Ediția din 26 iunie 2026: Educația artistică între concept și formă. În dialog cu Cătălin Bălescu, rector al Universității Naționale de Arte din București

 

Ce înseamnă să gândești prin imagini și cum se construiește fundamentul teoretic al creației artistice? Într-o epocă dominată de fluxuri vizuale instantanee, educația artistică nu se mai poate rezuma la simpla deprindere a unor tehnici, ci reclamă o solidă structură conceptuală. De la estetică și istoria artei, până la filosofie și semiotică, disciplinele teoretice sunt cele care transformă meșteșugul în act reflexiv și cultură vizuală majoră.

În ediția din această săptămână a Izvoarelor de filosofie, radiografiem fundamentele filosofice și instituționale ale învățământului artistic superior alături de o personalitate marcantă a scenei culturale autohtone: prof. univ. dr. Cătălin Bălescu, rectorul Universității Naționale de Arte din București (UNArte). Pictor de prestigiu, cu o intensă activitate expozițională națională și internațională, dar și autor a multiple studii și articole de specialitate, Cătălin Bălescu îmbină rigoarea lucrului de atelier cu o profundă înțelegere a rolului pe care cercetarea artistică și studiul formelor îl au în formarea tinerilor artiști.

Dezbaterea din această ediție va orbita în jurul marilor vectori de modernizare ai UNArte, priviți ca spații de articulare a gândirii artistice și estetice. Vom discuta despre deschiderea, care va avea loc la începutul săptămânii următoare, în perioada 26-29 iunie, a noii pinacoteci a universității, precum și a noii biblioteci UNArte, spații care reprezintă un veritabil centru de resurse și reflecție artistică. Totodată vom discuta și despre noile programe editoriale propuse de editura UNArte, inițiative axate pe cercetare avansată și pe traducerea unor texte fundamentale de istoria și teoria artei, care reconfigurează modul în care filosofia și artele vizuale intră în dialog în spațiul academic românesc.

Vă invităm să vă alăturați acestei incursiuni pasionante în culisele gândirii estetice vineri, începând cu ora 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 19 iunie 2026: Practici ale adevărului în epoca digitală. Lumea de azi prin lentila gândirii lui Michel Foucault

În peisajul filosofic contemporan, puține figuri exercită o influență la fel de mare precum cea a lui Michel Foucault. Gânditorul francez a reușit, prin analizele sale pătrunzătoare, să ne reconfigureze înțelegerea asupra puterii, subiectivității și mecanismelor prin care „adevărul” este produs și administrat social. În ediția din această săptămână a emisiunii „Izvoare de Filosofie”, propunem o incursiune în actualitatea acestei opere, prilejuită de apariția recentă, la Editura Trei, a volumului Foucault și practica adevărului, semnat de Cristian Iftode.

Cartea reprezintă o contribuție remarcabilă la receptarea lui Foucault în spațiul academic românesc, oferind o interpretare care transcende clișeele interpretative clasice. În această lucrare, Cristian Iftode – filosof, profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București și un fin cunoscător al eticii și al filosofiei franceze – ne invită să recitim „ultimul Foucault”, cel preocupat de grija de sine, de curajul de a spune adevărul și de estetica existenței.

Într-o epocă marcată de post-adevăr și de o criză acută a instituțiilor de autoritate, a ne întoarce la Foucault nu este un exercițiu de arheologie intelectuală, ci un demers vital de igienă a spiritului. Cum putem rămâne liberi în fața „tehnologiilor de guvernare” care ne modelează conduita și dorințele? În ce măsură mai este posibilă, astăzi, o practică a adevărului care să nu fie un instrument de dominație, ci un exercițiu de libertate?

