrebările de la care vom porni incursiunea noastră în lumea paradigmelor artistice.
Alături de mine în studioul Radio România Cultural se va afla Oana Camelia Șerban, proaspăt doctor al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător asistent al Centrului de Cercetare a istoriei ideilor filosofice.
Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 28 septembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural.

Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii,
dacă faceți click aici.


miercuri, 19 septembrie 2018

[Podcast] Ediția din 21 sept. 2018 De la ospitalitatea românească la neantul valah. Faptul de a fi român sub privirile filosofiei de ieri și de azi





Dezbaterea din această vineri o dedicăm împlinirii celor 100 de ani de la Marea Unire, prin (re)tematizarea  uneia dintre cele mai importante teme ale culturii noastre, care a dominat gândirea reflexivă de la Dimitrie Cantemir încoace. Este vorba despre tema identității și a conștiinței de sine românești în jurul căreia marile personalități ale culturii autohtone, profesioniști ai științelor umaniste, psihologi, filosofi, antropologi, sociologi, politologi și eticieni, și-au exprimat, de-a lungul timpului, convingerile lor intime privind profilul psihologic și caracterial al poporului român. 
Trăsăturile psihoetnice pozitive ale românilor, precum ospitalitatea și credința ferventă, inteligența și simțul umorului, capacitatea de adaptare și rezistența morală în fața marilor catastrofe istorice, mândria națională și patriotismul, puterea de sacrificiu în numele binelui colectiv, onestitatea, modestia și cumințenia etc. stau împreună, susțin multiple voci, într-o relație opozitivă cu o serie de determinații sufletești negative cum ar fi pasivitatea și lenea, invidia și orgoliul individualist, ipocrizia și capacitatea de minți fără remușcări, neîncrederea în lege și justiție, înclinația spre corupție și chiar hoție etc.
Cum privim noi astăzi acest bogat repertoriu caracterial al românilor pe care ni l-a pus în față tradiția noastră (auto)reflexivă?
Este legitim să vorbim despre calități și defecte ale românilor în condițiile în care, așa cum susținea recent cunoscutul sociolog și filosof al culturii Constantin Schifirneț „un  popor nu are calităţi şi defecte fiindcă el este alcătuit dintr-o diversitate de grupuri cu viziuni şi conduite proprii”? ( a se vedea, https://adevarul.ro/news/societate/despre-romani-calitatile-defectele-lor).
Ce valoare are în problema identitară tradiția filosofică speculativă, de la Cantemir la Noica, în condițiile în care astăzi avem cercetări experimentale asupra psihologiei poporului roman? Sub impactul proceselor integraționiste europene care au relaxat ideea de națiune, dar și a valorilor relativiste cultivate de mentalitatea postmodernă, mai putem vorbi despre un interes științific și filosofic major pentru cercetări și reflecții psihoetnice?  
Asupra acestor întrebări se va concentra dezbaterea pe care emisiunea Izvoare de filosofie a va pune în undă în această săptămână.
Ne bucurăm de prezența în studio a dlui lector univ. dr. Horia V. Pătrașcu, filosof și publicist, un cercetător pasionat al culturii reflexive românești, autor de cărți, eseuri și articole pe tematici legate de identitatea românească de ieri și de azi.
Vă așteptăm ca de obicei pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 21 sept. 2018, între orele 21.10 - 22.00. 
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!

                                                                                           Realizator: Constantin Aslam 

joi, 13 septembrie 2018

[Podcast] Ediția din 14 Septembrie: Redescoperirea inteligenței spirituale. Explorări filosofice asupra spiritualității contemporane



Odată cu apariția și dezvoltarea psihologiei contemporane, am început să vorbim despre multiple tipuri de inteligență: avem o inteligență cognitiv-logică, una emoțională, una lingvistică, una chinestezică și exemplele pot continua. Avem teste de inteligență, coeficienți de inteligență și metode științifice de determinare a diverselor tipuri de inteligență. În ultima perioadă însă, filosofii au început sa vorbească despre alt un tip de inteligență, ce are la bază conceptul tradițional spirit și pare să fi fost uitată în contemporaneitate: inteligența spirituală.
Cu o carieră filosofică impresionantă, care se întinde până în Antichitatea Greacă, ideea de „spirit” (Gr. Pneuma, Lat. Spiritus) a fost o temă constantă de meditație a filosofilor până la apusul epocii moderne. De la ideea presocraticului Anaximene, care gândea spiritul ca un fel de legătură a sufletului individual cu întregul cosmos, până la Hegel, sub al cărui concept de spirit se adăpostea întreaga realitate, cele mai pătrunzătoare minți ale filosofiei au încercat să dea sens spiritualității umane.
Ce este inteligența spirituală? Care este rolul său în “economia” vieții noastre? Cum poate fi ea observată și, mai ales, dezvoltată,? Pornind de la aceste întrebări vom pune în dezbatere, în ediția din 14 septembrie a Izvoarelor de filosofie, inteligența spirituală în contextul crizei actuale a științelor spiritului, o criză anunțată de filosofi încă de la începutul secolului și vom încerca să radiografiem dezbaterile contemporane privitoare la inteligența artificială din domeniile filosofiei, a psihologiei umaniste, a psihoterapiei existențiale  și a logoterapiei.
Pentru această ediție îl vom avea ca invitat în studioul Radio România Cultural pe Horia Vicențiu Pătrașcu, filosof, eseist, lector al Universității Politehnice din București, în cadrul Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane și autorul a multiple cărți, printre care amintim Sentimentul metafizic al tristeții (Editura Trei, 2011), Terapia prin Cioran. Forța gândirii negative ( Editura Trei, 2014) și Pustiul Binelui. Eseuri filosofice (Editura Eikon, 2017).
Vă așteptăm să vă alăturați acestei dezbateri, ca de obicei, vineri, pe data de 14 septembrie, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii, dacă faceți click aici!