Ediția din 30 martie: Practică filosofică și filosofie academică. De la disciplinarea de sine la disciplină universitară

Dacă privim la istoria ei, putem vedea că filosofia a început să fie percepută, încă din perioada Antichității, ca o disciplină orientată spre cunoaștere teoretică, spre exegeză și spre studiu livresc. Această percepție a dus, de-a lungul timpului, la dezvoltarea a ceea ce se numește astăzi „filosofie academică”, care este modul predominant în care filosofia este practicată în cultura noastră. Cu toate acestea, figura paradigmatică a filosofului rămâne, chiar și în universități, cea a lui Socrate – un gânditor care, după standardele filosofiei academice actuale, nici nu a fost filosof în sensul plin al cuvântului.

În ultimele decenii se poate vedea însă, la nivel mondial, o încercare de reîntoarcere la practicile socratice, la dialogul ce are ca miză înțelegerea propriului sine și la filosofie gândită ca formă de pregătire pentru greutățile pe care viața ni le pune în cale. Așadar, ideea practicii filosofice, care este principala noastră temă de dezbatere, vizează tocmai această transformare a filosofiei într-o activitate ce ne privește toți, nefiind dedicată doar unui set de „profesioniști ai gândirii” ce pot mânui cuvinte ce nici nu apar în dicționare. Dar cum putem oare practica filosofia fără limbajul său tehnic? Cum ne putem înțelege mai bine pe noi înșine și îmbunătăți viața prin filosofie? Cum putem împăca practica filosofică și filosofia academică?

Acestea sunt întrebările de la care vom porni dezbaterea din 30 martie alături de filosoful-practician francez Oscar Brenifier, unul dintre cei mai mediatizați filosofi practicieni la ora actuală,  membru fondator al Institutului francez de practică filosofică și autorul a nu mai puțin de 30 de cărți de popularizare a filosofiei, dintre care  unele sunt disponibile și în limba română. Alături de mine, în calitate de traducător, voi avea pe Dragoș Vadana, doctor în filosofie al Universității din București, cercetător al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul aceleiași universități și bursier al Centrului de Studii Carteziene de la Sorbona.
Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 30 martie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în poezia, tragedia și filosofia antică, ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii dacă faceți click aici!

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 23 martie: De la artele cuvântului la filosofie. Explorări contemporane ale culturii clasice.

Încă de la începuturile sale antice, filosofia a aspirat către statutul de știință și s-a definit pe sine ca „știință a științelor”. În același timp însă, tot în Antichitate, apare ideea că filosofia este și „artă a artelor”. Din această alianță improbabilă între rațiune și emoție, între cunoaștere rațională și intuiție poetică s-a născut modul de gândire filosofic care avea să marcheze întregul peisaj intelectual al Europei până în vremurile noastre. 

Fie că vorbim despre reflecțiile privitoare la natură ale presocraticilor sau despre teoriile metafizice ale filosofilor din perioada clasică, de fiecare dată avem în față un demers de cunoaștere îmbrăcat în hainele lingvistice făurite de artele cuvântului grecești. Mărturiile antice spun că Platon însuși, înainte de a-și fi scris dialogurile sale filosofice, și-ar început cariera intelectuală ca tragediograf, ajungând în cele din urmă să creeze cel mai „tragic” personaj al istoriei filosofiei: Socrate, filosoful condamnat pe nedrept la moarte de propria-i cetate din cauza curiozității sale.

Cum a ajuns ca un filosof care nu a scris nimic să fie cel mai celebru personaj al filosofiei? Cum își învinge Socrate soarta tragică prin exercițiul filosofic? Care este adevăratul chip al lui Socrate, așa cum se desprinde el din dialogurile de tinerețe ale lui Platon? Acestea sunt întrebările pornind de la care vom încerca să înțelegem nașterea filosofiei în epoca clasică a gândirii grecești și modul în care, de-a lungul întregii sale existențe, filosofia s-a situat la mijlocul drumului între artă și știință.

Alături de mine în studioul Radio România Cultural îl voi avea ca invitat pe dr. Theodor Georgescu, filolog clasic, lector al Departamentului de filologie clasică și neogracă din cadrul Facultății de limbi și literaturi străine a Universității din București și coautor al primului dicționar grec-român din cultura noastră, un proiect editorial în curs de publicare ce cuprinde nu mai puțin de 12 volume și 2400 de pagini.

Ne auzim, ca de obicei, pe undele Radio România Cultural, vineri, pe data de 16 martie, începând cu orele 21.10, pentru o incursiune fascinantă în poezia, tragedia și filosofia antică, ce are rostul de a revela importanța studiului limbilor clasice pentru gândirea contemporană.
Puteți asculta înregistrarea completă a emisiunii dacă faceți click aici!

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 16 martie: cercetări filosofice de avangardă. Impactul etic al tehnologiilor emergente.

Ritmul fără precedent de dezvoltare al tehnologiei din ultimele decenii a adus în viețile noastre o sumedenie de beneficii în ceea ce privește confortul în care trăim, rapiditatea cu care comunicăm și durata medie de viață a unui individ. În același timp însă, acest ritm de dezvoltare ne-a pus și în fața unor probleme etice pentru rezolvarea cărora intuițiile noastre naturale nu mai sunt suficiente.

În viitorul nu foarte îndepărtat vom avea posibilitatea, grație noilor tehnici de editare genetică, să alegem atât caracteristicile fizice (cum ar fi culoarea ochilor, înălțimea sau culoarea pielii), cât și cele intelectuale (cum ar fi coeficientul de inteligență sau creativitatea) ale copiilor noștri. Totodată, algoritmii informatici bazați pe tehnologia „Big Data” ne pot prezice ce decizii ar fi indicat să luăm într-o anumită situație sau chiar să ia decizii pentru noi, în cazul în care nu suntem capabili sau dispuși să o facem. Mai mult decât atât, inteligența artificială ar putea să concureze și chiar să surclaseze inteligența umană, lucru care deja se întâmplă în anumite domenii punctuale.

În aceste condiții, până unde ar putea fi permis să mergem cu îmbunătățirea artificială a propriului organism prin editare genetică? Ce mai rămâne din ideea de responsabilitate morală, atunci când avem algoritmi informatici care iau decizii pentru noi? Există niște limitări etice ale folosirii și dezvoltării inteligenței artificiale?

Pornind de la aceste întrebări vom explora provocările etice ridicate de tehnologiile viitorului alături de lect. univ. dr. Constantin Vică, cadru didactic al Facultății de filosofie din cadrul Universității din București și cercetător al „Centrului de cercetare în etica aplicată” (CCEA).

Vă așteptăm să vă alăturați acestei incursiuni captivante în etica viitorului vineri, 16 martie, începând cu ora 21.10, pe frecvențele Radio România Cultural.

Înregistrarea completă a emisiunii, o puteți asculta dacă faceți click aici.

Realizator: Cornel-Florin Moraru