Edițiile din 15 și 22 februarie 2014. Geneza spiritului științific modern. 450 ani de la nașterea lui Galileo Galilei

Invitat. conf. univ. dr. Viorel Vizureanu 

Comunitatea științifică și filosofică internațională sărbătorește în 2014, prin diverse manifestări specifice unor evenimente jubiliare planetare, 450 de ani de la nașterea lui Galileo Galilei ( 15 februarie 1564–8 ianuarie 1642), unul dintre savanții europeni cu contribuții decisive la inaugurarea spiritului științific modern, cel care a produs, cum se exprima unul dintre cunoscuții săi exegeți, Alexandre Koyre, o revoluţie mentală atât de profundă, încât ea a schimbat înseşi fundamentele şi cadrele gândirii umane în cel puțin două privințe:  a) „…distrugerea lumii concepute ca un întreg finit şi bine ordonat…şi înlocuirea acesteia cu un univers indefinit, chiar infinit, care nu mai comportă nici o ierarhie naturală şi este unit doar de identitatea legilor care îl guvernează în toate părţile sale, ca şi de cea a componentelor sale ultime situate, toate, la aceleaşi nivel ontologic; b) înlocuirea concepţiilor aristotelice a spaţiului, ansamblu diferenţiat de locuri intramundane, cu cea a spaţiului din geometria euclidiană… considerat de-acum ca identic, în structura lui, cu spaţiul real al universului. Ceea ce a implicat, la rându-i, respingerea de către gândirea ştiinţifică a tuturor consideraţiilor bazate pe noţiunile de valoare, perfecţiune, armonie, sens sau scop, şi, în cele din urmă, devalorizarea completă a Fiinţei, divorţul total între lumea valorilor şi lumea faptelor” (Alexandre Koyre, De la lumea închisă la universul infinit, traducere de Vasile Tonoiu şi Anca Băluţă Skultely, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997, p. 5-7).

Îi vom dedica acestui eveniment sărbătoresc două ediții succesive ale Izvoarelor de filozofie. Invitat în studio este d-l conf. univ. dr. Viorel Vizureanu, Prodecan al Facultății de filozofie a Universității din București, unul dintre cei mai buni cunoscători ai filosofiei moderne europene de la noi, segment de reflecție pe care domnia sa l-a investigat, în cărți de autor și articole științifice, istoric și interdisciplinar.

În ediția din 15 februarie dezbaterea se va concentra asupra coordonatelor spiritului științific modern statornicite, neîndoielnic, de lucrările lui Galileo Galilei. În ce măsura practicile științifice actuale dimpreună cu reprezentările filosofice ale acestor practici continuă, într-un fel sau altul, spiritul științific instituit de Galilei în activitatea modernă de cercetare a naturii? Aceasta este întrebarea esențială a primei ediții jubiliare Galileo Galilei.    

În ediția din 22 februarie  dezbaterea se va concentra pe o tematică extrem de incitantă numită, de la Paul Hazard încoace, „criza conștiiței europene”. Dacă apariția științei, prin Galileo Galilei, a fracturat tradiția intelectuală greco-latină de căutare a adevărului, rezervându-și doar pentru sine excelența cunoașterii, atunci ce statut epistemic au în modernitate celelalte domenii ale culturii: filosofia, arta, teologia? În jurul acestei întrebări va gravita cea de-a doua emisiune dedicată împlinirii a 450 de ani de la nașterea celebului om de știință și filosof italian Galileo Galilei.

(Potretul lui Galileo Galilei (ulei de pânză, Galeria Uffizi, Florența), postat pe blog, datează din 1636 și aparține lui Justus (Giusto) Sustermans, pictor baroc, de origine flamandă, de la curtea celebrei familii florentine de Medici).