Vă invităm să explorăm aceste interogații alături de invitatul nostru, Cristian Iftode, vineri, începând cu orele 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 12 iunie 2026: Între viața activă și cea contemplativă. Summa Theologica în cultura română contemporană

 

Într-o limbă care dorește să-și actualizeze potențialitățile filosofice, finalizarea unui proiect de traducere de anvergură nu reprezintă doar un succes editorial, ci un act de emancipare culturală. Ediția din această săptămână a emisiunii Izvoare de Filosofie este dedicată unui eveniment istoric pentru spațiul cultural românesc: publicarea recentă, sub egida editurii Polirom, a ultimului volum din traducerea monumentalei lucrări Summa Theologica de Toma din Aquino. Această performanță intelectuală de excepție ne oferă prilejul de a reevalua nu doar tehnica traducerii textului filosofic medieval, ci și relevanța profundă a tomismului în contemporaneitate.

De ce mai citim astăzi Summa Theologica? Aceasta este întrebare în jurul căreia se va concentra discuția noastră. După cum vom vedea, departe de a fi un simplu vestigiu al scolasticii, acest text ne oferă un model structural de raționalitate și o sinteză magistrală între credință și intelect, capabilă să răspundă crizelor de sens ale lumii contemporane. În cele 50 de minute de emisie, vom analiza rețeaua conceptuală a operei, provocările filologice fundamentale de a transpune rigoarea limbii latine medievale în limba română actuală, dar și o temă de o actualitate stringentă: tensiunea și complementaritatea dintre viața activă și viața contemplativă (vita contemplativa).

Pentru a naviga prin această veritabilă arhitectură a spiritului, îl avem ca invitat pe coordonatorul acestui grandios proiect editorial, Alexander Baumgarten, care este profesor în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fin hermeneut al culturii clasice și traducător de seamă al textelor aristotelice și medievale în limba română.

Vă invităm să vă alăturați și dvs. acestei dezbateri vineri, începând cu orele 21:10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru

Ediția din 5 iunie 2026: Arta biopolitică sau suferința reprezentată. Care sunt limitele funcției de critică socială a artei?

 

Trăim într-o epocă în care frontiera dintre viața individuală și controlul instituțional s-a dizolvat din ce în ce mai mult. De la managementul crizelor globale și monitorizarea algoritmică a interacțiunilor noastre, până la mutațiile bio-tehnologice și inteligența artificială, corpul uman a încetat să mai fie o simplă entitate naturală, devenind miza supremă a mecanismelor de putere. Sâmbăta aceasta, la „Izvoare de Filosofie”, propunem o radiografie critică a prezentului prin lentila biopoliticii și a uneia dintre cele mai subversive manifestări ale sale: arta biopolitică.

Ghidul nostru în această incursiune conceptuală este Oana Șerban, doctor în filosofie, cercetătoare a Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice din cadrul Universității din București și lector al Facultății de Filosofie din București. Pornind de la cele mai recente contribuții editoriale și teoretice ale invitatei noastre, vom chestiona modul în care arta poate deveni un instrument de critică socială și istorică.

Într-o lume suprasaturată de imagini ale suferinței și de dispozitive de normare, cum mai poate arta să recupereze nuditatea radicală a viului? Arta biopolitică nu se mai mulțumește să reprezinte viața, ci devine ea însăși un dispozitiv de rezistență, o încercare de a smulge corpul din rețelele puterii și de a-i reda demnitatea. Vom discuta despre transformarea suferinței în spectacol, despre granița fragilă dintre viața biologică și cea culturală, și despre capacitatea esteticii de a institui noi forme de libertate acolo unde politicul eșuează.

Prilejul acestei dezbateri este o apariție editorială de excepție: volumul colectiv Arta Biopolitică, coordonat de Oana Șerban și publicat recent la Editura Eikon, al cărui eveniment de lansare va avea loc chiar sâmbăta aceasta, pe data de 6 iunie, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus.

Vă invităm și pe dvs. la o dezbatere fundamentală despre supraviețuire, demnitate și sens, într-un dialog despre problemele și provocările pe care istoria secolului al XX-lea ni le-a lăsat moștenire. Vă așteptăm să vă alăturați dezbaterii noastre, ca de obicei, vineri, începând cu ora 21.10, pe undele Radio România Cultural sau online pe www.radioromaniacultural.ro.

 

Realizator: Cornel-Florin Moraru